Munca, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 6495-6521)
1968-10-18 / nr. 6510
Proletari din toate ţarile, uniti-va! _________ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIV nr. 6510 (H vineri 18 X 1968 ■ 6 pagini 30 bani VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ŞI DE STAT IN JUDEŢELE IAŞI ŞI BOTOŞANI Continuîndu-şi vizita în Moldova, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu şi Gheorghe Stoica au fost în cursul zilei de joi oaspeţii judeţului Botoşani, unde s-au întîlnit cu numeroşi oameni ai muncii, cu specialişti din unităţile industriale şi agricole, cu reprezentanţi ai intelectualităţii din acest judeţ, cu care au discutat despre problemele muncii pentru îndeplinirea programului de dezvoltare a ţării. La plecarea din oraşul Iaşi a înalţilor oaspeţi, populaţia oraşului îşi ia un călduros rămas bun. Aceeaşi caldă manifestare de dragoste şi ataşament întîmpină pe conducătorii de partid şi de stat la Podul Iloaiei, Tîrgul Frumos, Cotnari, Hîrlău şi în celelalte localităţi de pe traseu. In numeroase locuri sătenii au organizat frumoase expoziţii care prezintă mostre ale roadelor din aceasta toamnă, expresie a bucuriei muncii împlinite. Ora 11. La intrarea pe teritoriul judeţului Botoşani, oaspeţii sunt întîmpinnaţi de tovarăşii Gheorghe Ghinea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Botoşani al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, de reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti. Mii de ţărani îmbrăcaţi în portul strămoşesc, bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici aclamă îndelung, manifestindu-şi bucuria de a-i avea în mijlocul lor pe conducătorii partidului şi statului. Sub un imens portal pe care e înscrisă urarea „bine aţi venit, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu şi dragi oaspeţi!“, conducătorii de partid şi de stat sînt întîmpinaţi, potrivit datinei, cu pîine şi sare. Unindu-şi glasurile intr-un uriaş cor vorbit, sute de bărbaţi, rostesc o urare de bun venit. Izbucnesc puternice aplauze şi ovaţii. Tineri şi tinere îi invită să guste din roadele generosului pămînt al Botoşanilor, începe vizita de lucru. Vechi pămînt românesc, pomenit adesea de cronicari, ţinutul Botoşanilor a înscris pagini de neuitat în istoria poporului nostru; pe aici şi-a dus Ştefan cel Mare oştile la biruinţă, aici mai stau şi astăzi mărturie ctitorii de seamă ale lui Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Ieremia Movilă şi ale altor domnitori; aceste meleaguri au dăruit spiritualităţii româneşti paiţieni de seamă : pe Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian şi pe mulţi alţi cărturari şi artişti; de pe aceste meleaguri au pornit în 1907 marile răscoale ţărăneşti, care au cuprins întreaga ţară. Ţinut de legendă, împodobit cu dărnicie de natură, înfrumuseţat şi mai mult prin hărnicia şi priceperea locuitorilor săi, judeţul Botoşani se înfăţişează astăzi ca loc al unor prefaceri înnoitoare, ce şi-au pus pecetea pe fiecare aşezare. Cooperativizarea agriculturii a schimbat din temelii, şi aici, traiul ţăranului. In satele judeţului s-au ridicat în ultimii ani mii de case noi, s-au construit zeci de şcoli şi de cămine culturale. Industria botoşeneană — despre care se poate vorbi cu adevărat abia din anii socialismului — numără astăzi 10 întreprinderi de interes republican. S-au înălţat în zilele noastre unităţi puternice ca Uzinele textile „Moldova“ din Botoşani, Fabrica de zahăr „Siretul“ de la Bucecea, fabricile de confecţii din Botoşani şi Dorohoi. Sute de şcoli de toate gradele, un teatru, multe muzee şi case memoriale, numeroase alte aşezăminte culturale au îmbogăţit peisajul spiritual al acestor locuri. Aceste fapteau fost prezentate cu mîndrie oaspeţilor dragi. Stimaţi tovarăşi, La mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care considercă, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, ţărani, intelectuali, preocupă deopotrivă şi intelectualitatea din Iaşi. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanţilor intelectualităţii ieşene. In tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualităţii ieşene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-şi aducă contribuţia la înfăptuirea programului de desăvîrşire a socialismului în România. S-au ridicat şi o serie de probleme pe care le-aţi dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării ştiinţifice, ale creaţiei literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai din plin forţele intelectuale de care dispun oraşul şi judeţul dv. Nu am de gînd, şi vă rog să nu-mi luaţi în nume de rău aceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilităţile existente , pentru realizarea lor şi poate, la unele, şi oportunitatea realizării, liste justificată dorinţa pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieşeni, de a nu remine în urmă în nici un sector, de a fi la înălţimea activităţii tumultuoase desfăşurate în patria noastră pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii. Este adevărat, Iaşul are vechi tradiţii ştiinţifice şi artistice. In aceste domenii a dat oameni de valoare, care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur uşor să asiguri continuarea acestor tradiţii, dar mai cu seamă să ridici activitatea ştiinţifică şi culturală, folosind tradiţiile bune, la nivelul cerinţelor de astăzi ale ştiinţei şi culturii, la nivelul exigenţelor pe care partidul, poporul nostru le pun în faţa intelectualităţii. Noi, conducerea partidului şi statului, dăm o apreciere deosebită activităţii desfăşurate de intelectualitatea ieşeană în domeniul învăţămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obţin rezultate bune. Mii şi mii de absolvenţi ai învăţămîntului tehnic şi universitar contribuie, alături de specialiştii care învaţă în alte centre ale ţării noastre, la desăvîrşirea operei de construcţie socialistă. Aş dori să folosesc acest prilej pentru a exprima corpului didactic, tuturor tovarăşilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului, cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun şi urări de noi succese în activitatea lor. (aplauze). Se desfăşoară în Iaşi o intensă activitate în domeniul cercetării ştiinţifice. Şi în acest sector Iaşul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi şi mai mari pentru a folosi pe deplin potenţialul ştiinţific din Iaşi, puternicul corp de oameni de ştiinţă de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea ştiinţifică în cadrul învăţămîntului superior. Şi în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradiţiile progresiste, ci şi sporit aportul concret la dezvoltarea ştiinţei româneşti contemporane. Este de înţeles, tovarăşi, că opera pe care noi o înfăptuim — construirea societăţii socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrşit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, şi în primul rînd, în domeniul ştiinţei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaş progres al ştiinţei, care schimbă în mod radical nenumărate concepţii, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoaşterea, a nu te pune în serviciul progresului material şi spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniştii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce ştiinţa a creat mai bun, de aceea oamenii noştri de ştiinţă trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al ştiinţei. (aplauze). Iată de ce, tovarăşi, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alţi oameni de ştiinţă din trecutul Iaşilor. Trebuie să ne propunem să avem nu unul, ci zeci de Petru Poni, zeci de matematicieni şi fizicieni de valoare. Iaşul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru şi pe intelectualii din Iaşi (aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iaşi. Dacă m-aş referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcţie un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăşi, va trebui să fim permanent tributari ai importului de tehnică şi de creaţie ştiinţifică ? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza (Continuare în pag. 2 a) Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la adunarea intelectualilor din Iași în mijlocul intelectualilor ieșeni VIBRANTA EVOCARE A LUPTELOR REVOLUŢIONARE ALE ŢĂRĂNIMII Coloana de maşini se îndreaptă apoi spre comuna Flămînzi — cuvînt intrat în legendă. De aici, a pornit, în primăvara de flăcări a lui 1907, valul marilor răscoale ţărăneşti ce avea să cuprindă întreaga Moldovă, Muntenia şi Oltenia, de pe aceste pămînturi şi-au ridicat glasul oropsiţii cu şase decenii în urmă. Cu adîncă emoţie conducătorii de partid şi de stat se opresc în faţa unei plăci comemorative. „Glorie luptătorilor împotriva jugului burghezo-moşieresc, pentru pămint şi libertate !“ — stă înscris în memoria veșnică a pietrei. Mărturii vii, evocatoare ale acelor zile istorice, aici fac de gardă bătrîni care au trăit însîngeratul februarie 1907. In satul odinioară flămînd — numit astăzi Flămînzi doar pentru a eterniza un nume intrat în istorie — se desfășoară o impresionantă evocare a zilelor răscoalei. „In anii nouă sute şapte „Ca din senin, în februarie, într-o noapte „S-a ridicat spre cer, din Hodivoaia, „Şi din Flămînzi şi Stănileşti, văpaia. „Răscoala izbucnise deodată în Moldova, „Pornind din suferinţa celor smeriţi şi blînzi... „Tu ţine minte satul flămînd, numit Flămînzi“ -răsună în aerul dimineţii stihurile nemuritoare ale lui Arghezi. In semn de pios omagiu adus memoriei celor căzuţi (Continuare în pag. 3-a) La ţesătoria „Teleorman" din Roşiorii de Vede „EXTRA" ÎN EVOLUŢIE CONSTANTĂ „Nici un metru de ţesătură necorespunzătoare !“ ... Acesta este de fapt unul dintre principalele obiective ale întrecerii socialiste organizată aici. Este numitorul comun al preocupărilor tuturor formaţiilor de lucru, tuturor oamenilor de pe întregul flux tehnologic, începînd de la recepţia materiilor prime şi pînă la secţiile de fabricaţie şi rampa de expediţie. Încă de la intrarea pe poarta întreprinderii, un panou de mari dimensiuni înfăţişează angajamentul colectivului pe acest an şi alături de cifra 80 000 mp ţesături peste plan se menţionează : „produse de bună calitate, cele necorespunzătoare avînd barată ieşirea din fabrică“. „Preocupările noastre pentru ridicarea indicilor calitativi ai produselor îşi au filoane puternic ancorate în experienţa acumulată în anii actualului cincinal — ne-a mărturisit MARIA RĂZMERIŢĂ, preşedinta comitetului sindicatului. Dar — a continuat dînsa — cum căile şi rezervele ce duc la creşterea ponderii ţesăturilor de calitate superioară sunt practic inepuizabile şi acţiunile noastre de depistare şi mobilizare a acestora au căpătat continuitate şi aş putea spune că, în acest an, chiar s-au intensificat şi amplificat. Pe parcursul dialogului am aflat că aici se fabrică 25 de sortimente, „greutatea“ deţinînd-o articolele tehnice şi îndeosebi pînzăpiele artificială şi pînză textolit pentru întreprinderea „Electrocablul“ din Bucureşti, precum şi pînză filtru pentru fabricile, de zahăr. Pentru a polariza căutările creatoare în consacrarea acestui deziderat, comitetul sindicatului, încă de la începutul acestui an, a format un colectiv de specialişti şi muncitori cu experienţă a cărui sarcină expresă a fost detectarea cauzelor care generează defecţiuni în ţesături şi stabilirea măsurilor de înlăturare grabnică a acestora. In urma desfăşurării unei activităţi stăruitoare, a e (Continuare în pag. 5-a) POMPILIU IANCULESCU Tînărul Stelian I. Baciu din sectorul de exploatare Izvorul Bradului, al I.F. Nehoiu, e cunoscut şi apreciat pentru hărnicia şi priceperea lui, evidenţiindu-se lună de lună în întrecerea socialistă Foto : ST. ALBESCU Să fie accelerat ritmul recoltărilor şi însămînţărilor! ILFOV întreprinderile agricole de stat din judeţul Ilfov au încheiat însămînţarea orzului şi griului de toamnă. Suprafaţa totală însămînţată este de 11300 ha. orz şi respectiv 20 800 ha. cu grîu. Printre primele întreprinderi agricole de stat care au încheiat această etapă a lucrărilor agricole se numără cele de la Buciumeni, Giurgiu, Săruleşti, Borăneşti, Urziceni şi Uzunu. In prezent, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile agricole de stat şi-au sporit eforturile asupra terminării recoltării porumbului care este cules de pe 80 la sută din suprafaţa cultivată. Se fac, de asemenea, în cadrul întreprinderilor, redistribuiri de mijloace mecanizate pentru ca în cel mai scurt timp să ia sfîrşit şi arăturile de toamnă pentru însămînţările de primăvară. BRAŞOV Campania agricolă de toamnă solicită şi acum, ca in fiecare an, eforturi susţinute din partea ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor şi lucrătorilor din unităţile I.A.S. Şi aceasta pentru că, spre deosebire de alte campanii din cursul anului, acum este necesar ca o dată cu stringerea recoltei să se execute lucrări de arături şi însămînţări, insilozări etc. Ţăranii cooperatori din unele C.A.P.-uri din judeţul Braşov printre care cele din Mindra, Veneţia, Caţa şi altele au reuşit să recolteze peste 80 la sută din suprafeţele cultivate, iar lucrătorii de la I.A.S. Feldioara şi Rupea peste 90 la sută. Cu toate acestea, trebuie să subliniem faptul că la nivelul C.A.P.-urilor din judeţ recoltatul sfeclei de zahăr a atins pînă acum doar 26 la sută, al cartofilor de toamnă 35 la sută, iar la arături, de toamnă 47 la sută. Nici la I.A.S.-uri situaţia nu străluceşte. Cartofii de toamnă, bunăoară, s-au recoltat în proporţie de 45 la sută din suprafaţa cultivată, la porumb siloz 86 la sută, la arături de toamnă peste 60 la sută, iar la însămînţarea orzului, de (Continuare în pag. 5 a) IONEL DRÎMBĂ încă o floare la buchetul nostru de titluri olimpice. O medalie cu luciu puternic de aur şi nobile semnificaţii de supremaţie mondială. Ionel Drîmbă, timişorean de origină, bărbatul acesta suplu de 26 de ani, cu mişcări iuţi, cu ochi iscoditori şi ageri, cu simţul de anticipaţie ridicat la rang de reflex,, soţul floretistei Ileana Drîmbă şi ea prezentă la Mexic, componentul clubului Steaua, tînărul acesta puţin visător în priviri dar graţios şi sobru în reacţii, care în concursurile internaţionale din ultimii ani a zîmbit modest de 24 de ori de la înălţimea treptei supreme a podiumului, s-a duelat bărbăteşte la Ciudad de Mexico cu floretişti de elită, înnobilînd valoarea şi eforturile sale cu laurii victoriei. Ionel „cavalerul în alb“ al zilelor noastre se îndrăgostise de floretă din vîrstă fragedă. Iar consecvenţa, talentul şi seriozitatea sa purtate în timp de pasiune şi dăruire, se împliniseră încă din vremea junioratului cu performanţe distinse (4 titluri de campion republican). în 1964 şi 1968 Ionel Drîmbă era decla- MEDALIE DE AUR rar campion al ţarii, finul trecut, campion mondial împreună cu echipa de floretă a ţării, în octombrie 1968 campion olimpic. Un muşchetar român, de 26 de ani, a intrat în galeria celebrităţilor sportive. MIRCEA M. IONESCU