Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)
1969-09-19 / nr. 6797
Proletari din toate fanze, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN România Alm] XXV nr. 6797 vineri 19 septembrie 1969 14 pagini 30 ban. Bucuria muncii împlinite se citeşte pe feţele acestor constructori. Aparatul fotografic a înregistrat pe peliculă pe cîţiva «din bravii montori «la brigada condusă de Dumitru Urdea, fruntaş în întrecerea socialistă, de la Combinatul chimic din Rm. Vîlcea Foto IP. COZlk BARICADE (greu de trecut!?) ÎN CALEA CREŞTERII EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR • Proiecte tip şi normative „îmbătrînite" • De ce piatra de Techirghiol şi nisipul de mare n-au căutare în construcţiile de pe litoral ? Cînd ideea folosirii judicioase a terenului nu prinde... teren ! Judeţul Constanţa, ca de altfel toate zonele geografice ale ţării, este un vast şantier. Specificul acestor locuri favorizează construcţia unor ample şi impunătoare edificii sociale şi culturale, litoralul fiind frecventat în fiecare sezon de sute de mii de turişti atît din ţară, cit şi de peste hotare. De aceea, conducerea de partid şi de stat a repartizat aici importante fonduri de investiţii. De altfel, în primii trei ani ai actualului cincinal, ritmul mediu de creştere a investiţiilor în judeţ este de 17,1 la sută, superior ritmului mediu pe ţară, în anii viitori preconizându-se a fi şi mai mare. Concomitent cu ritmul înalt de realizare a investiţiilor o atenţie deosebită a fost acordată ridicării gradului de eficienţă prin reducerea costurilor construcţiilor. Prin schimbări de soluţii, prin eliminarea unor obiecte inutile şi a supradimensionărilor, s-au economisit pe judeţ, numai în primul semestru, al acestui an, aproape 10,5 milioane lei faţă de valoarea iniţială a proiectelor. Dar o anchetă în rîndul factorilor de răspundere în materializarea investiţiilor din judeţ şi îndeosebi pe litoral ne-a dat posibilitatea să consemnăm în rîndurile de faţă adevărate baricade în calea creşterii eficienţei economice a investiţiilor. Şi, culmea, multe dintre acestea aparţinând chiar Ministerului Industriei Construcţiilor. De pildă, la unele blocuri se lucrează după procedeul modern, rapid, de mare productivitate, al glisării. După înălţarea lui, blocul este înconjurat de jur-împrejur cu schele în vederea montării balcoanelor, ceea ce, evident, pe lingă prelungirea duratei de execuţie şi încorporarea unui însemnat volum de manoperă, ridică costul construcţiilor respective. Această problemă n-a fost rezolvată de minister după cum n-a fost soluţionată nici cea a tipizării proiectelor. — Se construiesc şcoli, cămine, ateliere mecanice şi alte obiective — relatator ION BONDOC, inginerşef la D.S A.P.C. — după nişte proiecte tip elaborate cu mulţi ani în urmă, în consecinţă nu se pot aplica tehnologii noi care să permită creşterea gradului de industrializare a execuţiei şi, bineînţeles, reducerea consumului de manoperă şi materiale. De altfel, aceasta este şi părerea tov. HORAŢIU CONSTANTINESCU, inginer-şef adjunct la întreprinderea 12 construcţii. „Proiectele tip — remarca dînsul — sunt total depăşite, în sensul că fac abstracţie chiar şi de încercările noastre de a spori gradul de industrializare a construcţii- GHEORGHE DIMA POMPILIU IANCULESCU (Continuare in pag. 3-a) PAŞI SPRE VIITOR Braşov: UN CUBILOU - UN OM La uzinele „Tractorul" din Braşov a intrat în funcţiune un cubilou de 12 tone. Proiectat şi construit în uzină de specialiştii întreprinderii, el are o productivitate care îl situează la nivelul celor mai moderne agregate de acest fel. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, fiind dirijat de un singur muncitor cu o calificare ridicată. Noul cuptor, care lucrează la capacitatea proiectată, contribuie la sporirea producţiei de piese turnate din fontă şi la îmbunătăţirea ritmicităţii livrărilor spre secţiile prelucrătoare din cadrul uzinei. Tecuci: PE VERTICALA Înnoirilor între Mărăşeşti şi Tecuci a început construcţia unei linii electrice aeriene de 110 kV, menită să asigure alimentarea dublă cu energie a oraşului Tecuci. La stabilirea parametrilor liniei s-a ţinut seama de perspectivele industriale şi urbanistice ale oraşului. După cum se ştie, Tecuciul se află în plină dezvoltare. Aici a luat de curînd fiinţă o mare unitate de reparaţii auto, s-a extins fabrica de conserve, s-a modernizat staţia C.F.R., au fost construite noi blocuri de locuințe, o policlinică și alte obiective. Acest emoţionant gest: întrajutorarea Ca să ajungă să spună „unde-s doi puterea creşte", omul a trecut prin multe experienţe înregistrate expresiv de morala populară. Cine se mai îndoieşte astăzi, chiar in condiţiile mecanizării şi automatizării, că „mai multe mîini fac munca mai uşoară"? Ceea ce înţelepciunea populară, servindu-se de experienţe întîmplătoare, generalizase în asemenea figurative meditaţii, a devenit pe temeiul nhiopfiw rvl •-»--/ *-«i liste o practică curentă a raporturilor dintre oameni. Dispar încetul cu încetul din limbajul curent afirmafii de tipul „nu mă interesează, mie să-mi fie bine". Dispare deci şi atitudinea ca atare din viaţă. Şi dacă, pe ici pe colo mai intîlneşti un egoist, un însingurat, pofi fi sigur că nu peste mult timp se va integra în spiritul de colectivitate. Căci omul de lingă tine, nu e numai o simplă persoană aflată întimplător în preajmă, avînd o existenţă cu totul deosebită de a ta. De el te leagă interese şi năzuinţe, un scop comun, al tău, al lui, al Întregii societăţi. Omul de lingă tine îţi este prieten, îl ajuţi şi te ajută. II primeşti de cum a intrat pentru prima oară pe poarta întreprinderii, îndrumîndu-l permanent, pînă ajunge să se dezbare de stîngăciile începutului, ba chiar şi după aceea. Este o experienţă ,trăită de majoritatea absolvenţilor de şcoli profesionale, o experienţă împărtăşită nouă de Simiona Istrate, tînără munţi lucrătoare mai vîrstnica (nici nu-i ştie bine numele) a învăţat-o să-şi dozeze mişcările, să-şi raţionalizeze ritmul la munca pe bandă. Gestul spontan e încărcat cu semnificaţii, tocmai pin anonimatul din care a fost dăruit. Dacă observaţi în munca celor din jur neglijente, lipsă de conştiinciozitate sau nepricepere, obişnuiţi să le atrageţi atenţia sau să le daţi un sfat? Am adresat o asemenea întrebare şefei de tură de la secţia croit a aceleiaşi fabrici, Alexandrinei Ciulei. Şi răspunsul afirmativ sprijinit de declaraţiile celor din jur, (Ecaterina Borş, Miron Elena, care i-au simțit ajutorul în timpul procesului de calificare), a făcut inutilă completarea pe care o pregătisem: o facefi chiar dacă suntefi ocupate? Pentru că permanent, Alexandrina Ciulei, chiar atunci cînd fiecare clipă de neatenţie putea însemna un rebut, încordîndu-şi la maximum atenţia şi solicitinduşi voinţa, şi-a supravegheat tovarăşele de muncă. Şi nu nul se face în condițiile unei intense solicitări sau în minutele de răgaz, printre picături. Asta înseamnă probitate profesională, exigenţă față de alţii şi față de sine. De altfel, o simplă răsfoire a proceselor verbale ale adunărilor sindicale de aici, ca şi de la Combinatul de industrializare a lemnului Focşani, confirmă această concluzie. Sugestiile, criticile constructive, propunerile de îmbunătățire a muncii unei echipe sau alta, abun- CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. 2-a) Septembrie, după Selene... ------------------1— GHEORGHE TOMOZEI 1 Primul septembrie I 1 după cucerirea lunii. 1 I Cea dinții toamnă în 1 I care, redescoperindu- 1 I ne în lumina fructe- g jg lor, simfim că din 1 1 tabloul pe care îl în- 1 1 cercăm lipsește, ori e g 1 prezentă cu o abia j§ 1 perceptibilă discreţie, j§ 1 lumina somnolentă a 1 Selenei... S-a schim- g I bat ceva? Cum, în Lună nu g 1 mai sînt cratere de j 1 var, roci bizare și nu |j 1 mai e ciobanul cu og § ile pe care în copilă- j 1 rie l-am văzut cău- j| jg tind pășuni cu ierbi , de stalactită și buru- |j 1 ieni de cuarț ? El esste acolo (un cioban j g întristat trăia şi în g g basmul de dinainte de g 1 a fi ştiut al Miori- g g fei) dar mai sînt şi 1 g obiecte pămîntene, g g un steag, un reflector- g g laser şi mai ales, sînt g g paşi. Desenafi în colb = 1 ca pe pîrtii paşnice, g 1 după prima ninsoare, g 1 Paşii unor bărbafi ti- g 1 neri care au avut g I şansa de a privi bă- g 1 trina planetă — ma- g g mă aşa cum noi pri- g 1 vim de milenii, Luna. g g Şi Pămîntul se vede g 1 mai frumos, de de- g 1 parte, decit eterica, g g argintata Lună. Al- g gj bastru, se pare. Se g 1 vede frumos, fiindcă, g § oricît de perfecţiona- g 1 te ar fi aparatele op- g g tice, multe detalii le g „scapă“ lentilelor. Bi- g g afra nu se vede. Nici g g Vietnamul. Nu se văd g g rechinii care îl îm- g s piedică pe bărbosul g g Hayerdahl să trec- g 1 că oceanul pe... pa- M (Continuare în pag. 2-a) g După cum bine se știe orice produs al muncii este rezultatul unor reale forţe creative şi de materializare a măiestriei profesionale. în jurul acestei idei diriguitoare a industriei moderne, reprezentanţii salariaţilor Fabricii de mobilă „Libertatea“ din Cluj au discutat pe larg în adunarea generală căutînd căile şi mijloacele prin care se asigură creşterea continuă a eficienţei economice a tuturor sectoarelor de producţie. Sintetizînd activitatea întreprinderii pe primele 8 luni ale anului, preşedintele comitetului de direcţie, inginerul Ioan Gavriş a înfăţişat modalităţile prin care colectivul acestei unităţi a reuşit să adapteze producţia cerinţelor pieţii, să facă faţă cu succes pretenţiilor clienţilor externi. Valoarea mobilei produsă peste plan în această perioadă se ridică la 2 600 000 lei din care mai mult de 1 350 000 reprezintă valoarea produselor exportate în plus faţă de prevederile planului. Pentru anul 1970 planul de export al întreprinderii urmează să crească cu 9,48 faţă de nivelul anului în curs. Aceasta obligă colectivul întreprinderii la sporirea competenţei şi a răspunderii faţă de îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan ce le revin. Tocmai în acest spirit s-au purtat discuţiile în adunare, căutîndu-se prin analizarea atentă a fenomenelor negative ce se manifestă în procesul de producţie să se desprindă concluziile şi soluţiile care să pună în valoare posibilităţile reale de care dispune întreprinderea. Subliniind tendinţele noi în fabricarea mobilei, inginerul Clepper Wolker, şeful serviciului tehnic, a evidenţiat acţiunile ce se vor întreprinde pentru modernizarea producţiei. Introducerea procedeelor tehnologice de finisare cu lacuri poliesterice, organizarea în flux continuu a operaţiilor de furniruire a canturilor corpurilor de mobilă, a asamblării, finisării şi recepţionării produselor, înzestrarea a patru camere de uscare a cherestelei, organizarea laboratoarelor uzinale de cercetare şi altele vor avea astfel consecinţe pozitive asupra creşterii productivităţii muncii şi calităţii produselor, precum şi a reducerii consumurilor specifice de materiale lemnoase. Cu toate acestea cadrelor inginereşti şi economice li s-a cerut să participe mai substanţial la studierea şi soluţionarea unor probleme ce se pun cu acuitate în activitatea productivă. Dumitru Buzan, muncitor la secţia de finisaj, a arătat nemulţumirea colectivului secţiei unde lucrează faţă de modul cum serviciul tehnic şi mecanizare dă curs unor cerinţe formulate de muncitori. Agregatul complex de prelucrare a panourilor de mobilă proiectat să execute optim operaţiile nu funcţionează decit cu o mică parte din capacitate, iar fazele care se execută în aceste maşini sunt necorespunzătoare sub aspectul calitativ. De asemenea, maşina de turnat lac ar putea fi mai intensiv utilizată dacă i s-ar asigura un dispozitiv suplimentar. Iată deci numai două exemple care cer intervenţia inginerilor şi tehnicienilor. Discutînd în acelaşi spirit al sporirii atribuţiilor inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor la bunul mers al producţiei, tehnicianul Ioan Feşnic a vorbit despre indiferenţa ce se manifestă faţă de modul cum sînt puse în funcţiune unele utilaje noi şi pregătirea muncitorilor pentru folosirea cu pricepere a acestora. Este posibil ca inginerii şi tehnicienii fabricii să nu cunoască, în cazul maşinii de prelucrare a panourilor, modul de funcţionare al anumitor subansamble. Dar aceasta nu explicăexpectativa serviciului tehnic. Ridicarea nivelului tehnic al producţiei, specializarea muncitorilor trebuie să conducă la ridicarea valorii produselor finite realizate MARIN OPREA (Continuare în pag. 3 a) 0 CERINȚĂ A MODERNE: Ridicarea valorii produselor finite prin gospodărirea judicioasă a masei lemnoase f<ll!l!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!l!l!llllilllllia!»; CRITICE NERECEPȚIONATE (pag. a 2-a) ; Rubrica noastră de SPORT (pag. a 3-a) Citiți în paginile de interior: SEMNALE * La C.A.P. din Butimanu, judeţul Ilfov, se apropie de sfîrşit construcţia unui baraj. Lacul ce se va forma aci, pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, va servi la irigarea culturilor şi la creşterea peştelui Foto : C. PETRE Nu s-a învăţat nimic oare din neajunsurile anului trecut ? Ne aflăm în plină campanie de recoltare a cartofilor. Cum se desfăşoară lucrările în aceste zile în judeţul Braşov ? Care este situaţia de fapt ? Din cele 12 000 ha cultivate anul acesta cu cartofi de către C.A.P. din judeţul Braşov s-au recoltat pînă la 16 septembrie 1 930 ha, ceea ce reprezintă 16 la sută. (Traian Bădescu, şeful serviciului plan de la Direcţia agricolă judeţeană). — I.A.S. de pe cuprinsul judeţului Braşov au plantat cartofi pe 2 240 ha. La 15 septembrie se recoltase 942 ha, deci 42 la sută (Ionel Toma, economist la serviciul plan al Trustului zonal al I.A.S. Braşov). Fireşte, o situaţie deloc îmbucurătoare. Cînd ne exprimăm astfel ne gîndim la neplăcutul fenomen petrecut anul trecut, cînd surprizele vremii nefavorabile s-au făcut bine simţite în aceeaşi lună septembrie, din care cauză au fost solicitate forţe de muncă din afară (salariaţi din întreprinderi, ucenici şi elevi din şcoli şi licee), eforturi suplimentare. De ce timpul extrem de favorabil de acum nu este folosit la maximum pentru ca tuberculii să ajungă teferi şi la timp la locurile stabilite ? Raidul întreprins prin cîteva C.A.P. şi unităţi agricole de stat ne-a înlesnit să luăm contact cu unele aspecte neplăcute care imprimă campaniei de recoltare a cartofilor un ritm nesatisfăcător. C.A.P. Codrea a plantat cartofi pe 220 ha şi a recoltat pînă la 15 septembrie doar 85 ha. Contabilul Ion de membri cooperatori lucrează în cîmp la sortat. Deplasîndu-ne la faţa locului constatăm, din păcate, lucru confirmat şi de brigadierul Ion Voinescu, că nu lucrau decit 40 de persoane. Tot aici, în cîmp, aflăm că maşina de sortat din dotare nu este pusă în funcţiune din care cauză majoritatea braţelor de muncă sînt folosite la această migăloasă operaţie în vreme ce maşina existentă le-ar putea înlocui. La C.A.P. Hălciu, bunăoară, din cei peste 580 de membri cooperatori recoltau cartofi, în ziua de 15 septembrie, doar 200. Inginera agronom Silvia Tătaru ne spunea cu seninătate că „de mîine aşteptăm să ne sosească forţe de lucru din afară — muncitori şi elevi din alte localităţi". Este, intr-adevăr, explicabil sprijinul cu forţe de muncă suplimentare, în aceste zile de vîrf ale campaniei. Rămîne însă inexplicabilă de ce mai mult de jumătate din membrii cooperatori ai C.A.P. stau cu brațele încrucișate. Nici la C.A.P. Feldioara lucrurile nu sînt strălucite. Insuficienta preocupare în mobilizarea tuturor cooperatorilor, nefolosirea judicioasă a timpului bun de lucru (se pleacă în cîmp la orele 8—8,30 şi se revine la 17—17,30) fac ca viteza zilnică de recoltat să nu înregistreze ritmuri ascendente. Aşa se explică că pînă la începutul acestei săptămîni au fost recoltate aici numai 80 de ha din cele 263 cultivate. Şi la I.A.S. de pe teritoriul judeţului Braşov, am întîlnit aspecte neplăcute. Din totalul salariaţilor din ferme, după cum ne-a informat ing. agronom Viorica Cimpoacă, aproximativ 35—40 la sută nu lucrau din care cauză o parte din maşinile existente nu erau folosite. Aceasta a făcut ca în prima jumătate a lunii septembrie la I.A.S. Feldioara, de exemplu, să se recolteze doar 132 ha. din cele 494 cultivate cu cartofi, iar la I.A.S. Codrea 256 ha din cele 600 ha. Din relatările menţionate se desprinde că n-au fost trase învăţămintele necesare din trista experienţă a campaniei din toamna anu-1**, 1------*■, *—c* acoperit suprafeţe însemnate de cartofi nerecoltaţi. In judeţul Braşov sînt condiţii optime pentru recoltarea urgentă şi fără pierderi a cartofilor. Se impune o activitate plină de răspundere, mobilizarea mai activă a propriilor forţe de muncă, utilizarea judicioasă a maşinilor de scos, de sortat şi transportat, folosirea din plin a fiecărei zile de muncă cu atît mai mult cu cit am păşit în a doua jumătate a lunii septembrie, perioadă cînd trebuie terminată importanta acţiune de recoltare şi depozitare a cartofilor. ILIE MIHALEA