Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)

1969-11-08 / nr. 6840

sîmbătă 1969 CULTURA ARTĂ (PAGINA A 2-A) îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan-obli­gaţie a fiecărui colectiv (PAGINA A 3-A) Judeţul Ilfov : IMERIRII SPORTIVE (PAGINA A 4-A) Proletari din toate țarile, unitî-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA în cei aproape 25 de ani de cînd lucrează la Uzina de pompe—Bucureşti, strungarul Petre Bunea a obţinut succese remarcabile în producţie. Ordinul Muncii clasa a IlI-a care i-a fost înmînat, cit şi titlul de fruntaş în întrecerea socialistă, răsplătesc eforturile acestui neobosit muncitor. Intr-un continuu proces de autodepăşire îl vedem acum (în clişeu, dreapta) împreună cu doi din membrii brigăzii pe care o conduce, strungarii Gheorghe Grigore şi Petre Puşcaşu, discutînd unele probleme tehnice privind confecţionarea bucşelor de la pompele P.C.H. Foto : P. COZIA Valorificarea rezervelor interne - premisă esenţială a realizării planului Au rămas mai puţin de două luni pînă la încheirea aces­tui an. Marea majoritate a colectivelor întreprinderilor privesc cu satisfacţie realizările obţinute pînă acum, iau măsuri în continuare pentru îndeplinirea integrală a pla­nului şi a angajamentelor luate. O primă şi cea mai con­cludentă constatare este că în marele efort colectiv, ce se converteşte în final în îndeplinirea planului, se afirmă tot mai larg iniţiativa creatoare a maselor, se valorifică mi­nunatul potenţial de inteligenţă şi creaţie al acestora, în scopul ridicării pe o treaptă calitativ superioară a întregii activităţi economico-financiare a întreprinderilor. NUMEROASE COLECTIVE DE MUNCĂ AU DESCOPERIT ȘI FRUCTIFICAT NOI REZERVE INTERNE, CEEA CE LE-A PERMIS SA SUPLIMENTEZE SUBSTANTIAL ANGAJAMEN­ Uzinele de utilaj chimic „Griviţa Roşie“ şi-au realizat pe cele zece luni planul la producţia marfă in propor­ţie de 91,36 la sută, rămînînd în urmă numai la sortimentul utilaj tehnologic pentru in­dustria chimică şi prelucra­rea ţiţeiului cu peste 3 400 tone. In aceeaşi perioadă, întreprinderea „Electroapa­­rataj“ raportează îndeplini­rea planului la producţia marfă şi încasată în propor­ţie de 93,9 la sută, fapt ce a făcut să nu poată fi onorate la timp aproape 300 de con­tracte către beneficiari. Exemple asemănătoare pot fi date şi de la celelalte uni­tăţi care fac obiectul anali­zei. Neîndeplinirea în între­gime a sarcinilor ce reveneau acestor întreprinderi are repercusiuni negative şi asupra activităţii altor uni­tăţi ale economiei naţionale. O parte dintre şantierele noilor obiective aşteaptă uti­­la­jele cu care sunt restante Uzinele de utilaj chimic „Griviţa Roşie“. Unităţile de construit şi reparat va­goane reclamă neprimirea uin­­ghiurilor contractate cu Uzi­na mecanică „Nicolina“ Iaşi etc. Ancheta întreprinsă a relie­fat faptul că rămînerile în urmă în întreprinderile amintite se datoresc nu nu­mai unor factori obiectivi, cit mai ales unor neajunsuri de ordin intern, ce s-au per­petuat de-a lungul întregului an cu consecinţe negative în activitatea economică. In cele ce urmează ne vom opri asu­pra acestora din urmă. Comitetele de direcţie au acţionat cu timiditate asu­pra unor factori decisivi în bunul mers al activităţii pro­­ductive. La Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie" se pierd însemnate capacităţi de producţie datorită slabei TELE LUATE, SĂ ADAUGE AVUŢIEI NAŢIONALE NOI VA­LORI. SUNT INSĂ ŞI O SERIE DE ÎNTREPRINDERI CARE, LA ACEASTĂ DATĂ, SE GĂSESC CU RESTANTE ÎN CE PRIVEȘTE ÎNDEPLINIREA PLANULUI LA TOTI INDICA­TORII.­ Ancheta noastră, care vizează o parte dintre aceste unități, UZINELE DE UTILAJ CHIMIC „GRIVITA ROSIE" și „ELECTROAPARATAJ" din Capitală, EXPLOATAREA MI­NIERA MUNCEL-DEVA, COMBINATUL DE CELULOZA SI HÎRTIE SUCEAVA si UZINA MECANICA „NICOLINA" IAŞI, a căutat să afle răspuns la întrebarea : „CE ÎNTRE­PRINDERI PENTRU RECUPERAREA RAMÎNERILOR ÎN URMA ?" Iată cîteva dintre principalele constatări rezul­tate cu prilejul investigaţiilor noastre, activităţi privind pregătirea, lansarea şi urmărirea fabri­caţiei, aprovizionarea neco­respunzătoare a locurilor de muncă, utilizarea neraţională a timpului de lucru etc. Aşa se explică de ce d­intre atelie­rele de bază nu este asigu­rat decalajul, care să permită realizarea ritmică a sarcini­lor de plan. La secţia meca­nică, de pildă, sector de ba­ză al uzinei, cadrele de con­ducere nu acţionează activ pentru redresarea activităţii de producţie, nu este res­pectată disciplina tehnolo­gică, piesele lucrîndu-se du­pă preferinţe şi nu după ce­rinţele fluxului tehnologic. Aspecte negative privind organizarea producţiei şi a muncii am întîlnit şi la ce­lelalte unităţi. Astfel, la Combinatul de celuloză şi hirtie din Suceava, instala­ţiile nu sunt deservite de echipe, în funcţie de presă-V. DUMITRU, M. OPREA, N. GRUNZU, M. TÎNTAR, S. IO­­NESCU. (Continuare în pag. a 3-a) REPORTAJ MĂIESTRIE DIN TATA-N FIU MIRCEA ŞERBANESCU Lugojul contemporan poartă cu demnitate stema unor tradiţii de cultură şi de muncă, pe care dinamica dezvoltării socialiste multilatera­le le-a ridicat — şi aici, ca şi pretutindeni — la dimensiunile prezentului. Porneşti pe străzi şi imediat dai de un şir de­­ busturi din tradiţia culturală ; intrînd în clădirea liceului îţi atrage atenţia basorelieful unei personalităţi de odini­oară ; treci pe lingă o casă şi afli că în ea a lo­cuit Eftimie Murgu, că alta a aparţinut familiei lui Ion Popoovici-Bănăţeanu ş.a.m.d. Dragostea de cîntec a lugojenilor, renumită şi nobilă, este valorificată şi azi prin corul­­Casei municipale de cultură, pur­tînd în contemporaneitate gloria şi strălucirea pe care Ion Vidu a imprimat-o al­tădată artei corale româneşti. Locul „junilor“ intelectuali şi al meseriaşilor, care ocupau în trecut toate compartimentele artei amatoare în mare cinste la Lugoj şi astăzi, a fost preluat cu acelaşi elan entuziast de funcţionarul şi textilis­tul vremii noastre. Regăsim aceleaşi înnoiri ale tradiţiilor şi în muncă, pătrunzînd în intimitatea cunoscutei fa­brici Industria textilă Lugoj , atelierele au fost modernizate sau reconstruite, s-au adăugat con­strucţii pe noi dimensiuni şi numai turnul de apă cu linia lui arhaică în peisaj, parcă încearcă un echilibru între elemente arhitecturale vechi şi noi. Marca de fabrică I.T.L. are faima de a nu fi­­grevată de reclamații de la beneficiarul intern (Continuare î n pag. a 5-a) Anul XXV nr. 6840­ ­ 6 pagini 30 bani llUElfilllilllll! Pe adresa O. C. L. P. P. 0 dată cu toam­na a început şi ploaia de... reclamaţii • Locuinţelor care trebuiau să-şi primească locatarii li se toarnă abia temelia • O.C.L.P.P.-urile „sufo­cate“ de reclamaţii şi sesizări • Cînd se lucrează cu nepăsare. Construcţia de locuinţe constituie una din acti­vităţile care se bucură de mare atenţie în ţara noastră. Alături de eforturile pe care statul le face în acest domeniu, cetăţenii patriei — ca ur­mare a creşterii veniturilor ce le obţin — au po­sibilitatea să participe activ la realizarea fondu­lui locativ, să-şi investească o parte din economii în construirea de locuinţe proprietate personală. Statul nostru sprijină efectiv această acţiune prin acordarea de credite pe termen lung, terenuri şi materiale de construcţii­, ca şi prin crearea de u­­nităţi specializate de proiectare şi construcţii. Fa­vorizaţi de aceste înlesniri, tot mai mulţi cetăţeni se adresează Oficiilor pentru contractarea de lo­cuinţe proprietate personală (O.C.L.P.P.) în vede­rea încheierii de contracte pentru case. Numai Oficiul din Capitală trebuie să onoreze în acest an contracte care însumează peste 12 000 de apar­ D. VLASCEANU (Continuare în pag. a 3-a) Promenadă pe una din străzile principale ale staţiunii balneare Borsec, unde în aceste zi­le de toamnă tîrzie îşi petrec concediul de o­­dihnă numeroşi oameni ai muncii. Foto : S. EMIL • Ateliere navale la marea de la „Porţile de Fier" • Reţineţi numerele 14 18 60 şi 14 71 56 ! • „Pe cără­rile începutului“ • La Braşov, un nou palat • Din negura istoriei... “ (IN PAGINA­­A S-A) RACORDAREA INDUSTRIEI LOCALE LA CERINŢELE COMERŢULUI Comerţul cu produse metalo-chimice cunoaşte o largă amploare, do­vadă fiind volumul desfacerii de mărfuri, care în acest an a crescut cu aproape 40 la sută faţă de anul 1965. în prim plan apar creşterile la vîn­­zarea articolelor de folosinţă îndelungată (mobilă, televizoare, frigidere, maşini de spălat, aparate de radio etc.), rezultat firesc al ridicării continue a nivelului de trai al populaţiei de la oraşe şi sate. în anul 1969 s-a pus la dispoziţia populaţiei cu 18 la sută mai multă mobilă, cu 20 la sută mai multe articole pentru sport-turism decit în 1968. Sortimentul de mărfuri metalo-chimice s-a îmbogăţit. Industria, manifestînd mai multă receptivi­tate, a acceptat la recenta acţiune de contractare 140 de cereri ale comer­ţului privind îmbunătăţirea unor mărfuri aflate deja în vînzare. „Totuşi, nu ne putem de­clara mulţumiţi cu aceste rezultate — ne spunea Arsen Tacom­an, director general adjunct în M.C.I. Ne refe­rim la marea gamă de pro­duse intitulate de uz casnic sau gospodăreşti, produse ce au darul să uşureze munca gospodinelor. La noi, mena­jul continuă să constituie una din cele mai puţin pro­ductive îndeletniciri şi a­­ceasta din cauză că mijloa­cele de mecanizare, ca să nu mai vorbim de automatizare, puse la dispoziţia gospodinei sunt extrem de reduse. Or, in condiţiile vieţii moderne, femeia este din ce în ce mai puţin dispusă — şi pe drept cuvînt — să-şi piardă multă vreme în bucătărie“. In ultima perioadă pro­dusele de uz gospodăresc cu adevărat noi ivite pe piaţă pot fi numărate pe dege­te. Pseudo-noutăţi însă cu duiumul : majoritatea „sor­timentelor noi“ prezentate recent la contractările de la Mangalia se referă la mici modificări constructive, de formă, culoare sau dimensi­uni, la unele articole exis­tente. Pentru exemplificare, să urmărim drumul pe care l-a parcurs un produs de uz casnic. Să luăm la în­ceput „robotul“ de bucătărie, „îl facem noi, s-au angajat, in 1965, reprezentanţii Com­binatul de industrie locală din Timişoara... Au început diverse studii, fel de fel de cercetări, de parcă ar fi fost vorba nu de realizarea in serie a unei mostre in­ventate­ gata,, ci de invenţia însăşi ! După doi ani cei de la combinat au hotărît : nu-l mai facem. L-a preluat în­treprinderea „Electrometal“ tot din Banat, dar, după mai bine de un an de studiu și aceasta a refuzat să-l mai execute. Pentru informarea gospodinelor precizăm că în prezent „robotul menajer“ se află în curs de asimilare la întreprinderea „Metalo­­globus“ din Bucureşti... Cam la fel s-au petrecut lucrurile şi cu maşina de spălat vase, cu fierul de căl­cat cu regulator, cu dispozi­tivul de curăţat legume şi fructe etc. Industria locală continuă să fie datoare faţă de cererile comerţului cu peste 300 de articole noi, ar­ticole convenite a fi introdu­se în fabricaţie. Dar nu numai articolele noi „se bucură“ de un astfel de tratament. Se întimplă lucruri asemănătoare chiar cu articolele aflate în pro­ducţie şi foarte mult solici­tate de cumpărători. Unele întreprinderi de industrie lo­cală îşi „rentabilizează" pro­ducţia scoţînd din fabricaţie produse care au pe piaţă desfacere asigurată ! I.O.I.L. Balş a oprit fabricaţia sifoa­­nelor sanitare de plumb pen­tru lavoare şi chiuvete. Deşi în acest an avea contractate cu comerţul 90 000 de bucăţi, nu a livrat nici una pînă in prezent. De precizat că res­pectiva întreprindere este singura furnizoare de ase­menea articole. întreprinde­rea „Metalurgica“ Buzău, cu toate că are oferte serioase pentru fierul de călcat ni­chelat (21 000 bucăți) n-a vrut să contracteze nimic pentru anul viitor. La fel a respins și comanda de cî­teva mii de galerii pentru perdele. Toate aceste exem­ple ilustrează o situaţie ciu­dată. Pe de o parte indus­tria locală protestează că se­ria la unele produse este mică şi se realizează cu pro­ductivitate şi rentabilitate scăzute, iar pe de altă parte VASILE ANDREI (Continuare în pag. 4-a] PORŢI MARA­MUREŞENE Meşterul cioplitor îşi trece palma peste coaja zgrunţuroasă a copacu­lui doborît. Mina intîr­­zie, din loc în loc, parcă ar mîngîia. Parcă ar simţi vuietul sever încă în fierbere, sau foşnetul pădurii nestins nici­odată, tînguitor şi so­lemn, venind din a­­dîncurile pămîntului şi înălţimile fără margini ale cerului, adunînd — ca o cutie de vioară — şi răpăiala de tobe a ploilor, şi vuietul ascuţit al viscolului, şi fîlfîitul păsărilor în zbor... Toa­te aceste ipostaze ale vieţii au crescut în fibra tare a lemnului de pă­dure. Iar omul — cel care a cunoscut în viaţa sa şi durerea, şi mînia, şi patima, şi dorinţa, şi truda, şi îndoiala, şi fri­ca, dar şi speranţa, omul care a cunoscut iubirea deci, îşi trece palma peste coaja aspră a co­pacului doborît, ca in­tr-o înţelegere mută şi multiseculară, cu tan­dreţea gestului cu care mîngîie copilul în somn, alungîndu-i spaimele. Este și copilul alături. PAUL URDEA (Continuare în pag. a 5-a) TELEGRAME Excelenţei Sale Domnului SULEYMAN DEMIREL Primul ministru al Turciei ANKARA Am luat cunoştinţă cu multă satisfacţie că Excelenţa Voastră a fost chemată să-şi asume din nou înalta func­ţie de prim-ministru al Turciei. Cu acest prilej, vă rog să primiţi felicitările mele cor­diale, împreună cu cele mai bune urări de fericire per­sonală și de succes în activitatea dumneavoastră. ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnului ION GHEORGHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Excelenţă şi stimate prieten, Am fost foarte mişcat de felicitările pe care mi le-aţi adresat cu ocazia numirii mele în calitate de prim-mi­nistru al Maiestăţii Sale Regale, îngăduiţi-mi să vă transmit, la rîndul meu, sincere urări de sănătate pentru dumneavoastră personal şi de prosperitate pentru poporul român. Primiţi vă rog, Excelenţă, expresia sentimentelor şi amintirilor mele cele mai bune, împreună cu asigurarea înaltei mele consideraţiuni. Dr. AHMED LARAKI Primul ministru al Regatului Mara*

Next