Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-14 / nr. 6894

Miercuri , 1970 MAGNIFIC de ION BAIEŞU în PAG. A 111-A AGENDĂ COTIDIANĂ • Noi „serii" de cărţi tehnice. • O nouă clădire a telefoanelor. • Mărfuri destinate exportului. • „Oaspetele" va rămîne la noi ? • Opinii ad-hoc. • Pentru vîrste diferite. • Curier cetăţenesc. • Instalaţie de centra­lizare electrodinamică. • Un pictor amator, în PAG. A III-A GABARITE REDUSE-performanţe tehnice ridicate Pe porţile întreprinderilor brăilene, numai în anul tre­cut, au intrat mai bine de 300 000 tone de metal, care în procesul prelucrării s-au transformat în diverse pro­duse finite ca : excavatoare, rulouri compresoare, diverse laminate de oţel, utilaje ,chi­mice, siderurgice, construcţii navale Performanţele lor superioare le-au impus atit pe piaţa internă­ cit şi pe cea internaţională unde con­curează alături de produse similare realizate de firme cu tradiţie şi renume pe plan mondial. Concomitent cu ridicarea caracteristicilor tehnico­­funcţionale ale produ­selor, colectivele de mun­că din întreprinderile judeţului au desfăşu­rat şi continuă să desfă­şoare o activitate susţinută pentru reducerea cheltuieli­lor materiale de producţie, accentul punîndu-l pe eco­nomisirea metalului. Evident că această preocupare con­cretizează activitatea cadre­lor tehnice şi economice, în­­cepînd de la proiectare şi pînă la execuţie şi chiar montaj, care se străduiesc să îndeplinească exemplar sar­cinile trasate de Congresul al X-lea al partidului în a­­ceastă privinţă, în mobiliza­rea oamenilor muncii la a­­ceastă amplă acţiune, o va­loroasă contribuţie au adus-o şi continuă s-o aducă şi or­ganele şi organizaţiile sin­dicale. în acest scop au fost iniţiate consfătuiri şi schim­buri de experienţă cu frun­taşii metodelor şi tehnologii­lor avansate, s-au ţinut se­siuni tehnico-ştiinţifice şi şe­dinţe de comunicări în care specialiştii din uzine şi din afară, au prezentat actuali­tăţile din ştiinţa şi tehnica ţării noastre şi de peste ho­tare în realizarea unor pro­duse competitive şi cu con­sumuri reduse de materie primă şi materiale, s-au în­tocmit studii de diverse co­lective şi altele. Bineînţeles, că rezultatele au fost din­tre cele mai favorabile, eco­­nomisindu-se pe judeţ 600 tone metal, faţă de 445 tone cit prevedea angajamentul a­­nual. Recent, Consiliul judeţean al sindicatelor Brăila a or-Că interlocutorul nostru are dreptate rezultă şi din faptul că în 1969 reproiecta­­rea excavatoarelor s-a soldat cu o reducere a indicelui de greutate cu 9 tone, iar pro­ductivitatea muncii a crescut cu 30 la sută. Utilizarea ta­blelor şi profilelor din oţe­luri slab aliate cu mangan, în locul celor cu carbon, au determinat reducerea consu­mului de metal cu 10 la su­tă. Folosirea pe parcursul procesului de producţie a procedeului forjării libere in matriţe, a debitării automate a tablelor cu grosimi de pes­te 8 mm la 110 repere, a stanţării la rece a unui nu­măr de peste 200 repere şi a altor procedee a permis, de asemenea realizarea unor economii de metal de ordinul sutelor de tone. Preocupări demne de subliniat au exis­tat şi pe şantierele de con­­strucţii-montaj, la uzina „La­­mi­noru­­“sau la şantierul na­val „1 Mai". Constructorii de nave brăileni au reuşit ca prin reproiectarea geamului de 240 tone, folosind aceeaşi cantitate de metal, să reali­zeze o capacitate de trans­port de 450 tone, ca şi dragi la jumătate din greutatea iniţială dar cu parametri funcţionali mult superiori, în Ing. D. STROE, membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al sindicatelor Brăila MIRCEA CIŞMAN corespondent al ziarului „Munca" (Continuare în pag. a 3-a) • Supleţea face casă bună cu înaltul grad de tehnicitate • Un colocviu care evidenţiază multiplele posibili­­tăţi existente în întreprinderile brăi­lene • Gram cu gram se adună mii de tone de metal • Pe parcurs vor apa­re, fireşte, noi posibilităţi, noi re­zerve...­ganizat un amplu colocviu — pe tema valorificării superi­oare a metalului — la care au participat cadre de con­ducere, ingineri din sectoa­rele de proiectare şi concep­ţie, maiştri, tehnicieni, res­ponsabili ai comisiilor pe probleme, activişti sindicali. Cu acest prilej s-au desprins multiple posibilităţi existente pe linia folosirii la cote su­perioare a metalului. Pe­ prim plan ca importanţă se situează valorificarea gîndirii şi concepţiei de proiectare care să conceapă produse mai simple şi cu dimensiuni şi gabarite tehnice şi cu pa­rametrii superiori dar reali­zat­ cu cheltuieli materiale reduse. — Concepţia şi proiectarea — ne spunea Inginerul Du­mitru Neagu, de la U.C.I.R. („Progresul“) — Brăila — plămădesc noile utilaje, le modernizează pe cele de se­rie, fiind principale pinioane de atac în lupta pentru spo­rirea gradului de tehnicitate al produselor, al menţinerii lor la nivelul tehnicii mo­derne­ cu un consum de me­tal cit mai redus. ,­ jâSMSS „Primul echipaj" ! Cineva îmi spunea, pare-mi-se chiar Dumi­tru Cazacu­, lansatorul gălăţean,­­laureat al Pre­miului de Stat, că „...noi, constructorii, ne simţim, rip­lant, navigatori de cursă lungă, oameni ca­re au poposit în toate porturile lumii...". Pa­radox şi poezie. Pentru că aproape nici un con­structor de nave nu a „ieşit (efectiv) în larg", constructorii sunt oameni „de uscat“ care navi­ghează, insă, cu gîndul, cu dorul şi dragostea, îmbarcaţi pe fiecare din vasele la realizarea că­rora au contribuit. Ini­ma şi inteligenţa lor s-au materializat în acea al­cătuire de metal nete­mătoare în faţa valuri­lor, a distanţelor. încă o dată aveam să mă con­ving de această „par­ticularitate profesiona­lă", cunoscîndu-l pe Ion Gh. Stoica, lăcătuşul constructor, de la Şan­tierul Naval din Olte­niţa. L-am căutat prin­tre navele în lucru — uriașe „coji" de metal, fremătind sonor sub craițuitoare, sau lucind stejar, straniu, sub ful-MIHAI COLESIU (Continuare în pag. a 2-a) ÎN REPUBLICA SUD - AFRICANA Politica rasistă a relaţiilor de muncă - sabie cu două tăişuri IN PAG. A IV-A Proletari din toate tarile, unifi-va­t ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA METAMORFOZELE TERIBILISMULUI Că în orice traiect social există posibilitatea erorii, este un fapt. Dar cînd eroa­rea îşi proclamă dreptul la existenţă în numele unei fi­lozofii, cînd îşi construieşte un întreg aparat conceptual pentru a-şi demonstra nece­sitatea, lucrurile se schimbă considerabil. Eroarea capătă astfel atributele intenţionali­tăţii, ieşind cumva din gra­niţele sale prin aura de ra­ţionalitate cu care este in­vestită. Mai mult, devine a­­gresivă, tentînd prozelitismul. Argumentată cu reziduuri de ideologie incomplet sau ero­nat asimilate, propune nor­me cu pretenţia infailibili­tăţii. Excesul de siguranţă îi vine din absenţa acelui „du­bito“ cartezian, îndoială me­todică, constructivă, îndemn la permanente reconsiderări, la neobosite căutări, la abor­darea stărilor de­ fapt spre rădăcini, spre esenţe. Cano­nizarea oricărui raţionament în forme fixe slujind acelu­iaşi ţel, înseamnă, în fond, renunţarea la cunoaştere, ceea ce şi explică posibilita­tea erorii. Nu explică însă şi frecvenţa ei, care trebuie pusă, credem noi, pe seama diferenţei de dificultate, din­tre angajare şi renunţ. Cunosc cîţiva tineri care, speriaţi (fără s-o recunoască) de angajarea pe un drum di­ficil, la capătul căruia şi-ar putea găsi împlinirea, se re­fugiază în false conduite e­­xistenţiale, în facilităţi gra­tuite, mimînd oboseala şi plictisul, făcîndu-şi blazon din blazare. Un dramaturg încă neju­cat, căruia un periodic lite­rar ii publicase totuşi un fragment d­intr-o piesă cu un titlu foarte anapoda, frag­ment de altfel încărcat cu o mare forţă de sugestie, îmi spunea deunăzi : „Să intri intr-un tîrg de delicit, nedis­­punînd decit de o sumă prea măruntă­­ să dispui de ea­­ să alegi, înseamnă să re­nunţi pentru totdeauna, de­finitiv, la tot restul...“ Am recunoscut un text din Gide şi am continuat: „De aici mi-a venit, de altfel, un pic, din acea aversiune pen­tru orice posesiune pămîn­­tească — de teamă că, după aceea, n-am să mai pot po­seda nimic altceva“. Extrem de elastică, ideea, dusă to­tuşi pînă la capăt, îmi pare a pleda pentru disponibilita­te, pentru permanenta des­chidere spre univers şi de loc pentru închistarea într-un sentiment al neputinţei de a poseda totul. Dovada este chiar Gide­o creatorul. Dar pentru că scenele bucureştene nu s-au grăbit să-i achiziţioneze piesa, po­sibilul nostru dramaturg s-a refugiat în barurile de zi sau de noapte ale Bucureştiului, aşteptînd apatic un Godot despre care ştie că n-are să vină nici măcar după căde­rea cortinei. In locul anga­jării, renunţul. In locul lup­tei cu sorţi de izbîndă, apa­tia fals înnobilată de cîteva percepte filozofice culese la întîr­plare, nu insă fără o anume tendenţiozitate. Lucrurile se repetă în ca­zul unei fete care aşteaptă, vis-a-vis de dramaturg, o miraculoasă lansare în lumea actorilor de teatru și film. Pentru că o cunosc de mult, pentru că știu că se bucură M. STOIAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşului NICOLAI CEAUŞejcu Secretar general al Partidului Comunist Român Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Tovarăşului ION CHEORCHE MAURER Preşedintele Consiliului de Miniştri­­ al Republicii Socialiste România Primiţi mulţumirile noastre şi ale familiilor celor dispăruţi în catastrofa de cale ferată de pe linia Sofia— Vidin, pentru compasiunea şi condoleanţele pe care ni le-aţi adresat prin telegrama dumneavoastră. TODOR JIVKOV Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria GHEORGHI TRAIKOV Preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria Anul XXVI nr. 6894 4 pagini 30 bani Valorificînd în mod superior bogăţiile subso­lului, industria petrochi­mică produce substanţe deosebit de utile pentru economia naţională, în clişeu. Aspect din activi­tatea unui colectiv de petrochimişti. Moleculele se supun comenzilor pe rare, de la tabloul si­noptic, Gheorghe Aldea, şeful instalaţiei, şi Ale­xandru Rus, operator principal, le transmit complexului de piroliză al Combinatului petro­chimic din Piteşti Foto : P. COZIA Indiferent de anotimp, Slănicul Moldovei este în plin „sezon de vîrf"; staţiunea atrage, pentru a-şi petrece concediul în­­tr-un minunat decor sub­­montan, numeroşi oame­ni ai muncii din întreaga ţară. Foto : C. PETRE Telegrama Consiliului Naţional al Inginerilor şi Tehnicienilor Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului NICOLAE Plenara Consiliului Naţional al Ingine­rilor şi Tehnicienilor, întrunită în ziua de 13 ianuarie 1970, a examinat în lumina documentelor Plenarei Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Român, sar­cinile ce revin intelectualităţii tehnice din România, la realizarea amplului pro­gram de dezvoltare a economiei şi socie­tăţii noastre socialiste. Inginerii şi tehnicienii din ţara noastră au primit cu deosebită căldură importan­tele directive, îndrumări şi sarcini cu­prinse în cuvintarea dumneavoastră, sti­mate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, la în­chiderea lucrărilor plenarei, analiză pro­fund ştiinţifică a posibilităţilor şi a căilor de continuu progres pe linia trasată de Congresul al X-lea al partidului nostru. Sîntem convinşi de marea răspundere ce revine cadrelor tehnice pentru promo­varea în producţie cu perseverenţă şi simţ de răspundere a tot ce este nou în tehnică şi aplicarea operativă a rezulta­telor cercetării ştiinţifice, pentru valori­ficarea efortului creator al inovatorilor şi inventatorilor şi ridicarea calificării şi specializarea muncitorilor şi maiştrilor. Din lucrările plenarei noastre s-au des­prins căi şi soluţii concrete prin care ca­drele tehnice de toate specialităţile pot să-şi aducă o contribuţie pe măsura ce­rinţelor actuale în direcţia extinderii ba­zei de materii prime şi de valorificare superioară a acestora, asimilării de noi produse, modernizării maşinilor şi utila­jelor, perfecţionării tehnologiilor, folosirii tehnicii moderne de calcul pentru optimi­zarea proceselor şi organizării producţi­ei O atenţie deosebită va fi acordată mo­bilizării şi prin activitatea obştească a cadrelor tehnice în vederea creşterii pro­ductivităţii muncii, folosirii cu randa­ment maxim a capacităţilor de producţie, întăririi disciplinei sub toate formele, îm­bunătăţirii calităţii produselor şi lărgirii gamei de sortimente, reducerii cheltuieli­lor materiale de producţie, realizării de economii. Exprimîndu-ne deplina adeziune faţă de importantele măsuri stabilite de re­centa plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vă asigu­răm, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că inginerii şi tehnicienii, alături de toţi oamenii muncii, îşi vor dedica cu toată hotărîrea şi entuziasmul întreaga lor pu­tere de muncă, competenţă şi energia creatoare, pentru traducerea în viaţă a măsurilor menite să ducă la înflorirea vieţii materiale şi spirituale a poporului nostru, să ridice pe o nouă treaptă patria noastră socialistă. Vizita preşedintelui Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, în R.S.F. Iugoslavia Trimişii speciali Ager­­pres, Nicolae Ionescu şi Ni­colae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului fede­ral au început, marţi dimi­neaţa, convorbirile oficiale dintre preşedintele Consili­ului de Miniştri al Republi­cii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi preşe­dintele Vecei Executive Fe­derale a R.S.F. Iugoslavia, Mitra Ribici­i. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, preşedintele părţii române în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare e­­conomică, Gheorghe Buz­dugan, preşedintele Consi­liului Naţional al Cercetării Ştiinţifice, Nicolae Ecobes­­cu, adjunct al ministrului a­­­facerilor externe, Vasile Şandru, ambasadorul Ro­mâniei la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreşedinte al Comisiei guvernamenta­le de colaborare şi coopera­re economică şi tehnică, Ion Morega, adjunct al mi­nistrului industriei con­strucţiilor de maşini, Ion Mincu, adjunct al ministru­lui minelor, şi alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă par­ticipă Stepan Maruşici, pre­şedintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socia­liste Voivodina, Duşan Gli­­gorievici, membru al Vecei Executive Federale, preşe­dintele părţii iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo­­română de colaborare eco­nomică, Anton Vratuşa, loc­ţiitor al secretarului de stat pentru afaceri externe, Dol­­je­­ Vogelnik, preşedintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activităţii Şti­inţifice, Iso Niegovan, am­basadorul Iugoslaviei la Bucureşti, Hasan Şiliak, adjunct al secretarului fe­deral pentru problemele e­­conomice, şi alte persoane o­­ficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiu­lui actual al relaţiilor ro­­mâno-iugoslave de priete­nie, colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică, cele două părţi exprimîndu-şi satisfacţia în legătură cu amplificarea constantă a a­­cestor relaţii. Totodată, par­ticipanţii la convorbiri şi-au concentrat atenţia asupra evidenţierii unor noi posibi­lităţi de extindere a colabo­rării şi cooperării în diferi­te domenii de activitate, în interesul şi avantajul celor două ţări, al întăririi şi a­­dîncirii prieteniei dintre popoarele român şi iugo­slave. în continuare, preşedin­­(Continuare în pag. a 4-a) UMANISMUL, virtute de preţ a literaturii noastre Prof. univ. dr. docent CONSTANTIN CIOPRAGA Umanismul implică valori­ficarea tuturor disponibilită­ţilor psihice, etice şi intelec­tuale, pentru formarea indi­vidului în vederea destinului său social. Idealul uman propus de Goethe şi preluat de Schiller era „die schöne Seele“, omul cu suflet armo­nios, echilibrat în toate, in care scop se recomanda asi­milarea literaturii celor vechi. Marile opere ale cla­sicismului greco-latin, cunos­cute de cărturarii români din secolul al şaptespreze­­celea, nu duc la conturarea unui curent clasicist. For­mează însă un suport pentru dezvoltarea tendinţelor uma­niste, ceea ce e un cîştig im­portant. Avînd conştiinţa puternică a romanităţii poporului nos­tru, cronicarii moldoveni Grigore Ureche, Miron Cos­­tin, precum şi stolnicul mun­tean Constantin Cantacuzino, utilizează în scrierile lor is­torice mărturii din vechii comentatori latini, iar ca oa­meni de cultură se ocupă de filozofia şi literatura celor vechi. Concomitent cu Nico­lae Milescu, autor al unui tratat în latineşte pentru jansseniştii de la Port-Royal şi al unui Jurnal de călătorie în China, redactat în ruseşte se distinge stolnicul Cons­tantin Cantacuzino (născut în jurul anului 1640), prin largul său orizont intelec­tual umanist, reflectat şi în biblioteca sa de o preţioasă documentare : cărţi şi manu­scrise, în elină, latină şi franceză. După modul cum era alcătuită biblioteca, de interferenţele dintre umanismul latin, prin intermediul Romei, şi cel bi­zantin, difuzat prin şcolile înalte de la Constantinopole, cu unele ramificaţii în şcoli­le de la Bucureşti şi Iaşi. Cu strălucita personalitate a lui Dimitrie Cantemir, fost dom­nitor al Moldovei, umanis­mul românesc atinge, în primele decenii ale veacu­lui al optsprezecelea o cul­me din cele mai înalte. Prin el cultura feudală româ­nească pătrunde în circuitul culturii europene, opera lui Cantemir aspirîrtd către o cuprindere multilaterală a istoriei, filozofiei şi litera­turii. Cînd învăţaţii transilvă­neni Micu, Şincai şi Maior „cavaleri ai idealului naţio­(Continuare în pag. a 2-a)

Next