Munca, octombrie 1969 (Anul 25, nr. 6807-6833)
1969-10-09 / nr. 6814
Proletar! din toate tárile, unifi-vá! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXV nr. 6814 joi 9 octombrie 1969 mmmm 6 pagini 30 bani ESTE KORHAL CA BENEFICIARII SĂ „EORKIZEZE“ INCERCĂTURI, IAR DE CRITICĂ SĂ „BENEFICIEZI“ NUMAI FURNIZORII ? In cele nouă luni care s-au scurs din acest an, colectivul Uzinei „Vulcan“ Bucureşti a obţinut rezultate însemnate în realizarea planului de producţie. Astfel, principalii indicatori au fost realizaţi după cum urmează: producţia globală în proporţie de 101,6 la sută, iar producţia marfă 104,0 la sută. La productivitatea muncii s-a dobindit un spor de 3,2 procente, iar la export planul de livrări a fost îndeplinit în proporţie de 100,9 la sută. Aceste realizări dovedesc hotărîrea comuniştilor, a întregului colectiv al uzinei, pentru îndeplinirea exemplară a importantelor sarcini puse în faţă de partid, constituind premise sigure în crearea condiţiilor propice luării unui start bun în 1970 şi pregătirii temeinice a producţiei din cincinalul viitor, înfăptuirii obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea al partidului. Prin gradul înalt de tehnicitate, prin importanţa tehnologică a utilajelor, instalaţiilor şi agregatelor ce se realizează aici, Uzina „Vulcan“ a devenit cunoscută atît în ţară cit şi peste hotare. Ea livrează utilajele energetice pentru majoritatea obiectivelor industriale ale economiei noastre, dintre care unele de mare importanţă, cum sunt cele destinate termocentralelor de la Govora şi CONSTANTIN DUMITRACHE director general al Uzinelor ,,Vulcan“ Bucureşti Palas-Constanţa, Combinatului siderurgic Galaţi şi Platformei petrochimice de la Piteşti. Pentru anul curent au fost încheiate 1 535 contracte economice cu termene scadente eşalonate pe cele patru trimestre. In planificarea şi contractarea lor cît mai judicioasă, comitetul nostru de direcţie a ţinut seamă de deficienţele care au existat în anul trecut şi a luat din vreme măsurile ce se impuneau pentru nominalizarea întregii producţii din acest an şi stabilirea obligaţiilor cu toţi beneficiarii. Un accent deosebit l-am pus pe asigurarea documentaţiei tehnice de execuţie pentru întregul an, şi îndeosebi cea necesară pentru semestrul I a.c., astfel încît să putem asigura condiţiile materiale necesare execuţiei comenzilor în strînsă corelaţie cu sarcinile planului de producţie al uzinei. De asemenea, noi am urmărit ca produsele să fie cunoscute şi nominalizate, iar capacitatea de producţie a uzinei să fie acoperită din vreme cu comenzi. Prin activitatea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii am reorganizat procese tehnologice, am introdus noi metode şi procedee de lucru. Acordînd aceeaşi atenţie respectării termenelor contractuale ca şi planului de producţie, comitetul de direcţie, întregul nostru colectiv au intervenit prompt atunci cînd s-au ivit anomalii reuşind să le înlăture şi să creeze teren prielnic (Continuare în pag. 3-a] Afacerişti cu lemne de foc momjii. Emmu De fapt, raidul l-am început la Consiliul municipal al sindicatelor din Bacău, unde speram să găsim consemnări ale controlorilor obşteşti. Idee preconcepută. Am fost însă asiguraţi că depozitele de lemne fuseseră obiect de control. Şi că tocmai urma (ce coincidenţă !) să se mai întreprindă o atare acţiune. Oricum, am fost bucuroşi să-i însoţim pe muncitorii din echipele de control obştesc, care nu-şi aminteau să mai fi intrat cu asemenea treburi la „Combustibilul“. Dar care s-au dovedit mai pricepuţi decît Inspecţia comercială locală în depistarea neregulilor din comerţul cu lemne. S-a nimerit o zi senină, raritate în această zonă cu climat londonez. Aşa că pneurile camioanelor nu brăzdau, precum plugurile, aria Depozitului de la Bariera Sărată şi nici bidivii nu opinteau în nămol. Lemne erau berechet. Şi cărbuni aşişderea. Cumpărătorii nu lipseau. Mulţi şi grăbiţi. Atribute care-i lăsau reci pe comercianţi. Toată incinta era o forfotă deasă. Insă vehicule încărcate porneau rar la drum. — De ce baţi cărare-n cruciş, am întrebat o bătrînică, n-ai venit să cumperi ? — Cum nu ! ne-a răspuns dînsa (Maria Bisac, str. Bicaz nr. 50). Da’ n-are cine: mi le duce acasă. — Casieria n-a reţinut şi costul transportului ?. Raid autumnal prin depozitele „Combustibilului“ din Bacău şi Comăneşti — Ba dai — ne-a explicat altă clientă (Jana Topliceanu, muncitoare la fabrica „Proletarul"). Plătim şi transportul şi tăiatul, dar după aceea, trebuie să ne tocmim, pentru încă o plată, şi cu tăietorii, şi cu căruţaşii. — Am plătit şi sortatul (intervenţia cetăţeanului Petre Rijală, din str. Dr. Armeanu 13). Fără douăzeci de lei n-am scăpat. Intre timp, mulţimea se adunase, ca la urs, între stive. Ne-am dus şi noi atraşi de hărmălaie. Şi l-am văzut pe CRISTEA CALUSTIAN, şeful depozitului, producîndu-se într-un număr de pugilat. Lipsind ringul şi corzile reglementare, partenerii dumisale (o mulţime de indivizi certaţi cu apa şi săpunul) fugeau de le scăpărau călcîiele după prima lovitură primită, în cîteva minute, a rămas singur. Şi învingător. ...SUPRAPREŢUL LEMNELOR Enigma s-a destrămat curînd. Cristea Calustian a fost surprins de prezenţa controlorilor obşteşti. De G. FILIMON A. CODREANU (Continuare în pag. 4-a) (In pag. a IIIa) E(Ö©M€®M€L Tovarăşul Nicolae Ceauşescu -l- a primit pe savantul Henri Coadă Miercuri la amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe savantul român Henri Coandă, care se află în ţara noastră. La primire a participat tovarăşul Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. Convorbirea, care a avut loc cu acest prilej, s-a desfăşurat într-o atmosferă de caldă cordialitate. După întrevedere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, a oferit un dejun în onoarea savantului Henri Coandă şi a soţiei sale. A luat parte tovarășul Manea Mănescu, împreună cu soția. Un nou catalizator ...a fost brevetat de un grup de ingineri de la institutul „Petrochim“ , fabricarea caii din Ploiești. Noul cataliz ,este la fabucarea cauzator, care se situează ciucului sintetic, la nivelul performanțelor mondiale, se folo Colectivul exploatării miniere Lupeni, deţinător al steagului de fruntaş pe ramură, a livrat miercuri Uzineilor de preparare şi cocsificare cea de-a 50 000 tonă de cărbune extrasă peste prevederile de plan de la începutul anului. Minerii de la Lu LUPENI A 50 000 tona de cărbune peste plan peni şi-au îndeplinit astfel angajamentul asumat pe întregul an. Este semnificativ faptul că sporul de producţie s-a obţinut în condiţiile reducerii cheltuielilor planificate, realizîndu-se astfel 3 500 000 lei beneficii suplimentare. Noul complex de xilen de la Rafinăria Brazi, intrat de curînd în funcţiune DATORII „UITATE“ La începutul acestui an de învăţămînt, şcolilor generale şi de cultură generală din judeţul Argeş li s-au repartizat 46 educatori, 18 învăţători şi 90 de profesori, tineri absolvenţi ai diferitelor licee pedagogice, institute şi facultăţi din ţară. „Majoritatea dintre ei — a precizat Florian Diţuleasa, inspector şcolar general al judeţului — şi-au înţeles menirea de a participa conştient la vasta operă de construcţie socialistă ce se desfăşoară în ţara noastră, necesitatea de a se prezenta acolo unde au fost repartizaţi şi de a-şi începe munca de dascăl, cu convingerea că fac un serviciu , util societăţii. Vorbind despre frumuseţea acestei meserii, de pasiunea cu care numeroşi profesori şi învăţători o practică, interlocutorul nostru ne oferă numeroase exemple de cadre care, o dată cu repartizarea la catedră, s-au stabilit în localităţile respective, ataşîndu-se, cu trup şi suflet, de oameni, de obiceiurile locului. Deşi pînă a veni aici nu îl lega nimic de Poiana D. BURCEA (Continuare în pag. 2-a) (în pag. a IV-a) HOTARIRI ALE CONSILIULUI DE MISIRI privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor in agricultură Consiliul de Ministri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare şi majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii şi din alte unităţi agricole de stat, precum şi a specialiştilor din cooperativele agricole de producţie. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unităţile agricole de stat urmează să fie majorate în mediu cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creştere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în cooperativele agricole de producţie s-a acordat o creştere medie a salariilor de 20,6 la sută care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 000 de salariaţi din agricultură ale căror venituri anuale vor fi aproximativ cu 725 milioane lei mai mari faţă de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ţine seama de specificul condiţiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naţionale în obţinerea unor producţii sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă şi alte produse atît în sectorul agriculturii de stat cît şi în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unităţile agricole de stat şi ale specialiştilor din cooperativele agricole de producţie cu rezultatele muncii lor şi ale unităţii în care îşi desfăşoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producţie stabilite. Ţinînd seama de condiţiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activităţii productive pot fi cunoscute abia la sfîrşitul anului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părţi — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrşitul anului, în raport cu realizarea planului de producţie. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obţinerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde îşi desfăşoară activitatea, independent de rezultatele obţinute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiţionate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît şi de realizarea producţiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producţie deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresaţi să execute lucrări de calitate cît mai bună şi la timpul, optim în cooperativele agricole deproducţie. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unităţile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite in muncă şi de gratificaţii la finele anului în funcţie de depăşirea venitului net pe fermă, sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii, se pot acorda premii pentru depăşirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depăşirea producţiei planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta C.A.P.pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obţinute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări. (Continuare în pag. 5-a) Cu toate forţele, ziua şi noaptea, pentru încheierea cu succes a campaniei agricole de toamnă Porumbul nu se culege cu zîmbete şi plimbări Priveliştea din jur e încintătoare. Pe tăpşanuri şi dealuri dulci, pe cîmpia îngustă ce coboară în repeziş spre Dunăre, lanurile de porumb galben, cu foile sfărogite de vîntul şi bruma toamnei, aşteaptă să curgă spre hambarele albe. Din mersul şaretei, ION MAREŞ, preşedintele C.A.P. Băneasa, judeţul Ilfov, arată cu braţul spre sud, urmînd discuţia întreruptă : „De cînd sînt, n-am văzut porumb aşa de frumos cu bobul mare şi dulce !“. „Tot aşa, frumos, ar trebui să ajungă şi în silozurile statului“ — i-am replicat tovarăşului preşedinte. „Se înţelege, sigur că da... De-aia ne şi grăbim...“. De fapt aşa şi trebuie să ne grăbim. Vremea nu aş C. ANDREI* (Continuare în pag. 3-a) Cine încetineşte drumul recoltei spre hambare Porumbul de pe o bună parte din ogoarele judeţului Constanţa îşi deschide greu drum spre locurile sale de destinaţie : pătule, hambare sau silozuri. La recoltatul acestei importante culturi de toamnă viteza zilnică planificată nu este realizată decit un procent de 60—70 la sută Şi aceasta datorită faptului că în timp ce în unele unităţi agricole, ca cele din raza I.M.A. „23 August“, Ostrov, Valu lui Traian, recoltatul porumbului este pe sfîrşite — datorită sîrguinţei şi bunei organizări a lucrului — în altele ritmul de lucru este extrem de scăzut. Lipsa de preocupare a unor cadre de conducere din unităţile agricole pentru crearea tuturor condiţiilor în vedera bunei desfăşurări a muncii ca şi neefectuarea unui control riguros în cîmp fac ca mijloacele disponibile să nu fie utilizate la întreaga lor capacitate. Cum poate explica conducerea I.M.A. Sibioara, de exemplu, că la secţia de mecanizare de lingă sediul C.A.P. Corbul de Sus două combine CT-2 R stăteau deunăzi nefolosite, una fiind defectă, iar cealaltă (la care abia se ascuţiseră cuţitele) nu începuse lucrul pe motiv că... nu i se deschisese încă drum în lan ? De asemenea, tovarăşii din consiliul de conducere al C.A.P. Nuntaşi îşi vedeau liniştiţi de treburi în... birouri, susţinînd că pe cîmp lucrau două combine GHEORGHE DIMA (Continuare în pag. 3-a) Profesia aleasă — dragoste pe viaţă Dialogul se transformase, pe nesimţite, într-un monolog alert, colorat, în care amintirile erau subordonate unui subtext comun — dragostea. Inginerul Vasile Ardeleanu povestind, retrăia, de fapt, fiecare an din cei nouă de cînd munceşte în schela petrolieră din Boldeşti. „...şi ca să vă spun drept, nu-mi place şi nici nu mi-a plăcut să învîrt hîrtii. Singur, în birou nu te bate vîntul, nu-ţi îngheaţă mîinile iarna, nu simţi că te topeşti sub soarele verii, dar sondele nu se forează şi nici nu produc... în birou. Nici o situaţie cifrică, nici o diagramă savant concepută nu-ţi dă pulsul pămîntului, zvîcnirea grea a stratului de ţiţei — ce mai, n-o să te facă, pînă-i lumea, să cunoşti cu adevărat o sondă !". Vorbea precipitat, ca dintr-o răsuflare,,şi am avut, la un moment dat, impresia că în mintea inginerului monologul este continuu însoţit de secvenţele rapide ale unei amintiri din anii săi de muncă, mai de la început. Totdeauna iubise ţiţeiul. O iubire poate moştenită sau sădită în suflet de ambianţa locurilor copilăriei — Morenii. După absolvirea institutului i s-au propus mai multe munci. „Şi erau unele, bănoase foc. Aş păcătui să zic că num-au tentat. Dar cînd îţi alegi o meserie nu o faci la întîmplare. Eu am ales-o pe aceasta, la ţiţei, şi m-am zbătut ca să mi-o fac..." Cuvintele par clasate, acum, în zona unor declaraţii convenţionale. Ne redau o sumedenie de fapte, de întîmplări care le-au dat consistenţă, le-au făcut să exprime un principiu de viaţă. Nu sînt fapte ieşite din comun. Venise tînăr inginer în schelă. Nu se ştie cum se aflase că el, Ardeleanu, avusese prilejul să cîştige trei-patru mii pe lună. „Auzi, dom'le, ciudat om ! să dea cu piciorul la atîta bănet. Să vină aici, pe nici două mii. Nu-i lucru curat !" L-au „cîntărit" după mintea lor, unii. Era o toamnă mocirloasă și pînă la sondele ce îi fuseseră repartizate, pe unde erau ele risipite, înota prin noroaie. Au vrut să-l încerce ? Cine știe... Nu şi-a pus niciodată această întrebare. „Acolo este nevoie !" şi-a zis, „îmi spuneau „ăla cu cizme". Mă credeţi sau nu, dar de la o vreme am început să simt că în tonul cu care mă numeau aşa, se afla, tot mai mult, ceva care aducea altfel. A fost prima mea mare satisfacţie profesională. Fără să caut cu tot dinadinsul, căpătasem respectul şi încrederea oamenilor. Pentru că vă spun, există, nu ştiu dacă acesta este cuvîntul, o intuiţie a celor care-şi iubesc meseria, o intuiţie care îi ajută să descopere în orice nou venit dacă acesta este „de-al lor" un om care nu a căutat, simplu, un serviciu, un salariu mai bun, ci şi-a urmat vocaţia, optînd din convingere, cu tot sufletul, pentru o meserie..." Şi iarăşi, dincolo de cuvinte, simţi întîmplări vechi care făceau, poate, destul de dificilă hotărîrea de a persevera. După o zi de a M. COLESIU L. BĂRBIERI (Continuare în pag. 2-a)