Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-14 / nr. 6894

Miercuri , 1970 MAGNIFIC de ION BAIEŞU în PAG. A 111-A AGENDĂ COTIDIANĂ • Noi „serii" de cărţi tehnice. • O nouă clădire a telefoanelor. • Mărfuri destinate exportului. • „Oaspetele" va rămîne la noi ? • Opinii ad-hoc. • Pentru vîrste diferite. • Curier cetăţenesc. • Instalaţie de centralizare electrodinamică. • Un pictor amator, în PAG. A III-A GABARITE REDUSE-performanţe tehnice ridicate Pe porţile întreprinderilor brăilene, numai în anul trecut, au intrat mai bine de 300 000 tone de metal, care în procesul prelucrării s-au transformat în diverse produse finite ca : excavatoare, rulouri compresoare, diverse laminate de oţel, utilaje ,chimice, siderurgice, construcţii navale Performanţele lor superioare le-au impus atit pe piaţa internă cit şi pe cea internaţională unde concurează alături de produse similare realizate de firme cu tradiţie şi renume pe plan mondial. Concomitent cu ridicarea caracteristicilor tehnicofuncţionale ale produselor, colectivele de muncă din întreprinderile judeţului au desfăşurat şi continuă să desfăşoare o activitate susţinută pentru reducerea cheltuielilor materiale de producţie, accentul punîndu-l pe economisirea metalului. Evident că această preocupare concretizează activitatea cadrelor tehnice şi economice, începînd de la proiectare şi pînă la execuţie şi chiar montaj, care se străduiesc să îndeplinească exemplar sarcinile trasate de Congresul al X-lea al partidului în această privinţă, în mobilizarea oamenilor muncii la această amplă acţiune, o valoroasă contribuţie au adus-o şi continuă s-o aducă şi organele şi organizaţiile sindicale. în acest scop au fost iniţiate consfătuiri şi schimburi de experienţă cu fruntaşii metodelor şi tehnologiilor avansate, s-au ţinut sesiuni tehnico-ştiinţifice şi şedinţe de comunicări în care specialiştii din uzine şi din afară, au prezentat actualităţile din ştiinţa şi tehnica ţării noastre şi de peste hotare în realizarea unor produse competitive şi cu consumuri reduse de materie primă şi materiale, s-au întocmit studii de diverse colective şi altele. Bineînţeles, că rezultatele au fost dintre cele mai favorabile, economisindu-se pe judeţ 600 tone metal, faţă de 445 tone cit prevedea angajamentul anual. Recent, Consiliul judeţean al sindicatelor Brăila a or-Că interlocutorul nostru are dreptate rezultă şi din faptul că în 1969 reproiectarea excavatoarelor s-a soldat cu o reducere a indicelui de greutate cu 9 tone, iar productivitatea muncii a crescut cu 30 la sută. Utilizarea tablelor şi profilelor din oţeluri slab aliate cu mangan, în locul celor cu carbon, au determinat reducerea consumului de metal cu 10 la sută. Folosirea pe parcursul procesului de producţie a procedeului forjării libere in matriţe, a debitării automate a tablelor cu grosimi de peste 8 mm la 110 repere, a stanţării la rece a unui număr de peste 200 repere şi a altor procedee a permis, de asemenea realizarea unor economii de metal de ordinul sutelor de tone. Preocupări demne de subliniat au existat şi pe şantierele de construcţii-montaj, la uzina „Laminoru“sau la şantierul naval „1 Mai". Constructorii de nave brăileni au reuşit ca prin reproiectarea geamului de 240 tone, folosind aceeaşi cantitate de metal, să realizeze o capacitate de transport de 450 tone, ca şi dragi la jumătate din greutatea iniţială dar cu parametri funcţionali mult superiori, în Ing. D. STROE, membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Brăila MIRCEA CIŞMAN corespondent al ziarului „Munca" (Continuare în pag. a 3-a) • Supleţea face casă bună cu înaltul grad de tehnicitate • Un colocviu care evidenţiază multiplele posibilităţi existente în întreprinderile brăilene • Gram cu gram se adună mii de tone de metal • Pe parcurs vor apare, fireşte, noi posibilităţi, noi rezerve...ganizat un amplu colocviu — pe tema valorificării superioare a metalului — la care au participat cadre de conducere, ingineri din sectoarele de proiectare şi concepţie, maiştri, tehnicieni, responsabili ai comisiilor pe probleme, activişti sindicali. Cu acest prilej s-au desprins multiple posibilităţi existente pe linia folosirii la cote superioare a metalului. Pe prim plan ca importanţă se situează valorificarea gîndirii şi concepţiei de proiectare care să conceapă produse mai simple şi cu dimensiuni şi gabarite tehnice şi cu parametrii superiori dar realizat cu cheltuieli materiale reduse. — Concepţia şi proiectarea — ne spunea Inginerul Dumitru Neagu, de la U.C.I.R. („Progresul“) — Brăila — plămădesc noile utilaje, le modernizează pe cele de serie, fiind principale pinioane de atac în lupta pentru sporirea gradului de tehnicitate al produselor, al menţinerii lor la nivelul tehnicii moderne cu un consum de metal cit mai redus. , jâSMSS „Primul echipaj" ! Cineva îmi spunea, pare-mi-se chiar Dumitru Cazacu, lansatorul gălăţean,laureat al Premiului de Stat, că „...noi, constructorii, ne simţim, riplant, navigatori de cursă lungă, oameni care au poposit în toate porturile lumii...". Paradox şi poezie. Pentru că aproape nici un constructor de nave nu a „ieşit (efectiv) în larg", constructorii sunt oameni „de uscat“ care navighează, insă, cu gîndul, cu dorul şi dragostea, îmbarcaţi pe fiecare din vasele la realizarea cărora au contribuit. Inima şi inteligenţa lor s-au materializat în acea alcătuire de metal netemătoare în faţa valurilor, a distanţelor. încă o dată aveam să mă conving de această „particularitate profesională", cunoscîndu-l pe Ion Gh. Stoica, lăcătuşul constructor, de la Şantierul Naval din Olteniţa. L-am căutat printre navele în lucru — uriașe „coji" de metal, fremătind sonor sub craițuitoare, sau lucind stejar, straniu, sub ful-MIHAI COLESIU (Continuare în pag. a 2-a) ÎN REPUBLICA SUD - AFRICANA Politica rasistă a relaţiilor de muncă - sabie cu două tăişuri IN PAG. A IV-A Proletari din toate tarile, unifi-vat ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA METAMORFOZELE TERIBILISMULUI Că în orice traiect social există posibilitatea erorii, este un fapt. Dar cînd eroarea îşi proclamă dreptul la existenţă în numele unei filozofii, cînd îşi construieşte un întreg aparat conceptual pentru a-şi demonstra necesitatea, lucrurile se schimbă considerabil. Eroarea capătă astfel atributele intenţionalităţii, ieşind cumva din graniţele sale prin aura de raţionalitate cu care este investită. Mai mult, devine agresivă, tentînd prozelitismul. Argumentată cu reziduuri de ideologie incomplet sau eronat asimilate, propune norme cu pretenţia infailibilităţii. Excesul de siguranţă îi vine din absenţa acelui „dubito“ cartezian, îndoială metodică, constructivă, îndemn la permanente reconsiderări, la neobosite căutări, la abordarea stărilor de fapt spre rădăcini, spre esenţe. Canonizarea oricărui raţionament în forme fixe slujind aceluiaşi ţel, înseamnă, în fond, renunţarea la cunoaştere, ceea ce şi explică posibilitatea erorii. Nu explică însă şi frecvenţa ei, care trebuie pusă, credem noi, pe seama diferenţei de dificultate, dintre angajare şi renunţ. Cunosc cîţiva tineri care, speriaţi (fără s-o recunoască) de angajarea pe un drum dificil, la capătul căruia şi-ar putea găsi împlinirea, se refugiază în false conduite existenţiale, în facilităţi gratuite, mimînd oboseala şi plictisul, făcîndu-şi blazon din blazare. Un dramaturg încă nejucat, căruia un periodic literar ii publicase totuşi un fragment dintr-o piesă cu un titlu foarte anapoda, fragment de altfel încărcat cu o mare forţă de sugestie, îmi spunea deunăzi : „Să intri intr-un tîrg de delicit, nedispunînd decit de o sumă prea măruntă să dispui de ea să alegi, înseamnă să renunţi pentru totdeauna, definitiv, la tot restul...“ Am recunoscut un text din Gide şi am continuat: „De aici mi-a venit, de altfel, un pic, din acea aversiune pentru orice posesiune pămîntească — de teamă că, după aceea, n-am să mai pot poseda nimic altceva“. Extrem de elastică, ideea, dusă totuşi pînă la capăt, îmi pare a pleda pentru disponibilitate, pentru permanenta deschidere spre univers şi de loc pentru închistarea într-un sentiment al neputinţei de a poseda totul. Dovada este chiar Gideo creatorul. Dar pentru că scenele bucureştene nu s-au grăbit să-i achiziţioneze piesa, posibilul nostru dramaturg s-a refugiat în barurile de zi sau de noapte ale Bucureştiului, aşteptînd apatic un Godot despre care ştie că n-are să vină nici măcar după căderea cortinei. In locul angajării, renunţul. In locul luptei cu sorţi de izbîndă, apatia fals înnobilată de cîteva percepte filozofice culese la întîrplare, nu insă fără o anume tendenţiozitate. Lucrurile se repetă în cazul unei fete care aşteaptă, vis-a-vis de dramaturg, o miraculoasă lansare în lumea actorilor de teatru și film. Pentru că o cunosc de mult, pentru că știu că se bucură M. STOIAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşului NICOLAI CEAUŞejcu Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România Primiţi mulţumirile noastre şi ale familiilor celor dispăruţi în catastrofa de cale ferată de pe linia Sofia— Vidin, pentru compasiunea şi condoleanţele pe care ni le-aţi adresat prin telegrama dumneavoastră. TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria GHEORGHI TRAIKOV Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria Anul XXVI nr. 6894 4 pagini 30 bani Valorificînd în mod superior bogăţiile subsolului, industria petrochimică produce substanţe deosebit de utile pentru economia naţională, în clişeu. Aspect din activitatea unui colectiv de petrochimişti. Moleculele se supun comenzilor pe rare, de la tabloul sinoptic, Gheorghe Aldea, şeful instalaţiei, şi Alexandru Rus, operator principal, le transmit complexului de piroliză al Combinatului petrochimic din Piteşti Foto : P. COZIA Indiferent de anotimp, Slănicul Moldovei este în plin „sezon de vîrf"; staţiunea atrage, pentru a-şi petrece concediul într-un minunat decor submontan, numeroşi oameni ai muncii din întreaga ţară. Foto : C. PETRE Telegrama Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE Plenara Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor, întrunită în ziua de 13 ianuarie 1970, a examinat în lumina documentelor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, sarcinile ce revin intelectualităţii tehnice din România, la realizarea amplului program de dezvoltare a economiei şi societăţii noastre socialiste. Inginerii şi tehnicienii din ţara noastră au primit cu deosebită căldură importantele directive, îndrumări şi sarcini cuprinse în cuvintarea dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la închiderea lucrărilor plenarei, analiză profund ştiinţifică a posibilităţilor şi a căilor de continuu progres pe linia trasată de Congresul al X-lea al partidului nostru. Sîntem convinşi de marea răspundere ce revine cadrelor tehnice pentru promovarea în producţie cu perseverenţă şi simţ de răspundere a tot ce este nou în tehnică şi aplicarea operativă a rezultatelor cercetării ştiinţifice, pentru valorificarea efortului creator al inovatorilor şi inventatorilor şi ridicarea calificării şi specializarea muncitorilor şi maiştrilor. Din lucrările plenarei noastre s-au desprins căi şi soluţii concrete prin care cadrele tehnice de toate specialităţile pot să-şi aducă o contribuţie pe măsura cerinţelor actuale în direcţia extinderii bazei de materii prime şi de valorificare superioară a acestora, asimilării de noi produse, modernizării maşinilor şi utilajelor, perfecţionării tehnologiilor, folosirii tehnicii moderne de calcul pentru optimizarea proceselor şi organizării producţiei O atenţie deosebită va fi acordată mobilizării şi prin activitatea obştească a cadrelor tehnice în vederea creşterii productivităţii muncii, folosirii cu randament maxim a capacităţilor de producţie, întăririi disciplinei sub toate formele, îmbunătăţirii calităţii produselor şi lărgirii gamei de sortimente, reducerii cheltuielilor materiale de producţie, realizării de economii. Exprimîndu-ne deplina adeziune faţă de importantele măsuri stabilite de recenta plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă asigurăm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că inginerii şi tehnicienii, alături de toţi oamenii muncii, îşi vor dedica cu toată hotărîrea şi entuziasmul întreaga lor putere de muncă, competenţă şi energia creatoare, pentru traducerea în viaţă a măsurilor menite să ducă la înflorirea vieţii materiale şi spirituale a poporului nostru, să ridice pe o nouă treaptă patria noastră socialistă. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, în R.S.F. Iugoslavia Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marţi dimineaţa, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşedintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribicii. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă românoiugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamentale de colaborare şi cooperare economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Maruşici, preşedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Duşan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşedintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavoromână de colaborare economică, Anton Vratuşa, locţiitor al secretarului de stat pentru afaceri externe, Dolje Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Ştiinţifice, Iso Niegovan, ambasadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, şi alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relaţiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a acestor relaţii. Totodată, participanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibilităţi de extindere a colaborării şi cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi adîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugoslave. în continuare, preşedin(Continuare în pag. a 4-a) UMANISMUL, virtute de preţ a literaturii noastre Prof. univ. dr. docent CONSTANTIN CIOPRAGA Umanismul implică valorificarea tuturor disponibilităţilor psihice, etice şi intelectuale, pentru formarea individului în vederea destinului său social. Idealul uman propus de Goethe şi preluat de Schiller era „die schöne Seele“, omul cu suflet armonios, echilibrat în toate, in care scop se recomanda asimilarea literaturii celor vechi. Marile opere ale clasicismului greco-latin, cunoscute de cărturarii români din secolul al şaptesprezecelea, nu duc la conturarea unui curent clasicist. Formează însă un suport pentru dezvoltarea tendinţelor umaniste, ceea ce e un cîştig important. Avînd conştiinţa puternică a romanităţii poporului nostru, cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Costin, precum şi stolnicul muntean Constantin Cantacuzino, utilizează în scrierile lor istorice mărturii din vechii comentatori latini, iar ca oameni de cultură se ocupă de filozofia şi literatura celor vechi. Concomitent cu Nicolae Milescu, autor al unui tratat în latineşte pentru jansseniştii de la Port-Royal şi al unui Jurnal de călătorie în China, redactat în ruseşte se distinge stolnicul Constantin Cantacuzino (născut în jurul anului 1640), prin largul său orizont intelectual umanist, reflectat şi în biblioteca sa de o preţioasă documentare : cărţi şi manuscrise, în elină, latină şi franceză. După modul cum era alcătuită biblioteca, de interferenţele dintre umanismul latin, prin intermediul Romei, şi cel bizantin, difuzat prin şcolile înalte de la Constantinopole, cu unele ramificaţii în şcolile de la Bucureşti şi Iaşi. Cu strălucita personalitate a lui Dimitrie Cantemir, fost domnitor al Moldovei, umanismul românesc atinge, în primele decenii ale veacului al optsprezecelea o culme din cele mai înalte. Prin el cultura feudală românească pătrunde în circuitul culturii europene, opera lui Cantemir aspirîrtd către o cuprindere multilaterală a istoriei, filozofiei şi literaturii. Cînd învăţaţii transilvăneni Micu, Şincai şi Maior „cavaleri ai idealului naţio(Continuare în pag. a 2-a)