Munca, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 6522-6547)

1968-11-08 / nr. 6528

Rapsodul Nu-l caut. N-o să-l găsesc. El umblă prin lume, din casă în casă, din sat în sat, din oraş în oraş. Şi cîntă. Îi aud, cum cîntă. Ca Barbu Lăutaru, ca Buică şi Dinicu. Şi nu numai ca ei. Ca toţi acei rapsozi pasionaţi, inimoşi şi încrezători în steaua lor. Ca acei cintăreţi străluciţi, care au dus faima melodiilor româneşti pînă-n Moscova, pînă-n Paris, pînă-n Londra şi chiar mai departe. Nimeni nu-i ştie vîrsta. E tînăr şi-i bătrîn în acelaşi timp. Tînăr, precum lumea prin care se petrece. Bătrîn, precum cîntecul pe care-l cîntă. Numele lui e trecut pe-un act de naştere. I se spune Victor Pirvănescu din satul Cerna, aşezare chipeşă, străveche, de prin părţile Severinului. Dar, de fapt, oamenii l-au botezat „rapsod" al lui ŞTEFAN GHEORGHIU (Urmare din pag. 3-a) Proletari din toate tarile, unifi-va I ORGAN CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXIV nr. 6528 B vineri 8 XI 1968 B 4 pagini 30 bani După patru luni de experimentare a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor Pe baza Directivelor Conferinţei Naţionale a P.C.R., în acest an a început aplicarea în mod experimental a noului sistem de salarizare şi majorare a salariilor. In judeţul Prahova, organele centrale de stat au încredinţat această sarcină de răspundere colectivelor a opt unităţi economice. Dintre acestea, întreprinderea de foraj Ploieşti şi Schela— de extracţie a ţiţeiului Băicoi — sunt singurele pe ţară în industria petrolului în care are loc experimentareaDe la bun început, biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova a studiat cu atenţie Hotărîrea Consiliului de Miniştri pe această temă şi, în cunoştinţă de cauză, a sprijinit comitetele sindicatelor din întreprinderile vizate să-şi aducă întreaga lor contribuţie la rezolvarea cu competenţă a tuturor problemelor ce le ridică experimentarea noului sistem de salarizare. înainte şi în timpul experimentării ne-am îndreptat în mod deosebit atenţia asupra folosirii cît mai complete a timpului de lucru şi forţei de muncă, întăririi disciplinei. Comitetele sindicatelor şi comitetele de direcţie au fost ajutate să înlăture unele neajunsuri , cegenerau pierderi de timp de muncă. Comitetul sindicatului de la Fabrica de postav Azuga, prin comisia inginerilor şi tehnicienilor, a efectuat unele studii privind mai justa folosire a timpului de lucru pe parcursul celor 480 de minute şi asupra gradului de încărcare a muncitorilor şi maiştrilor. Studiile au ajutat în stabilirea de norme fundamentate ştiinţific. La întreprinderea de materiale izolatoare Berceni, comitetul sindicatului prin comisia economică a sprijinit comitetul de direcţie să stabilească sarcini precise pe fiecare linie tehnologică, schimburi, echipe şi oameni. Măsura a determinat o încadrare corespunzătoare a salariaţilor pe trepte şi gradaţii, noul sistem de salarizare devenind astfel o pîrghie de bază a întăririi cointeresării materiale. In cele 4 luni care s-au scurs de la începutul experimentării, noul sistem de salarizare şi măsurile ce-1 însoţesc şi-au dovedit valabilitatea. Aplicarea unor norme fundamentate ştiinţific a rezolvat în mare măsură situaţia anormală, care exista înainte, cînd la o realizare minimă de plan se obţineau depăşiri de normă între 130—180 la sută. La Fabrica de postav Azuga, în semestrul I 1967, media realizării normelor a fost de 124 la sută. In timpul experimentării s-a obţinut o îndeplinire a normelor între 101,2—101,7 la sută, proporţional cu realizările de plan şi un spor substanţial al productivităţii muncii. Un alt fenomen pozitiv ce s-a desprins cu ocazia experimentării este cererea a tot mai mulţi muncitori de extindere şi lucrului în acord. Aşa stau lucrurile cu brigăzile de intervenţie, construcţii şi montaj din Schela de extracţie a ţiţeiului Băicoi, unde numărul celor care lucrează în acord a crescut de la 78 la 88 la sută şi respectiv de la 83 la 91 la sută. Ca un corolar al acestor realizări, cîştigurile medii ale salariaţilor sunt superioare celor din perioada anterioară. La întreprinderea de foraj Ploieşti, cîştigurile majorităţii salariaţilor au sporit cu 5 pînă la 20 la sută. Aceste fapte sunt o dovadă a superiorităţii noului sistem de retribuţie a muncii în funcţie de cantitatea, calitatea, răspunderea socială şi calificarea profesională a fiecărui salariat. în decursul experimentării în unele întreprinderi au existat şi greşeli, fiind nevoie de eforturi în plus pentru înlăturarea lor. La întreprinderea forestieră Cîmpina, în sectorul de exploatare, de exemplu, normele de producţie la operaţiile scos şi apropiat s-au întocmit , fără să se ţină seama că în unele parchete materialul lemnos era dispersat pe suprafeţe mari şi în cantităţi mici. Din această cauză normele de producţie au fost realizate în proporţie de numai 90 la sută. Lipsa măsurilor tehnico-organizatorice la această întreprindere a avut urmări negative în realizarea sarcinilor de plan pe trimestrul III a.c. (90,8 la sută), precum şi cîştiguri mai scăzute pentru o parte din muncitori. O situaţie asemănătoare s-a petrecut şi la întreprinderea de foraj Ploieşti. Măsurile energice luate în ultimul timp de comitetul de direcţie al întreprinderii de foraj, privind organizarea muncii în brigăzile de montaj, recepţionarea lucrărilor şi normarea corespunzătoare au determinat înlăturarea în cea mai mare parte a neajunsurilor, existînd garanția că rezulta CONSTANTIN DUMITRACHE membru în biroul executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Prahova (Continuare în pag. 3-a) TELEGRAMA Tovarăşului MARIAN SPYCHALSKI Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARŞOVIA In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român şi al meu personal, vă adresez dv., Consiliului de Stat al R. P. Polone şi poporului frate polonez calde felicitări şi urări de noi succese în construcţia socialismului, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a redobîndirii independenţei de stat a Poloniei, moment de seamă în lupta poporului polonez pentru înfăptuirea năzuinţelor sale seculare de unitate, independenţă naţională, democraţie şi progres social. NICOLAE CEAUŞESCU Domnului RICHARD NIXON Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii Dumneavoastră în funcţia de înaltă răspundere de preşedinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale şi cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranţa că relaţiile dintre ţările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român şi american, al cauzei păcii şi colaborării internaţionale. , NICOLAE CEAUŞESCU Buzău — cartierul Crîng Primirea de către tovarăşul Mae Ceauşescu * a delegaţiei Partidului Comunist din Japonia Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit joi la amiază delegaţia Partidului Comunist din Japonia formată din tovarăşii : Satomi Hakamada, membru al Prezidiului şiSecretariatului C.C. al P.C.J., Koichiro Ueda, membru supleant al Secretariatului, şeful Comisiei Politice a C.C. al P.C.J., Hidesato Namata, membru al Comisiei Centrale de control financiar şi Shunichi Nishizawa, redactor şef al revistei „Documente internaţionale“. Au participat tovarăşii: Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., redactor şef al revistei „Lupta de clasă“ şi Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o atmosferă caldă, tovărăşească a avut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti, ale situaţiei internaţionale, precum şi în legătură cu dezvoltarea în continuare a relaţiilor frăţeşti între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist din Japonia. fu «AA&I „Cugir", noul mineralier de 12 500 de tone, se află în construcţie pe calele Şantierului naval din Galaţi . ADUNARI pentru constituirea CONSILIILOR JUDEŢENE ALE OAMENILOR MUNCII Al NAŢIONALITĂŢILOR CONLOCUITOARE Plenara C.C. al P.C.R. din 24—26 octombrie a.c., analizând stadiul actual al structurii societăţii noastre, a stabilit crearea cadrului organizatoric care să dea expresie deplină unităţii politice a poporului nostru, să stimuleze şi să favorizeze dezvoltarea acesteia în forme superioare. Ca urmare a măsurilor preconizate de plenară, în aceste zile au loc, în întreaga ţară, adunări de constituire a Consiliilor naţionalităţilor conlocuitoare. Noile organisme vor pune în valoare, într-un mod superior, unitatea de gîndire, de voinţă şi de acţiune a tuturor celor ce muncesc în ţara noastră, fără nici o deosebire de naţionalitate. Aşa după cum au subliniat şi participanţii la aceste adunări, aplicarea soluţiilor organizatorice adoptate de recenta plenară, în vederea întăririi coeziunii naţiunii noastre socialiste şi creşterii rolului conducător al partidului, marchează un moment nou, calitativ superior pe linia perfecţionării vieţii politice a ţării, în conformitate cu comandamentele procesului de desăvîrşire a construcţiei socialiste. Puternic instrument al democraţiei socialiste, manifestare concretă a principiului egalităţii în drepturi a tuturor cetăţenilor, indiferent de naţionalitate, consiliile asigură condiţii mai bune participării active, multilaterale şi în mod organizat a oamenilor muncii de naţionalitate maghiară, germană şi de alte naţionalităţi la dezbaterea şi înfăptuirea politicii partidului, la elaborarea şi traducerea în viaţă a măsurilor privind dezvoltarea economiei, ştiinţei, culturii, a măsurilor de politică externă, de perfecţionare a activităţii sociale. Vorbitorii au relevat că crearea acestor organisme cu caracter larg reprezentativ va contribui la întărirea continuă a frăţiei dintre poporul român şi naţionalităţile conclocuitoare, a unităţii moral-politice a tuturor oamenilor muncii, indiferent de naţionalitate, la cimentarea coeziunii naţiunii socialiste — condiţie fundamentală a trăiniciei orînduirii noastre noi, uriaşă forţă motrice a progresului ţării. Ieri, la Casa de cultură din Alba Iulia s-a desfăşurat, într-un cadru festiv, adunarea de constituire a Consiliului judeţean Alba al oamenilor muncii de naţionalitate maghiară. In sală au fost prezenţi peste 250 de reprezentanţi ai muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, ţăranilor cooperatori, cadrelor didactice, oamenilor de cultură de naţionalitate maghiară din Alba, Sebeş, Blaj, Aiud şi din celelalte localităţi ale judeţului. La adunare a luat parte tovarăşul Alexandru Kopandi, delegatul Comisiei centrale de organizare a consiliilor oamenilor muncii de naţionalitate maghiară dinn Republica Socialistă România. Tovarăşul George Homoştean, prim-secretar al Comitetului judeţean Alba al P.C.R., a vorbit despre importanţa şi rolul Frontului Unităţii Socialiste şi ale consiliilor oamenilor muncii aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, despre contribuţia pe care acestea trebuie să o aducă la înfăptuirea politicii statului nostru, la cimentarea frăţiei dintre oamenii muncii români, maghiari şi de alte naţionalităţi. Vorbitorul a arătat printre altele : „Prin munca lor întră(Continuare în pag. 2-a) ALBA Ieri s-a deschis Congresul naţional de farmacie Convorbire cu prof. dr. docent P. IONESCU STOIAN, secretar general al Congresului naţional de farmacie Trăim într-o epocă în care descoperirea de noi medicamente se desfăşoară într-un ritm rapid, ritm impus de progresele terapeuticii. In ultimii 30 de ani, investiţiile în domeniul industriei farmaceutice au crescut foarte mult, ceea ce a permis obţinerea de medicamente eficiente pentru combaterea, reducerea sau eradicarea unor boli cum sunt tifosul exantematic, paludismul, unele boli contagioase, parazitare şi altele. Cercetările farmaceutice din ţara noastră efectuate în institute, în învăţămînt şi în fabrici au fost corelate cu necesităţile ocrotirii sănătăţii publice şi cu dezvoltarea industriei noastre de medicamente. L-am întrebat pe interlocutorul nostru cum este oglindit acest aspect în cadrul congresului ? — Congresul — ne-a răspuns domnia sa — are drept scop să treacă în revistă realizările în domeniul cercetării fundamentale şi aplicative care se răsfrâng asupra nivelului dezvoltării industriei noastre farmaceutice. In cadrul secţiei de sinteză, de exemplu, sunt prezentate o serie de lucrări cu caracter teoretic, care-şi pot găsi aplicarea în obţinerea unor materii prime necesare industriei farmaceutice sau în realizarea unor compuşi chimici cu eventuale acţiuni terapeutice. Primii paşi făcuţi în domeniul citostaticilor au Interviu realizat de ADRIANA LUSCALOV (Continuare în pag. 3-a) IN INTIMPINAREA ADUNĂRII ... .................... GENERALE A SCRIITORILOR Un „moment al romanului“? Nu peste multe zile va avea loc Adunarea generală a scriitorilor, eveniment de mare importanţă pentru viaţa noastră literară. Coeziunea frontului scriitoricesc în jurul partidului, manifestată în diferite ocazii, participarea activă la viaţa socială — iată cadrul în care se va desfăşura Adunarea generală. In aşteptarea ei, se fac evaluări şi sînt trecute în revistă rezultatele activităţii de pînă acum, sunt exprimate opinii în legătură cu climatul literar şi rolul scriitorului în societate, sunt expuse idei despre funcţiile şi rolul literaturii. O neobişnuită efervescenţă creatoare constituie premisa unei fructuoase dezbateri. Rîndurile care urmează au rostul de a semnala un fenomen cu multiple semnificaţii : este vorba de o creştere substanţială a numărului de romane de valoare, consacrate realităţilor României socialiste, ne de mare valoare, aparţinînd unor autori de vîrste şi structuri literare cu totul diferite. „Moromeţii“ voL II şi „Intrusul“ de Marin Preda, „Francisca“, „In absenţa stăpînilor“ şi „Animale bolnave•• de Nicolae Breban, „pădurea nebună" de Zaharia Stancu, „Vestibul“ şi „Interval“ de Al. Ivasiuc, ,,Coborind" de Paul Georgescu, „Iarna Jimbul“ de Alice Botez, „Cuscrii“ de Alecu Ivan Ghika»»Alexandra şi Infernul" de Laurenţiu Fulga — iată numai cîteva titluri prestigioase dintr-o listă ce s-ar putea încă prelungi. Pentru lunile următoare editurile anunţă de asemenea noi apariţii de înaltă ţinută . Urmărind cu atenţie proza acestui deceniu, se poate observa cu uşurinţă că acest „moment al romanului“ este de dată recentă, că se află abia în etapa de început. Primii ani de după 1960 şi pînă către 1966 sunt dominaţi, sub aspect literar, de fenomenul cunoscut sub numele de „proză scurtă“. Are loc, în această vreme, o masivă impunere a numelor tinere : Fănuş Neagu, Nicolae Velea, D.R. Popescu, Ion Băieşu, George Bălăiţă, Constantin Ţoiu, Vasile Rebreanu, Sorin Titel, Iulian Neacşu, Dumitru Ţepeneag, Sînziana Pop fiind numai cîteva dintre ele. Nu puţini dintre aceştia propun modalităţi noi, sunt numeroasă încercările de a deschide perspective inedite prin M. IORGULESCU (Continuare în pag. 3-4 Proza noastră traversează acum un „moment al romanului“. Anii din urmă, lunile care au trecut, au adus un număr impresionant — în raport cu timpul scurt — de roma- FĂURIREA STATULUI UNITARDEZIDERAT DE VEACURI AL POPORULUI ROMÂN . Desăvîrşirea unităţii naţionale, respectiv încheierea procesului de formare a statului naţional unitar român, este rezultatul unui lung şi neîntrerupt proces istoric al cărui început se găseşte în plin Ev Mediu şi se leagă de epoca în care poporul nostru — format în mileniul I al erei noastre, în spaţiul carpatodanubian de la nordul Dunării inferioare — este nevoit să trăiască şi să se dezvolte în trei state politice separate : Ţara Românească, Moldova şi Transilvania. In desfăşurarea acestui lung şi complex proces istoric, lupta pentru realizarea unităţii naţionale cunoaşte mai multe momente importante, care constituie trepte ce jalonează ireversibilul proces ce se va încheia o dată cu alăturarea şi a ultimei mari provincii româneşti, Transilvania, la cele care — unite cu aproape şase decenii mai înainte — puseseră bazele României moderne. Ceea ce a caracterizat de-a lungul veacurilor existenţa poporului român din Moldova, Transilvania şi Ţara Românească au fost, precum se ştie, cadrul geografic unitar, unitatea limbii, elementele comune de viaţă economică, comunitatea de factură spirituală. Locuind un teritoriu care reprezintă o unitate geografică armonioasă, prezentând diferite forme de relief îmbinate într-un tot unitar şi echilibrat şi avînd ca element central arcul Munţilor Carpaţi — „cunună de munţi“, cum sugestiv îi caracteriza scriitorul bizantin Iordanes —, AL. MATEI directorul Arhivelor Statului Cluj românii au,vorbit, totodată, şi o limbă unitară._ „Românii păstrează încă limba română — scria în secolul al XV-lea istoricul Antonio Bonfini —, şi ca să n-o piardă se luptă astfel incit ,se pare că nu se războiesc, atît pentru viaţă, cît mai ales pentru păstrarea limbii“. Legăturile economice permanente între populaţia românească, trăind de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor, a fost un factor esenţial care a generat conştiinţa unităţii poporului român. Documentele vremii sunt deosebit de concludente în acest sens, încă în veacul al XIV-lea sunt atestate documentar legăturile strânse între toate cele trei ţări româneşti. La 20 ianuarie 1368, Vladislav, domnul Ţării Româneşti, dă un privilegiu comercial negustorilor din Braşov. Din actul datat la 6 august 1413 aflăm că Mircea cel Bătrîn reînnoieşte tratatul comercial, încheiat de predecesorii săi cu braşovenii. Acelaşi privilegiu va fi întărit după 31 de ani, la 7 august 1444, de Vlad Dracul, într-o scrisoare de la sfîrşitul lunii noiembrie 1457, domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, scrie braşovenilor că pot veni liberi în ţara lui cu toate mărfurile lor, spre a face comerţ. Continuitatea acestor legături este confirmată de numeroase documente din secolele următoare. Aflăm, astfel, că la 7 septembrie 1559, de pildă, Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, scrie consiliului oraşului Bistriţa despre dorinţa sa de prietenie şi de întărire a legăturilor comerciale, existente, de altfel, şi înaintea lui. Ulterior, la 26 februarie 1560, comunică aceluiaşi oraş organizarea şi deschiderea drumului dintre Moldova şi Bistriţa, facilitîndu-se cumpărarea de vite şi carne în schimbul postavului al altor mărfuri aduse în ţară de aceştia. Interesele economice comune se vor împleti tot mai mult, începînd de la sfîrşitul secolului al XIV-lea, cu interesele apărării împotriva cotropitorilor stră(Continuare în pag. 2-a)