Munca, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 6782-6806)

1969-09-19 / nr. 6797

Proletari din toate fanze, unifi-vá ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN România Alm] XXV nr. 6797 vineri 19 septembrie 1969 14 pagini 30 ban. Bucuria muncii împlinite se citeşte pe feţele acestor constructori. Aparatul fotografic a înregistrat pe peliculă pe cîţiva «din bravii montori «la bri­­gada condusă de Dumitru Urdea, fruntaş în întrecerea socialistă, de la Com­­binatul chimic din Rm. Vîlcea Foto I­­P. COZlk BARICADE (greu de trecut!?) ÎN CALEA CREŞTERII EFICIENŢEI ECONOMICE A INVESTIŢIILOR • Proiecte tip şi normative „îmbătrînite" • De ce piatra de Techirghiol şi nisipul de mare n-au căutare în construcţiile de pe litoral ? Cînd ideea folosirii judicioase a terenului nu prinde... teren ! Judeţul Constanţa, ca de altfel toate zonele geografi­ce ale ţării, este un vast şantier. Specificul acestor locuri favorizează construc­ţia unor ample şi impună­toare edificii sociale şi cul­turale, litoralul fiind frec­ventat în fiecare sezon de sute de mii de turişti atît din ţară, cit şi de peste ho­tare. De aceea, conducerea de partid şi de stat a repar­tizat aici importante fon­duri de investiţii. De alt­fel, în primii trei ani ai actualului cincinal, ritmul mediu de creştere a inves­tiţiilor în judeţ este de 17,1 la sută, superior ritmului mediu pe ţară, în anii vii­tori preconizându-se a fi şi mai mare. Concomitent cu ritmul înalt de realizare a investiţiilor o atenţie deose­bită a fost acordată ridică­rii gradului de eficienţă prin reducerea costurilor construcţiilor. Prin schim­bări de soluţii, prin elimi­narea unor obiecte inutile şi a supradimensionărilor, s-au economisit pe judeţ, numai în primul semestru, al acestui an, aproape 10,5 milioane lei faţă de valoa­rea iniţială a proiectelor. Dar o anchetă în rîndul factorilor de răspundere în materializarea investiţiilor din judeţ şi îndeosebi pe litoral ne-a dat posibilita­tea să consemnăm în rîndu­­rile de faţă adevărate bari­cade în calea creşterii efi­cienţei economice a inves­tiţiilor. Şi, culmea, multe dintre acestea aparţinând chiar Ministerului Indus­triei Construcţiilor. De pil­dă, la unele blocuri se lu­crează după procedeul mo­dern, rapid, de mare pro­ductivitate, al glisării. Du­pă înălţarea lui, blocul este înconjurat de jur-împrejur cu schele în vederea mon­tării balcoanelor, ceea ce, evident, pe lingă prelungi­rea duratei de execuţie şi încorporarea unui însemnat volum de manoperă, ridică costul construcţiilor respec­tive. Această problemă n-a fost rezolvată de minister după cum n-a fost soluţio­nată nici cea a tipizării proiectelor. — Se construiesc şcoli, cămine, ateliere mecanice şi alte obiective — relata­tor ION BONDOC, inginer­­şef la D.S A.P.C. — după nişte proiecte tip elaborate cu mulţi ani în urmă, în consecinţă nu se pot aplica tehnologii noi care să per­mită creşterea gradului de industrializare a execuţiei şi, bineînţeles, reducerea consumului de manoperă şi materiale. De altfel, aceasta este şi părerea tov. HORAŢIU CONSTANTINESCU, ingi­­ner-şef adjunct la întreprin­derea 12 construcţii. „Pro­iectele tip — remarca dînsul — sunt total depăşite, în sensul că fac abstracţie chiar şi de încercările noas­tre de a spori gradul de in­dustrializare a construcţii- GHEORGHE DIMA POMPILIU IAN­CULESCU (Continuare in pag. 3-a) PAŞI SPRE VIITOR Braşov: UN CUBILOU - UN OM La uzinele „Tractorul" din Braşov a intrat în funcţiune un cubilou de 12 tone. Proiectat şi construit în uzină de specialiştii întreprinde­rii, el are o productivi­tate care îl situează la nivelul celor mai mo­derne agregate de acest fel. Procesul tehnologic este complet mecanizat şi automatizat, fiind dirijat de un singur muncitor cu o calificare ridicată. Noul cuptor, care lucrează la capaci­tatea proiectată, con­tribuie la sporirea pro­ducţiei de piese turnate din fontă şi la îmbună­tăţirea ritmicităţii livră­rilor spre secţiile pre­lucrătoare din cadrul uzinei. Tecuci: PE VERTICALA Înnoirilor între Mărăşeşti şi Te­cuci a început construc­ţia unei linii electrice aeriene de 110 kV, me­nită să asigure alimen­tarea dublă cu energie a oraşului Tecuci. La stabilirea parametrilor liniei s-a ţinut seama de perspectivele industri­ale şi urbanistice ale oraşului. După cum se ştie, Tecuciul se află în plină dezvoltare. Aici a luat de curînd fiinţă o mare unitate de repara­ţii auto, s-a extins fa­brica de conserve, s-a modernizat staţia C.F.R., au fost construite noi blocuri de locuințe, o policlinică și alte obiec­tive. Acest emoţionant gest: întrajutorarea Ca să ajungă să spună „unde-s doi puterea creşte", omul a trecut prin multe ex­perienţe înregistrate expre­siv de morala populară. Cine se mai îndoieşte as­tăzi, chiar in condiţiile me­canizării şi automatizării, că „mai multe mîini fac munca mai uşoară"? Ceea ce în­ţelepciunea populară, ser­­vindu-se de experienţe în­­tîmplătoare, generalizase în asemenea figurative medi­taţii, a devenit pe temeiul nhiopfiw rvl •-»--/ *-«i liste o practică cu­rentă a raporturilor dintre oameni. Dispar încetul cu încetul din limbajul curent afirmafii de tipul „nu mă interesează, mie să-mi fie bine". Dispare deci şi atitudinea ca atare din viaţă. Şi dacă, pe ici pe colo mai intîlneşti un e­­goist, un însingurat, pofi fi sigur că nu peste mult timp se va integra în spiritul de colectivitate. Căci omul de lingă tine, nu e numai o simplă per­soană aflată întimplător în preajmă, avînd o existenţă cu totul deosebită de a ta. De el te leagă interese şi năzuinţe, un scop comun, al tău, al lui, al Întregii socie­tăţi. Omul de lingă tine îţi este prieten, îl ajuţi şi te ajută. II primeşti de cum a in­trat pentru prima oară pe poarta întreprinderii, îndru­­mîndu-l permanent, pînă a­­junge să se dezbare de stîngăciile începutului, ba chiar şi după aceea. Este o experienţă ,trăită de ma­joritatea absolvenţilor de şcoli profesionale, o expe­rienţă împărtăşită nouă de Simiona Istrate, tînără mun­ţi lucrătoare mai vîrstnica (nici nu-i ştie bine numele) a învăţat-o să-şi dozeze mişcările, să-şi raţionalizeze ritmul la munca pe bandă. Gestul spontan e încărcat cu semnificaţii, tocmai pin anonimatul din care a fost dăruit­. Dacă observaţi în munca celor din jur negli­jente, lipsă de conştiinciozi­tate sau nepricepere, obiş­nuiţi să le atrageţi atenţia sau să le daţi un sfat? Am adresat o asemenea între­bare şefei de tură de la secţia croit a aceleiaşi fa­brici, Alexandrinei Ciulei. Şi răspunsul afirmativ sprijinit de declaraţiile celor din jur, (Ecaterina Borş, Miron Elena, care i-au simțit aju­torul în timpul procesului de calificare), a făcut inu­tilă completarea pe care o pregătisem: o facefi chiar dacă suntefi ocupate? Pentru că permanent, A­­lexandrina Ciulei, chiar a­­tunci cînd fiecare clipă de neatenţie putea însemna un rebut, încordîndu-şi la ma­ximum atenţia şi solicitindu­­şi voinţa, şi-a supravegheat tovarăşele de muncă. Şi nu nul se face în condițiile­ unei intense solicitări sau în mi­nutele de răgaz, printre pi­cături. Asta înseamnă probitate profesională, exigenţă față de alţii şi față de sine. De altfel, o simplă răsfoire a proceselor verbale ale adu­nărilor sindicale de aici, ca şi de la Combinatul de in­dustrializare a lemnului Focşani, confirmă această concluzie. Sugestiile, critici­­le constructive, propunerile de îmbunătățire a muncii unei echipe sau alta, abun- CLARA DUMITRESCU (Continuare în pag. 2-a) Septembrie, după Selene... ------------------1— GHEORGHE TOMOZEI 1 Primul septembrie I 1 după cucerirea lunii. 1 I Cea dinții toamnă în 1 I care, redescoperindu- 1 I ne în lumina fructe- g jg lor, simfim că din 1 1 tabloul pe care îl în- 1 1 cercăm lipsește, ori e g 1 prezentă cu o abia j§ 1 perceptibilă discreţie, j§ 1 lumina somnolentă a 1­­ Selenei... S-a schim- g I bat ceva?­­ Cum, în Lună nu g 1 mai sînt cratere de j 1 var, roci bizare și nu |j 1 mai e ciobanul cu o­­g § ile pe care în copilă- j 1 rie l-am văzut cău- j| jg tind pășuni cu ierbi , de stalactită și buru- |j 1 ieni de cuarț ? El es­­s­­­te acolo (un cioban j­ g întristat trăia şi în g g basmul de dinainte de g 1 a fi ştiut al Miori- g g fei) dar mai sînt şi 1 g obiecte pămîntene, g g un steag, un reflector- g g laser şi mai ales, sînt g g paşi. Desenafi în colb = 1 ca pe pîrtii paşnice, g 1 după prima ninsoare, g 1 Paşii unor bărbafi ti- g 1 neri care au avut g I şansa de a privi bă- g 1 trina planetă — ma- g g mă aşa cum noi pri- g 1 vim de milenii, Luna. g g Şi Pămîntul se vede g 1 mai frumos, de de- g 1 parte, decit eterica, g g argintata Lună. Al- g gj bastru, se pare. Se g 1 vede frumos, fiindcă, g § oricît de perfecţiona- g 1 te ar fi aparatele op- g g tice, multe detalii le g­­ „scapă“ lentilelor. Bi- g g afra nu se vede. Nici g g Vietnamul. Nu se văd g g rechinii care îl îm- g s piedică pe bărbosul g g Hayerdahl să trec- g 1 că oceanul pe... pa- M (Continuare în pag. 2-a) g După cum bine se știe orice produs al muncii este rezultatul unor reale forţe creative şi de materializare a măiestriei profesionale. în jurul acestei idei diriguitoa­re a industriei moderne, re­prezentanţii salariaţilor Fa­bricii de mobilă „Liberta­tea“ din Cluj au discutat pe larg în adunarea generală căutînd căile şi mijloacele prin care se asigură creşte­rea continuă a eficienţei e­­conomice a tuturor sectoare­lor de producţie. Sintetizînd activitatea în­treprinderii pe primele 8 luni ale anului, preşedinte­le comitetului de direcţie, inginerul Ioan Gavriş a în­făţişat modalităţile prin care colectivul acestei uni­tăţi a reuşit să adapteze producţia cerinţelor pieţii, să facă faţă cu succes pre­tenţiilor clienţilor externi. Valoarea mobilei produsă peste plan în această peri­oadă se ridică la 2 600 000 lei din care mai mult de 1 350 000 reprezintă valoa­rea produselor exportate în plus faţă de prevederile planului. Pentru anul 1970 planul de export al întreprinderii urmează să crească cu 9,48 faţă de nivelul anului în curs. Aceasta obligă colecti­vul întreprinderii la spori­rea competenţei şi a răs­punderii faţă de îndeplini­rea exemplară a sarcinilor de plan ce le revin. Tocmai în acest spirit s-au purtat discuţiile în adunare, cău­­tîndu-se prin analizarea a­­tentă a fenomenelor nega­tive ce se manifestă în pro­cesul de producţie să se desprindă concluziile şi so­luţiile care să pună în va­loare posibilităţile reale de care dispune întreprinde­rea. Subliniind tendinţele noi în fabricarea mobilei, ingi­nerul Clepper Wolker, şeful serviciului tehnic, a evi­denţiat acţiunile ce se vor întreprinde pentru moder­nizarea producţiei. Introdu­cerea procedeelor tehnolo­gice de finisare cu lacuri poliesterice, organizarea în flux continuu a operaţiilor de furniruire a canturilor corpurilor de mobilă, a a­­samblării, finisării şi recep­­ţionării produselor, înzes­trarea a patru camere de uscare a cherestelei, organi­zarea laboratoarelor uzinale de cercetare şi altele vor avea astfel consecinţe pozi­tive asupra creşterii pro­ductivităţii muncii şi cali­tăţii produselor, precum şi a reducerii consumurilor specifice de materiale lem­noase. Cu toate acestea cadrelor inginereşti şi economice li s-a cerut să participe mai substanţial la studierea şi soluţionarea unor probleme ce se pun cu acuitate în ac­tivitatea productivă. Dumi­tru Buzan, muncitor la sec­ţia de finisaj, a arătat ne­mulţumirea colectivului secţiei unde lucrează faţă de modul cum serviciul teh­nic şi mecanizare dă curs unor cerinţe formulate de muncitori. Agregatul com­plex de prelucrare a pa­nourilor de mobilă proiectat să execute optim operaţiile nu funcţionează decit cu o mică parte din capacitate, iar fazele care se execută în aceste maşini sunt necores­punzătoare sub aspectul ca­litativ. De asemenea, maşi­na de turnat lac ar putea fi mai intensiv utilizată dacă i s-ar asigura un dis­pozitiv suplimentar. Iată deci numai două exemple care cer intervenţia ingi­nerilor şi tehnicienilor. Discutînd în acelaşi spi­rit al sporirii atribuţiilor inginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor la bunul mers al producţiei, tehnicianul Ioan Feşnic a vorbit despre in­diferenţa ce se manifestă faţă de modul cum sînt puse în funcţiune unele uti­laje noi şi pregătirea mun­citorilor pentru folosirea cu pricepere a acestora. Este posibil ca inginerii şi teh­nicienii fabricii să nu cu­noască, în cazul maşinii de prelucrare a panourilor, modul de funcţionare al a­­numitor subansamble. Dar aceasta nu explică­­expec­tativa serviciului tehnic. Ridicarea nivelului tehnic al producţiei, specializarea muncitorilor trebuie să conducă la ridicarea valorii produselor finite realizate MARIN OPREA (Continuare în pag. 3­ a) 0 CERINȚĂ A MODERNE: Ridicarea valorii produselor finite prin gospodărirea judicioasă a masei lemnoase f<ll!l!lllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllllll!l!l!llllilllllia!»; CRITICE NERECEPȚIONATE (pag. a 2-a) ; Rubrica noastră de SPORT (pag. a 3-a) Citiți în paginile de interior: SEMNALE * La C.A.P. din Butimanu, judeţul Ilfov, se apropie de sfîrşit construcţia u­­nui baraj. Lacul ce se va forma aci, pe o suprafaţă de peste 40 de hectare, va servi la irigarea culturi­lor şi la creşterea peşte­lui Foto : C. PETRE Nu s-a învăţat nimic oare din neajunsurile anului trecut ? Ne aflăm în plină cam­panie de recoltare a cartofi­lor. Cum se desfăşoară lu­crările în aceste zile în ju­deţul Braşov ? Care este situaţia de fapt ?­­ Din cele 12 000 ha cul­tivate anul acesta cu cartofi de către C.A.P. din judeţul Braşov s-au recoltat pînă la 16 septembrie 1 930 ha, ceea ce reprezintă 16 la sută. (Traian Bădescu, şeful ser­viciului plan de la Direcţia agricolă judeţeană). — I.A.S. de pe cuprinsul judeţului Braşov au plan­tat cartofi pe 2 240 ha. La 15 septembrie se recoltase 942 ha, deci 42 la sută (Io­nel Toma, economist la ser­viciul plan al Trustului zo­nal al I.A.S. Braşov). Fireşte, o situaţie deloc îmbucurătoare. Cînd ne ex­primăm astfel ne gîndim la neplăcutul fenomen petre­cut anul trecut, cînd sur­prizele vremii nefavorabile s-au făcut bine simţite în aceeaşi lună septembrie, din care cauză au fost solicitate forţe de muncă din afară (salariaţi din întreprinderi, ucenici şi elevi din şcoli şi licee), eforturi suplimentare. De ce timpul extrem de favorabil de acum nu este folosit la maximum pentru ca tuberculii să ajungă te­feri şi la timp la locurile stabilite ? Raidul întreprins prin cîteva C.A.P. şi unităţi agricole de stat ne-a înles­nit să luăm contact cu une­le aspecte neplăcute care imprimă campaniei de re­coltare a cartofilor un ritm nesatisfăcător. C.A.P. Codrea a plantat cartofi pe 220 ha şi a recol­tat pînă la 15 septembrie doar 85 ha. Contabilul Ion de membri cooperatori lu­crează în cîmp la sortat. Deplasîndu-ne la faţa locu­lui constatăm, din păcate, lucru confirmat şi de bri­gadierul Ion Voinescu, că nu lucrau decit 40 de per­soane. Tot aici, în cîmp, aflăm că maşina de sortat din dotare nu este pusă în funcţiune din care cauză majoritatea braţelor de muncă sînt folosite la aceas­tă migăloasă operaţie în vreme ce maşina existentă le-ar putea înlocui. La C.A.P. Hălciu, bună­oară, din cei peste 580 de membri cooperatori recol­tau cartofi, în ziua de 15 septembrie, doar 200. Ingi­nera agronom Silvia Tătaru ne spunea cu seninătate că „de mîine aşteptăm să ne sosească forţe de lucru din afară — muncitori şi elevi din alte localităţi". Este, in­tr-adevăr, explicabil spriji­nul cu forţe de muncă su­plimentare, în aceste zile de vîrf ale campaniei. Ră­­mîne însă inexplicabilă de ce mai mult de jumătate din membrii cooperatori ai C.A.P. stau cu brațele în­crucișate. Nici la C.A.P. Feldioara lucrurile nu sînt strălucite. Insuficienta preocupare în mobilizarea tuturor coope­ratorilor, nefolosirea judi­cioasă a timpului bun de lucru (se pleacă în cîmp la orele 8—8,30 şi se revine la 17—17,30) fac ca viteza zil­nică de recoltat să nu înre­gistreze ritmuri ascendente. Aşa se explică că pînă la începutul acestei săptămîni au fost recoltate aici numai 80 de ha din cele 263 cul­tivate. Şi la I.A.S. de pe terito­riul judeţului Braşov, am întîlnit aspecte neplăcute. Din totalul salariaţilor din ferme, după cum ne-a in­format ing. agronom Viori­ca Cimpoacă, aproximativ 35—40 la sută nu lucrau din care cauză o parte din maşinile existente nu erau folosite. Aceasta a făcut ca în prima jumătate a lunii septembrie la I.A.S. Feldi­oara, de exemplu, să se re­colteze doar 132 ha. din cele 494 cultivate cu cartofi, iar la I.A.S. Codrea 256 ha din cele 600 ha. Din relatările menţionate se desprinde că n-au fost trase învăţămintele necesa­re din trista experienţă a campaniei din toamna anu-1**, 1------*■, *—c* acoperit suprafeţe însem­nate de cartofi nerecoltaţi. In judeţul Braşov sînt con­diţii optime pentru recol­tarea urgentă şi fără pier­deri a cartofilor. Se impune o activitate plină de răs­pundere, mobilizarea mai activă a propriilor forţe de muncă, utilizarea judicioasă a maşinilor de scos, de sor­tat şi transportat, folosirea din plin a fiecărei zile de muncă cu atît mai mult cu cit am păşit în a doua ju­mătate a lunii septembrie, perioadă cînd trebuie termi­nată importanta acţiune de recoltare şi depozitare a cartofilor. ILIE MIHALEA

Next