Mişcarea, septembrie 1919 (Anul 13, nr. 178-200)

1919-09-19 / nr. 192

ANUL XIII No. 192 VINERI 19 SEPTEMBRIE s fcnmcferf ft Iferfaraa - | npare zilnic ~ ! Cl f^ " S» fttoma te e**86|S«ei akvci te Merni-Snb r%sc:jîtuiea »mH comitet de Redact?« Polei Mic _____ Suntem în aşteptarea unui rezul­tat decisiv şi anume în aşteptarea răspunsului pe care Conferinţa Pa­cei îl va da la întâmpinarea ce i-a fost remisă de cătră delegaţiunea României. Faţă de motivele atât de plauzi­bile pe care guvernul Brătianu le-a invocat în acea întimpinare ,v’am putea crede că Conferinţa nu ar răs­punde tot atât de limpede şi cate­goric. Telegrame demne de încredere ne-au anunţat că Conferinţa Păcei ţine să aibă o­ cunoştinţă mai amă­nunţită cu privire la ocupaţiunea Budapestei de către trupele române şi că paralel cu această „anchetă“ ea ar fi adoptat o atitudine mai bi­nevoitoare faţă de România. A­­ceasta însă trebue s-o ştim din sur­să oficială pentru a putea lua act de ea. Deci în aşteptarea răspunsului pe care Aliaţii noştri trebuie să-l deie Intimpinărei române, rămânem cu politica de rezistenţă formulată de guvernul Brătianu şi adoptată de toată naţiunea românească. Pe ce se bazează însă această politică de rezistenţă ?—se întreabă unele din ziarele noastre. Ea se bazează pe propriele noas­tre forţe unite. Inacceptarea convenţiunilor pre­văzute prin tratatul de pace, şi re­fuzul categoric de a semna acest tratat, iată rezistenţa noastră. Aceasta este politica adoptată nu numai de oamenii politici din vechiul regat, dar şi de românii din Ardeal, Basarabia şi Bucovina cari sunt solidari în politica naţională, împăr­tăşind în totul punctul de vedere al politicei d-lui I. I. C. Brătianu. O altă politică naţională faţă de Conferinţa Păcei nu este posibilă— şi de aceia acţiunea politică a d-lor T. Ionescu— Averescu nu poate şi nu va intra niciodată în cadrul ade­văratelor lupte şi revendi­cări româneşti. Ecouri „Poeţii Lumei Noui“ este titlul conferinţei pe care poetul B. Lăzăreanu o va ţine la „Şezătoarea Literară“ din Iaşi, Sâmbătă 20 Septembrie seara, în „Sala Cultura“. Poetul B. Lăzăreanu va vorbi astfel de e­­poca literară şi curentul socialist din junii „Lumei Noui“. Poetul B. Furtună va recita versuri din A­­drian Verea închinate Iaşului, iar cuvântul de încheiere va fi rostit de cătră d. dr. Ghe­­lerter.* Berteff, cunoscutul publicist rus, a scos la Paris o publicaţiune periodică întitulată „La Cause Commune" în care pledează in favoa­rea superioarelor interese ruseşti cari treime să se opuie bolcevismului. In jurul publicaţiunei lui Burteff s’au adu­nat Luoff, Ceaicovski, Savin Ioff şi alţii a căror politică se bazează pe acţiunea gene­ralilor Colceag şi Denikin. * Cronicarii teatrali din Bucureşti se ocupă cu un interes deosebit de „Candida" lui Shaw care s-a jucat pe scena Teatrului Naţional de acolo. Pentru prima oară Shaw este reprezentat pe scena românească care introduce acest nou gen de teatru literar şi artistic care oare­cum e înrudit cu teatrul lui Ibsen. Shaw a mai scris pentru teatru: „Eroii“, „Om şi supra-om", „Amantul", „Căsnicie", s.c. * In cursul săptămănei viitoare vom avea la Iaşi Compania de operetă de sub conduce­rea d-lui Avram Nicolau (fostă­ Gabrielescu). Intre elemente prime d-nele: Gina Herme­­ziu, Stella Bowy, Lili Tănăsescu, Ana Grand şi d-nii Demetrescu-Sylva, V. Rabega, V. Bărcănescu, Calmuschi, Kanher, Ciucuretti, Ghimpeţeanu, etc. O observaţiune: preţurile sunt prea exa­gerate ! Repertor nou. Balet. Locaţiunea la Agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici). * In ziua de 1 Septembrie a. c. stil vechi, împlinindu-se un an de la moartea scriito­rului ieşan Gh. Botez-Gordon, se va oficia dimineaţa la ora 10, un parastas, în amin­tirea sa. Prietenii defunctului sunt rugaţi a lua parte la această pioasă ceremonie. m­em­­orami „Evenimentul“ publică în numă­rul de aseară o serie de minciuni prosteşti în jurul unor întruniri pe care le-ar fi ţinut candidaţii parti­dului n­a­ţi­o­na­l-l­ibe ra l şi la care s-ar fi produs „manifestaţii ostile“ şi „bătăi“. Este prea bine cunoscută spe­cialitatea „Evenimentului“ în debi­tarea fanteziilor neroade, pentru ca minciunile grosolane publicate în numărul de aseară să impue ne­voia unei desminţiri. Cititorii au avut cel mult odată mai mult prilejul să savureze „in­teligenţa“ ziarului d-l ui Greceanu. Dacă relevăm faptul o facem pen­tru a arata odată mai mult cetăţeni­lor cu ce fel de arme înţeleg­ de­cedaţii vieţei noastre politice să mai lupte împotriva unor adversari cu care n’au curajul să stea faţă în faţă înaintea alegătorilor. Să poftească decedaţii politici din jurul d-lui Greceanu­ în mijlociu masselor cetăţeneşti şi vor vedea atunci ce înseamnă regimul votului universal pentru boerimea reacţio­nară care lui crede că nu mai are ce căuta în viaţa politică a Româ­niei. CAM! CRIMINAL — Presa fasistă în serviciul duşmanilor — Atitudinea antipatriotică a d-lui Take Ionescu, a făcut şcoală. Partizanii săi orbiţi cu desăvârşire de patimile politice şi ahtiaţi după putere, nu mai au nici un scrupul. Urmând exemplul şefului care lucrează făţiş cu finanţa internaţională pentru înstrăinarea avuţiei naţionale, ciracii d-lui Take Ionescu s-au pus şi ei în slujba intereselor străine. Avem în această privinţă dovezi eloc­vente. „ Aşa „Epoca“ a început o campanie violentă împotriva administraţiei româ­neşti din Dobrogea, justificând acţiunea criminală a bandelor de comitagii, îm­potriva reprezentanţilor autorităţilor. O revistă iredentistă bulgară tipărită în limba franceză, relevează atacurile „Epocei“ şi se serveşte de amănuntele numitului ziar pentru a susţine causa bulgărească. Intr’adevăr, revista bulgărească, caută să arate opiniei publice din occident că chiar un ziar important românesc se ri­dică împotriva tiraniei administraţiei ro­mâneşti din Dobrogea, punând într’o lu­mină simpatică mişcarea iredentistă bul­gară. Această atitudine criminală a ziaru­lui „Epoca“ a provocat o protestare a fruntaşilor români şi musulmani din Si­­Listra. De alt­fel, ceia ce face „Epoca“, care s’a pus în serviciul duşmanilor ţă­rii, fac astăzi toate ziarele takiste cari alimentează ■£*campaniile unei anumite prese străine împotriva ţării. Dar judecata opiniei publice nu va în­târzia să se producă și aceste ticăloșii vor primi pedeapsa cuvenită. Evreii din America către I. S■. Regele Fedinand Am anunţat cri că evreii din A­­merica au trimes M.S. Regelui Fer­dinand o telegramă, prin care ex­primă Suveranului nostru mulţumiri şi recunoştinţă pentru modul cum a fost rezolvită în ţară problema e­­vreiască. Această telegramă semnată de preşedintele Uniunei americane a evreilor din România are următo­rul cuprins: „Am primit azi o copie a decre­tului M. V., relativ la drepturile e­­vreilor din România; mă grăbesc, în numele uniunei noastre să mul­ţumesc M. V. din adâncul inimei şi să Vă asigur că evreii din America născuţi în România, nu vor uita no­bilul gest, care i-a emancipat. Ei vor fi totdeauna în viitor, însufleţiţi de cel mai mare interes pentru ţară. Trăiască Regele! Trăiască Dina­stia ! Trăiască România!“ Camere de Cornerţ Olanndeze San Paulo. — In Ungaria, în Lipsea şi Drezda vor fi înfiinţate camere de comerţ olandeze. Biok-Note în Succes Politica de rezistenţă a d-lui I. I. C. Bră­tianu—scrie „Românimea“ tachistă — însea­mnă un „insucces". In cazul acesta politica cesiunelor terito­riale şi economico-financiare a d-lui Take Ionescu înseamnă un adevărat succes !... Omul nopţii un articol intitulat: „Omul In „Chemarea‘ zilei". De ar fi fost vorba de omul nopţei care operează la întunerec ne-am fi gândit la di­rectorul acestui ziar.... DOSARUL JUNIME“ In seria curentă a „Convorbirilor Lite­rare“—care este departe de a fi şi de a avea importanţa pe care această veche publicaţiune a avut-o pe vremuri—D-l Ia­­cob Negruzzi îşi publică „Amintirile de la Junimea.“ Incomparabile cu celebrele „Amintiri“ ale lui (ih. Fanu, care într’adevăr a izbutit să facă o analiză istorică, critică şi culturală a faimosului cenaclu de la Iaşi, „amintirile“ lui Iacob Negruzzi, lipsite şi de tinctura eminamente literară, nu au de­cât valoarea documentară. Veneratul ex-director al „Convorbirilor literare“ şi-a notat anumite date, fapte şi întâmplări de pe vremea „Junime!“ pe cari la înşivă în ordinea succesiune­ lor alcă­tuind un număr de 15 capitole contribuitoa­re la istoricul „Junimei.“ In capitolul 9 d-l Iacob Negruzzi con­sacră câte­va pagini celebrului „Dosar“ al „Junimei“ despre care cu atâta humor ne-a vorbit şi Gh. Panu în cele două vo­lume ale sale. Dr­­. Negruzzi citează pasagii şi extrase din puplicaţiunele de pe vremuri cam­ re­dactate într’o formă gramaticală detesta­bilă amuzată atât de mult pe veselii juni­mişti V. Pogor, I. lanov şi ceilalţi în şe­dinţele lor săptămânale de la Iaşi. Iată câte­va perle gramaticale din „Dosarul Junimei“ :­­„Să insiste la guvern deputaţii în înbu­­nătăţirea şcoalelor, nu numai celor publice dar şi cetei comerciale care n’are fiinţă“ (Steaua din Mai 1876). „Câte­va cuvinte antice însuşite în lingua română ce se par a fi antice. („Muza Rom­î­­nească“ în 1868). „Din cauză de maladie jurnalul nostru n’a putut să apară pînă în momentul de faţă. („Inparţialul“ 1873). „D-lor senatori, scoateţi ghimpele dis­cordiei din Milcov, turnaţi aiasma frăţiei în ei, daţi Milcovul în Dâmboviţa, Dâmbo­­viţa în Olt şi atunci veţi avea o Românie !“ (Un discurs, din Senat: „Monitorul Oficial“ din April 1867). — „De vânzare un acaret nou solid care produce venit anual zece la sută, afară de fondată şi afară de reparaţiile anuale.“ (Dint’un Ziar ieşan). — „La revizia ce am făcut la tăetoare am dovedit că s’au tăiat 40 boi împreună cu subcomisarul respectiv. (în Curierul din Galaţi.) — „Monitorul din 14 Noe­mbrie publică de­cretul prin care d. Em. Filipescu este nu­mit în postul de membru al Înaltei Curţi de Compturi, devenit vacant prin punerea in retragere a decedatului. G. Vâleanu“ („Steaua“ din 1879). — „Un necrolog : „Sefiica Vrânceanu năs­cută Pleşescu soţie iubită nu numai de so­ţul ei, Vasile Vrinceanu etc.“ („Curierul“ lui Balaban). — „Consiliul de administraţie al clubului Comercianţilor şi meseriaşilor din Iaşi, în­ majoritate şi unanimitate, într’un, etc. („Curierul“ lui Barasan.) In genul acestor mărgărintare stistice sunt citatele aflate îa „Dosarul Junimei“ de care cug drept­ cuvânt vechii junimişti făceau atâta hază în şedinţele lor din casa lui V. Pogor. D-l­­. Negruzzi pare a fi în proprietatea primului „dosar“—căci exista şi un al doilea „dosar“ care după cercetările noas­tre se află astăzi în posesiunea d-lui V. Panopol. Evident că pentru cunoaşterea părţei umoristice a spiritului vremei, răsfoirea „Dosarului Junimei“ este interesantă şi totodată muzantă. ARALD Opoziţia în expectativă Se pretinde că în aşteptarea re­solvirei crizei ministeriale, opozi­ţia în toate nuanţele, a luat o ati­tudine de espectativă. Mai socotim că această atitudine nu este determinată de aşteptarea clarificărei situaţiei politice. Tema pe care se va da lupta e­­lectorală este definitiv fixată. Ches­tiunea naţională şi chestiunea de­mocratică vor fi cele două mari platforme în jurul cărora se va da lupte. Ori, tocmai sub acest raport, o­­poziţiei nu-i convine să dea lupta, şi nici să ia atitudine. Intr’adevăr, în ceea ce priveşte politica naţională, suflarea româ­nească de pretutindeni s'a rostit pentru politica de rezistenţă şi pentru apărarea cu orice preţ a demnităţei ţării. Singuri d-nii Take Ionescu şi ge­neral Averescu au luat o atitudine în contradicţie cu sentimentul una­nim al ţării. In ceia ce priveşte problema de­mocratică ea a fost rezolvită în în­tregime de guvernul şi partidul na­ţional liberal prin înfăptuirea celor două mari reforme: expropierea şi votul universal. Aceasta fiind situaţia este foarte explicabil impasul în care se gă­seşte opoziţia. Un nou program de reforme nu are. Ca să preconizeze o altă politică naţională în afară de aceea adoptată de ţară, nu poate. Prin urmare atitudinea de expec­tativă, nu se poate traduce de­cât prin lipsa de curaj de a se presenta în faţa alegătorilor. In consecinţă opoziţia stă la pân­dă în aşteptarea desfăşurărei eve­nimentelor. Aşteptarea însă va fi de foarte lungă durată, împrejurările fiind de aşa natură că d-nii Ionescu şi Averescu sunt scoşi din circulaţie prin politica şi atitudinea ce au a­­doptat-o. o facultate de teologie la Iaşi — Memoriul presintat de pre­oţii ieşeni d-lui Ministru al Cultelor — îl Clerul din părţile Moldovei neavând în Iaşi o Facultate de Teologie a rămas în inferioritate culturală faţă de cel din Mun­tenia, căci depărtarea şi mijloacele ma­teriale restrânse ale seminariştilor nu li-a îngăduit să se ducă la Bucureşti în număr cât ar fi trebuit, — şi de aceia mulţi dintre seminarişti, mai ales cei mai buni şi doritori de cultură, s’au înscris la alte facultăţi din Iaşi, unde deschi­­zându-li-se şi perspective mai frumoase pentru viitor, s’au perdut pentru preoţie; şi tocmai în acest centru se simte cea mai mare nevoie de un cler mai bine pregătit pentru susţinerea ordinei sociale şi de Stat, faţă de curente subversive ce se agită aici, mai mult ca în alte părţi. In momentul în care s’ar înfiinţa Facultatea de Teologie în Iaşi, avem convingerea că atât studenţii seminarişti de la alte Facultăţi, cât şi cel puţin 50 la sută din preoţii tineri,­­ ar urma cur­surile ei. O Facultate de Teologie la Iaşi se im­pune şi mai mult acum­ prin alipirea Ba­sarabiei la Patria Mumă. Se ştie că cle­rul basarabean din punct de vedere cul­tural este inferior,—guvernarea ţaristă însă, ştiind influenţa lui cea mare asu­­pre poporului, s’a silit prin toate mij­loacele a-i înăduşi ori ce simţimânt na­ţional şi a căreia roade s’au şi văzut îndestul,—deci, este o datorie patriotică şi naţională a schimba cât mai curând şi cât mai profund, mentalitatea acestui cler şi aceasta s’ar putea face în timpul cel mai scurt, punându-i-se imediat la îndemână această facultate, în Iaşi, căci mulţi preoţi tineri ar veni aici, atraşi şi de perspective mai bune pentru viitor, şi care la rândul lor ar propaga focul sfânt naţional mai departe. Seminariştii basarabeni, trebuiesc cu ori­ce preţ atraşi spre Iaşi ca astfel să nu se îndrepte spre Kiev, un­ de după.­ţvechile orânduiri au toate în­lesnirile pentru studiu,­aşa în­cât prin existenţa unei Facultăţi de Teologie la Iaşi, s’ar întinde o punte lată peste Prut şi un zăgaz la Nistru. Câştigarea sufletului poporului basa­­rabian cât mai curând, este una din con­­diţiunile primordiale ale fiinţei „Româ­niei Mari“,—şi nimenea nu poate face aceasta mai cu succes de­cât preoţimea, —deci ea trebue câştigată cu ori­ce preţ. Existenţa f­acultăţii de Teologie la Cernăuţi nu poate face de prisos pe cea din Iaşi, pentru că chiar dacă Cernău­­ţul” ar sluji din punct de vedere cultu­ral, părţile nordice ale României Mari, apoi din punct de vedere naţional nu poate avea înrâurirea pe care o are Ia­şul. Şcoalele bisericeşti au un mare avan­taj pentru că ele faţă de toate celelalte şcoli, sunt şi rămân eminamente româ­neşti,­şi numai româneşti în toate ele­mentele din care sânt alcătuite şi aceste şcoli au fost şi vor fi citadele în care n’au putut pătrude ideile şi curentele ce ţintesc la răsturnarea armoniei sociale, şi a ordinei de Stat, pentru că ele tră­­esc şi se hrănesc în esenţă cu doctrina creştină, care îndulceşte şi împacă, toa­te nevoile şi asperităţile vieţei sociale şi de Stat prin dragostea şi dreptatea di­vină. Domnule Ministru, Subsemnaţii în numele preoţimei din Moldova, care, încrezători şi pe drepta­tea şi eficacitatea cauzei,—şi pe temeiul motivelor ce au avut onoarea a vă ex­pune,—şi mai ales încrezători în bună­voinţă şi interesul cu care îmbrăţişaţi toate chestiunile referitoare la Biserică, şi elementele ei, vă rugăm, adânc res­­pectos şi cu multă stăruinţă, să bine­voiţi a aviza la toate mijloacele, ce vă stau la îndemână, spre a reînfiinţa Fa­cultatea de Teologie de pe lângă­ Uni­versitatea din Iaşi, spre binele şi cinstea Sf. noastre Biserici Naţionale şi spre în­tărirea şi consolidarea Patriei şi a nea­mului, care vă­ vor rămânea deapururi recunoscătoare. Primiţi, vă rugăm, Domnule Ministru, adâncul nostru respect, şi recunoştinţa preoţimei din Moldova. Econ. I. Gotcu, profesor la seminarul cărui „Veniamin“ Preot. G. Niculea, pro­­toereu-Iaşi, Preot. G. Petrovanu, revizor eclesiastic, Preot .Cicerone Iordachescu. — D-nii membri ai clubului naţional-liberal sunt rugaţi a se întruni în fiecare zi la orele 5 luni, în saloanele clubului. — Răspunzând în chestiunea pro­testului conservatorilor­ naţionalişti împotriva faptului că guvernul Bră­tianu a acordat sumă de 4.000.000 lei pentru repararea străzilor, „E­­venimentul“ afirmă că nu-l im­portă atitudinea „Epocei“ care a emis acest protest împotriva laşu­lui. Noi repetăm cele scrise şi ce­rem d-lui Dim. Greceanu ca sub semnătură proprie să deie cuvenita desavoare ziarului conservator na­ţionalist „Epoca“. Altfel cetăţenii laşului vor con­sidera atitudinea d-lui D. Grecea­nu egală cu a conservatorilor din Bucureşti, cari luptă împotriva ce­lor mai vitale interese ale laşului.­­ — Duminică 14 Sept. a avut loc la şcoala Cuza Vodă (Tataraşi) adunarea cetăţenilor din circumscripţia şcoalelor primare Cuza-Vodă şi Flatmanul Nicoară pentru înfiinţarea eforiilor acestor şcoli. Iar Marţi 16 Sept. s’a constituit co­mitetul şcoalei de fete Hatman Nicoară în modul următor : Preşedinte: Preot C. Dinescu, secre­tar d-na Eleonora Dimache, delegat co­munei Al. Stoian, casier Profesor T. Ghiga. Delegaţii cons. şcolar, com.N. T.Va­­siliu, membri G. Dimitriu şi Moise Hanri Şloim.­­ Aseară fata Sofica Georgescu, din str. Fătu No. 2 a încercat să-şi puie capăt vieţei, înghiţând 2 pastile’de su­blimat. In stare destul de gravă a fost internată în spitalul central. Se pare că o dragoste nenorocită e cauza acestui act disperat.

Next