Munca, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6495-6521)

1968-10-18 / nr. 6510

Proletari din toate ţarile, uniti-va! _________ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6510 (H vineri 18 X 1968 ■ 6 pagini 30 bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢELE IAŞI ŞI BOTOŞANI Continuîndu-şi vizita în Moldova, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeţii judeţului Botoşani, unde s-au întîlnit cu nu­meroşi oameni ai muncii, cu specialişti din unităţile industriale şi agricole, cu reprezentanţi ai intelectuali­tăţii din acest judeţ, cu care au discutat despre problemele muncii pentru îndeplinirea programului de dez­voltare a ţării. La plecarea din oraşul Iaşi a înalţilor oaspeţi, populaţia oraşului îşi ia un călduros rămas bun. Aceeaşi caldă manifestare de dra­goste şi ataşament întîm­­pină pe conducătorii de partid şi de stat la Podul Iloaiei, Tîrgul Frumos, Cot­nari, Hîrlău şi în celelalte localităţi de pe traseu. In numeroase locuri să­tenii au organizat frumoa­se expoziţii care prezintă mostre ale roadelor din a­­ceasta toamnă, expresie a bucuriei muncii împlinite. Ora 11. La intrarea pe teritoriul judeţului Boto­şani, oaspeţii sunt întîmpi­­nnaţi de tovarăşii Gheorghe Ghinea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., preşe­dintele Consiliului popular judeţean, de reprezentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat, ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti. Mii de ţărani îmbrăcaţi în portul strămoşesc, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici aclamă îndelung, manifes­­tin­du-şi bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducă­torii partidului şi statului. Sub un imens portal pe care e înscrisă urarea „bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu şi dragi oaspeţi!“, conducătorii de partid şi de stat sînt întîm­­pinaţi, potrivit datinei, cu pîine şi sare. Unindu-şi gla­surile intr-un uriaş cor vor­bit, sute de bărbaţi, rostesc o urare de bun venit. Iz­bucnesc puternice aplauze şi ovaţii. Tineri şi tinere îi invită să guste din roadele generosului pămînt al Bo­toşanilor, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, po­menit adesea de cronicari, ţinutul Botoşanilor a în­scris pagini­­ de­­ neuitat în istoria poporului nostru; pe aici şi-a dus Ştefan cel Mare oştile la biruinţă, aici mai stau şi astăzi mărturie ctitorii de seamă ale lui Petru Rareş, Alexandru Lă­­puşneanu, Ieremia Movilă şi ale altor domnitori; a­­ceste meleaguri au dăruit spiritualităţii româneşti pa­­iţieni de seamă : pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Lu­­chian şi pe mulţi alţi căr­turari şi artişti; de pe a­­ceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale ţă­răneşti, care au cuprins în­treaga ţară. Ţinut de legendă, împo­dobit cu dărnicie de natură, înfrumuseţat şi mai mult prin hărnicia şi priceperea locuitorilor săi, judeţul Bo­toşani se înfăţişează astăzi ca loc al unor prefaceri în­noitoare, ce şi-au pus pece­tea pe fiecare aşezare. Coo­perativizarea agriculturii a schimbat din temelii, şi aici, traiul ţăranului. In sa­tele judeţului s-au ridicat în ultimii ani mii de case noi, s-au construit zeci de şcoli şi de cămine culturale. Industria botoşeneană — despre care se poate vorbi cu adevărat abia din anii socialismului — numără astăzi 10 întreprinderi de interes republican. S-au înălţat în zilele noastre u­­nităţi puternice ca Uzinele textile „Moldova“ din Bo­toşani, Fabrica de zahăr „Siretul“ de la Bucecea, fa­bricile de confecţii din Bo­toşani şi Dorohoi. Sute de şcoli de toate gradele, un teatru, multe muzee şi case memoriale, numeroase alte aşezăminte culturale au îm­bogăţit peisajul spiritual al acestor locuri. Aceste fapte­­au fost pre­zentate cu mîndrie oaspe­ţilor dragi. Stimaţi tovarăşi, La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva pro­bleme care consider­­că, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, ţărani, in­telectuali, preocupă deopo­trivă şi intelectualitatea din Iaşi. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezen­tanţilor intelectualităţii ie­şene. In tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxist-leninistă a partidu­lui nostru, o expresie a hotărîrii intelectualităţii ieşene ca, alături de în­treaga noastră intelectuali­tate, să-şi aducă contribu­ţia la înfăptuirea progra­mului de desăvîrşire a so­cialismului în România. S-au ridicat şi o serie de probleme pe care le-aţi dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lu­crează în diferitele sectoare ale cercetării ştiinţifice, ale creaţiei literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forţele intelectuale de care dispun oraşul şi judeţul dv. Nu am de gînd, şi vă rog să nu-mi luaţi în nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridi­cate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilită­ţile existente , pentru reali­zarea lor şi poate, la unele, şi oportunitatea realizării, liste justificată dorinţa pe care noi o apreciem, a in­telectualilor ieşeni, de a nu remi­ne în urmă în nici un sector, de a fi la înălţimea activităţii tumultuoase des­făşurate în patria noastră pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii. Este adevărat, Iaşul are vechi tradiţii ştiinţifice şi artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare, care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur uşor să asiguri con­tinuarea acestor tradiţii, dar mai cu seamă să ridici activitatea ştiinţifică şi cul­turală, folosind tradiţiile bune, la nivelul cerinţelor de astăzi ale ştiinţei şi cul­turii, la nivelul exigenţelor pe care partidul, poporul nostru le pun în faţa inte­lectualităţii. Noi, condu­cerea partidului şi statului, dăm o apreciere deosebită activităţii desfăşurate de intelectualitatea ieşeană în domeniul învăţămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obţin rezul­tate bune. Mii şi mii de absolvenţi ai învăţămîntului tehnic şi universitar contribuie, ală­turi de specialiştii care în­vaţă în alte centre ale ţării noastre, la desăvîrşirea operei de construcţie socia­listă. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a ex­prima corpului didactic, tu­turor tovarăşilor care lu­crează în domeniul pregă­tirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru mun­ca pe care o depun şi urări de noi succese în activitatea lor. (aplauze). Se desfăşoară în Iaşi o intensă activitate în dome­niul cercetării ştiinţifice. Şi în acest sector Iaşul se poa­te mîndri cu o serie de re­zultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi şi mai mari pentru a folosi pe deplin potenţialul ştiinţific din Iaşi, puternicul corp de oa­meni de ştiinţă de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea ştiinţifică în ca­drul învăţămîntului supe­rior. Şi în acest domeniu trebuie nu numai continua­te tradiţiile progresiste, ci şi sporit aportul concret la dezvoltarea ştiinţei româ­neşti contemporane. Este de înţeles, tovarăşi, că opera pe care noi o înfăptuim — construirea societăţii socia­liste — nu poate să fie dusă la bun sfîrşit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de acti­vitate, şi în primul rînd, în domeniul ştiinţei. Astăzi, cînd suntem­ martorii celui mai uriaş progres al ştiin­ţei, care schimbă în mod ra­dical nenumărate concepţii, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaşterea, a nu te pune în serviciul progre­sului material şi spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniştii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stă­­pîni ceea ce ştiinţa a creat mai bun, de aceea oamenii noştri de ştiinţă trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al şti­inţei. (aplauze). Iată de ce, tovarăşi, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alţi oameni de ştiin­ţă din trecutul Iaşilor. Tre­buie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de mate­maticieni şi­ fizicieni de va­loare. Iaşul poate face acea­sta. La această muncă chea­mă partidul nostru şi pe intelectualii din Iaşi (aplauze puternice, prelun­gite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iaşi. Dacă m-aş referi numai la chimie, în curînd va intra aici în func­ţie un mare combinat mo­dern, puternic, cu tehnolo­gie importată. Dar oare, to­varăşi, va trebui să fim per­manent tributari ai impor­tului de tehnică şi de crea­ţie ştiinţifică ? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza (Continuare în pag. 2­ a) Cu­vintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea intelectualilor din Iași în mijlocul intelectualilor ieșeni VIBRANTA EVOCARE A LUPTELOR REVOLUŢIONARE ALE ŢĂRĂNIMII Coloana de maşini se în­dreaptă apoi spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici, a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răs­coale ţărăneşti ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia şi Oltenia, de pe aceste pămînturi şi-au ri­dicat glasul oropsiţii cu şase decenii în urmă. Cu adîncă emoţie condu­cătorii de partid şi de stat se opresc în faţa unei plăci comemorative. „Glorie lup­tătorilor împotriva jugului burghezo-moşieresc, pentru pămint şi libertate !“ — stă înscris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit însîngeratul februa­rie 1907. In satul odinioară flă­­mînd — numit astăzi Flă­mînzi doar pentru a eterni­za un nume intrat în isto­rie — se desfășoară o im­presionantă evocare a zile­lor răscoalei. „In anii nouă sute şapte „Ca din senin, în februarie, într-o noapte „S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia, „Şi din Flămînzi şi Stănileşti, văpaia. „Răscoala izbucnise deodată în Moldova, „Pornind din suferinţa celor smeriţi şi blînzi... „Tu ţine minte satul flămînd, numit Flămînzi“ -răsună în aerul dimineţii stihurile nemuritoare ale lui Arghezi. In semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuţi (Continuare în pag. 3-a) La ţesătoria „Teleorman" din Roşiorii de Vede „EXTRA" ÎN EVOLUŢIE CONSTANTĂ „Nici un metru de ţesă­tură necorespunzătoare !“ ... Acesta este de fapt unul dintre principalele obiecti­ve ale întrecerii socialiste organizată aici. Este numi­torul comun al preocupări­lor tuturor formaţiilor de lucru, tuturor oamenilor de pe întregul flux tehnologic, începînd de la recepţia ma­teriilor prime şi pînă la secţiile de fabricaţie şi rampa de expediţie. Încă de la intrarea pe poarta întreprinderii, un­ panou de mari dimensiuni înfăţişează angajamentul colectivului pe acest an şi alături de cifra 80 000 mp ţesături peste plan se men­ţionează : „produse de bună calitate, cele necorespunză­toare avînd barată ieşirea din fabrică“. „Preocupările noastre pentru ridicarea indicilor calitativi ai produselor îşi au filoane puternic anco­rate în experienţa acumu­lată în anii actualului cin­cinal — ne-a mărturisit MARIA RĂZMERIŢĂ, pre­şedinta comitetului sindica­tului. Dar — a continuat dînsa — cum căile şi re­zervele ce duc la creşterea ponderii ţesăturilor de ca­litate superioară sunt prac­tic inepuizabile şi acţiunile noastre de depistare şi mo­bilizare a acestora au căpă­tat continuitate şi aş putea spune că, în acest an, chiar s-au intensificat şi ampli­ficat. Pe parcursul dialogului am aflat că aici se fabrică 25 de sortimente, „greuta­tea“ deţinînd-o articolele tehnice­ şi îndeosebi pînză­­piele artificială şi pînză textolit pentru întreprinde­rea „Electrocablul“ din Bucureşti, precum şi pînză filtru pentru fabricile, de zahăr. Pentru a polariza căută­rile creatoare în consacra­rea acestui deziderat, comi­tetul sindicatului, încă de la începutul acestui an, a format un colectiv de spe­cialişti şi muncitori cu ex­perienţă a cărui sarcină expresă a fost detectarea cauzelor care generează de­fecţiuni în ţesături şi stabi­lirea măsurilor de înlătu­rare grabnică a acestora. In urma desfăşurării unei activităţi stăruitoare, a e­ (Continuare în pag. 5-a) POMPILIU IAN­CULESCU Tînărul Stelian I. Baciu din sectorul de exploatare Izvorul Bradului, al I.F. Nehoiu, e cunoscut şi apreciat pentru hărnicia şi priceperea lui, evidenţiindu-se lună de lună în întrecerea socialistă Foto : ST. ALBESCU Să fie accelerat ritmul recoltărilor şi însămînţărilor! ILFOV întreprinderile agricole de stat din judeţul Ilfov au încheiat însămînţarea orzu­lui şi griului de toamnă. Suprafaţa totală însămîn­­ţată este de 11300 ha. orz şi respectiv 20 800 ha. cu grîu. Printre primele în­treprinderi agricole de stat care au­­ încheiat această etapă a lucrărilor agricole se numără cele de la Bu­­ciumeni, Giurgiu, Săru­­leşti, Borăneşti, Urziceni şi Uzunu. In prezent, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile agricole de stat şi-au sporit eforturile asupra terminării recoltării porumbului care este cules de pe 80 la sută din supra­faţa cultivată. Se fac, de asemenea, în ca­drul întreprinderilor, redis­tribuiri de mijloace mecani­zate pentru ca în cel mai scurt timp să ia sfîrşit şi a­­răturile de toamnă pentru însămînţările de primăvară. BRAŞOV Campania agricolă de toamnă solicită şi acum, ca in fiecare an, eforturi sus­ţinute din partea ţăranilor cooperatori, a mecanizato­rilor şi lucrătorilor din uni­tăţile I.A.S. Şi aceasta pen­tru că, spre deosebire de alte campanii din cursul anului, acum este necesar ca o dată cu stringer­ea re­coltei să se execute lucrări de arături şi însămînţări, insilozări etc. Ţăranii cooperatori din unele C.A.P.-uri din jude­ţul Braşov printre care cele din Mindra, Veneţia, Caţa şi altele au reuşit să recol­teze peste 80 la sută din suprafeţele cultivate, iar lucrătorii de la I.A.S. Fel­­dioara şi Rupea peste 90 la sută. Cu toate acestea, tre­buie să subliniem faptul că la nivelul C.A.P.-urilor din judeţ recoltatul sfeclei de zahăr a atins pînă acum doar 26 la sută, al cartofi­lor de toamnă 35 la sută, iar la arături, de toamnă 47 la sută. Nici la I.A.S.-uri situaţia nu străluceşte. Car­tofii de toamnă, bunăoară, s-au recoltat în proporţie de 45 la sută din suprafaţa cultivată, la porumb siloz 86 la sută, la arături de toamnă peste 60 la sută, iar la însămînţarea orzului, de (Continuare în pag. 5­ a) IONEL DRÎMBĂ încă o floare la buche­tul nostru de titluri olimpice. O medalie cu luciu puternic de aur şi nobile semnificaţii de supremaţie mondială. Ionel Drîmbă, timişorean de origină, bărbatul a­­cesta suplu de 26 de ani, cu mişcări iuţi, cu ochi iscoditori şi ageri, cu simţul de anticipaţie ri­dicat la rang de reflex,, soţul floretistei Ileana Drîmbă şi ea prezentă la Mexic, componentul clubului Steaua, tînărul acesta puţin visător în priviri dar graţios şi so­bru în reacţii, care în concursurile internaţio­nale din ultimii ani a zîmbit modest de 24 de ori de la înălţimea trep­tei supreme a podiumu­lui, s-a duelat bărbăteşte la Ciudad de Mexico cu floretişti de elită, înno­­bilînd valoarea şi efor­turile sale cu laurii vic­toriei. Ionel „cavalerul în alb“ al zilelor noastre se îndrăgostise de flo­retă din vîrstă fragedă. Iar consecvenţa, talentul şi seriozitatea sa purtate în timp de pasiune şi dă­ruire, se împliniseră încă din vremea junioratului cu performanţe distinse (4 titluri de campion re­publican). în 1964 şi 1968 Ionel Drîmbă era decla- MEDALIE DE AUR rar campion al ţarii, fi­nul trecut, campion mondial împreună cu e­­chipa de floretă a ţării, în octombrie 1968 cam­pion olimpic. Un muşchetar român, de 26 de ani, a intrat în galeria celebrităţilor sportive. MIRCEA M. IONESCU

Next