Munca, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 6886-6909)

1970-01-29 / nr. 6907

Proletari din toate­ ţările, uniţi vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVI nr. 6907 Joi 29 -1 - 1970 * 6 pagini 30 bani COMUNICAT cu privire la îndeplinirea planului de stat de dezvoltare a economiei naţionale a Republicii Socialiste România pe anul 1969 In 1969 s-au înregistrat realizări de seamă în toate domeniile vieţii economice şi sociale. Au fost obţinute rezultate pozitive în realiza­rea obiectivelor stabilite pentru cel de al patrulea an al cincinalului, economia In anul 1969 a crescut potenţialul de producţie şi s-a lărgit baza materială a activităţii social-culturale şi de servicii pentru popu­laţie, prin darea în exploa­tare a peste 700 capacităţi şi obiective importante în industrie, agricultură, tran­sporturi, comerţ, învăţă­­mînt, cultură, ocrotirea sa­naţională a cunoscut şi în acest an o evoluţie dinami­că, a crescut producţia ma­terială, a sporit venitul na­ţional, a continuat proce­sul de modernizare a ra­murilor economice, de dez­nătăţii şi în alte domenii. Au crescut acumulările bă­neşti ale statului, s-au întă­rit finanţele ţării, au spo­rit resursele necesare dez­voltării economiei naţionale. Aplicarea în continuare a măsurilor de perfecţionare a organizării, conducerii şi planificării economiei na­ţionale, înfiinţarea în anul voltare a ştiinţei, culturii­ şi artei, de ridicare a nivelu­lui de trai al populaţiei. Tabloul dezvoltării de an­samblu a economiei naţio­nale în anul 1969 este carac­terizat de următoarele date: 1969 a centralelor, combi­natelor şi grupurilor de în­treprinderi, au creat con­diţii pentru mai buna func­ţionare a întregului meca­nism economic, îmbunătăţi­rea activităţii productive, folosirea mai raţională a mijloacelor materiale şi a forţei de muncă, creşte­rea eficienţei economice. La majoritatea produse­lor planul a fost îndeplinit, obţinîndu-se importante cantităţi peste prevederi. La unele produse planul nu s-a realizat datorită întîr­­zierilor în punerea în func­ţiune a unor capacităţi de producţie, în special din industria chimică, unor ne­ajunsuri în aprovizionarea cu materii prime şi mate­riale şi în cooperarea din­tre întreprinderi, îndeosebi în industria construcţiilor de maşini. In industria ali­mentară, rămînerile în ur­­­mă au fost determinate de neasigurarea cu materii prime agricole, precum şi de unele deficienţe în organi­zarea preluării şi transpor­tului produselor vegetale. S-au manifestat, de aseme­nea, deficienţe în domeniul respectării disciplinei con­tractuale de­ către unele întreprinderi, ceea ce a a­­vut repercusiuni negative asupra îndeplinirii planu­lui de producţie de către unele unităţi, realizării pre­vederilor la investiţii, la li­vrări pentru export şi că­tre fondul pieţii. în anul 1969 potenţialul industriei a crescut prin punerea în funcţiune a u­­nui număr de 850 capacităţi şi obiective importante. In industria energiei elec­trice şi termice au fost date în funcţiune grupuri electrogene cu o putere in­stalată de peste 800 MW în­­centralele Borzeşti, Deva, Galaţi şi altele; au fost con­struite noi linii electrice ae­riene de 110, 220 şi 400 kW, în lungime de aproa­pe 1.100 km. în industria petrolului, au intrat în producţie Ra­finăria Piteşti, Rafinăria Crişana şi instalaţii la Ra­finăria Brazi-Ploieşti. Din industria minieră, au fost date în funcţiune carie­rele de lignit Gîrla, Be­­fereaga, Tismana, minele de lignit Lupoaia şi Roşiuţa din bazinul Motru-Rovi­­nări, precum şi noi capa­cităţi de producţie pentru extracţia minereurilor ne­feroase. In industria metalurgiei feroase, la Combinatul si­derurgic Galaţi s-a dat în funcţiune un furnal de 1.700 m.c., s-a mărit capa­citatea sectorului oţelărie cu încă un convertizor­­ de 1.250.000 tone; la Combina­tul siderurgic Hunedoara a sporit capacitatea pentru producţia de oţel electric cu 125.000 tone şi a secto­rului de laminare cu peste 900.000 tone laminate. In industria construcţiilor de maşini au fost date în funcţiune noi capacităţi de producţie la Uzina „Electro­­putere“-Craiova, la Fabrica de cabluri şi materiale elec­­troizolante Bucureşti, la întreprinderea „Electropre­­cizia“-Săcele, la Uzina „E­­lectronica“-Bucureşti, la U­­zina „Tractorul“-Braşov. In industria chimică s-au dat în funcţiune instala­ţii la Combinatul petrochi­mic Piteşti, la Combinatul (Continuare în pag. a 3-a) Anul 1969 în procente faţă de 1968 Produsul social 107,4 Venitul naţional ~ 107,3 Volumul investiţiilor din fondurile centralizate ale statului 105,1 Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţii centralizate ale statului 114,2 Producţia globală­­industrială 110,7 Producţia de construcţii-montaj 105,7 Producţia globală agricolă 104,8 Volumul comerţului exterior 108,4 Numărul salariaţilor 103,4 Productivitatea muncii in industria republicană 105,5 Veniturile băneşti ale populaţiei de la sectorul socialist 106,1 Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerțul socialist 104,7 Cheltuielile social-culturale de la bugetul de stat 110,0 Autovehicule buc. 56 998 146,8 din care : — autocamioane buc. 28 331 118,8 — autoturisme buc. 19 145 249,5 — autobuze buc. 1 750 109,1 Tractoare fizice (40, 65 și 130 C.P.) mii buc. 24,9 117,4 Rulmenţi mii buc. 22 182 110,3 Produse sodice mii tone 916 121,5 Acid sulfuric monohidrat mii tone 838 108,5 îngrăşăminte chimice (100 la sută substanţă activă), mii tone 720 119,5 Negru de fum tone 56 423 102,8 Materiale plastice şi răşini sintetice (sută la sută) mii tone 137 105,8 Filtre și fire chimice tone 56 437 105,5 Anvelope auto-tractor-avion mii buc.­­ 2147 117,4 Cauciuc sintetic tone 55 207 102,3­­ Hîrtie mii tone 398 104,7 Ciment mii tone 7 515 107,0 Prefabricate din beton armat mii mc. 1921 112,9 Geamuri trase (în echivalent 2 mm grosime) mii mp. 32 385 114,3 Cherestea mii mc , 5 26'2 100,5 Plăci din particule aglomerate şi fibrolemnoase mii tone 379 111,6 Mobilă . ■ mii lei 5 087 115,5 Ţesături * mii mp 561 738 109,3 Tricotaje­­ mii buc­. 121 642 116,7 Confecții textile mii. lei 11 438 112,1 încălțăminte _ mii per. 62 898 102,2 Televizoare mii buc. 221 137,8 Aparate de radio mii buc. 428 110,3 Frigidere * mii buc. 147 ’ 99,2 Carne mii tone 417 97,1 Preparate și conserve din carne mii tone 118 112,6 Peste mii tone 42,2 108,7 Bere mii hl. 3 707 105,6 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hl. 4­003 103,2 Brînzeturi tone 67 545 114,7 Unt . tone 30 806 107,8 Zahăr mii tone 428 111,7 Ulei comestibil mii tone 291 108,7 Conserve de legume și fructa mii tone 300 1120,3 Volumul producţiei glo­bale, realizat în anul 1969, însumează aproape 265 mi­liarde lei, planul fiind în­deplinit în proporţie de Planul producţiei marfă şi al prestărilor de servicii a fost îndeplinit în propor­ţie de 108,5 la sută de că­tre unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi de 107,1 la sută de către cele ale co­operaţiei­ de consum. In comparaţie cu anul 1968 producţia globală in­dustrială a crescut cu 10,7 la sută, adică cu 25,4 mi­liarde lei. Potenţialul in­dustriei noastre socialiste este oglindit de faptul că producţia anului 1969 este aproape egală cu producţia obţinută în întreaga perioa­dă 1951—1956. In cei patru I. Industrie 100,2 la sută, valoarea pro­ducţiei obţinute peste pre­vederi reprezintă 472 mi­lioane lei. Pe ministere şi la între­ani ai cincinalului, produc­ţia globală industrială a crescut într-un ritm mediu anual de 11,3 la sută, depă­­şindu-se astfel limita supe­rioară — 11,4 la sută — prevăzută prin planul cin­cinal pentru această pe­rioadă. In aceşti 4 ani, pro­ducţia mijloacelor de pro­ducţie a sporit în medie a­­nual cu 12,8 la sută, iar producţia bunurilor de con­sum cu 10,4 la sută. . Infăptuindu-se indicaţiile Congresului al IX-lea al Partidului Comunist Ro­mân, o dezvoltare mai la­ prinderile industriale ale consiliilor populare, planul producţiei globale indus­triale a fost îndeplinit astfel I pidă au cunoscut ramurile şi subramurile de care de­pind progresul tehnic şi valorificarea superioară a resurselor economiei. Faţă de anul 1968, producţia in­­­­dustriei electrotehnice şi electronice a crescut cu 22,6 la sută, a industriei de me­canică fină şi optică cu 16,4 la sută, a industriei petrochimice cu 37,5 la sută. Volumul producţiei obţi­nute în anul 1969 la pro­dusele industriale de ba­ză, în comparaţie cu rea­lizările din anul 1968, se prezintă astfel: Procentul de îndeplinire a planului Ministerul Energiei Electrice 103,7 Ministerul Minelor 101,5 Ministerul Petrolului 102,1 Ministerul Industriei Metalurgice 100,6 Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 100,4 Ministerul Industriei Chimice 99,8 Ministerul Industriei Materialelor de Construcţii 100,5 Ministerul Industriei Lemnului 101,5 Ministerul Industriei Uşoare 103,3 Ministerul Industriei Alimentare 93,7 Ministerul Transporturilor 102,6 Consiliile populare 101,0 unitatea producţia ^procente de obţinută în 1 Pr °t* măsură anul 1969 ^ « Fontă mii tone 3 477 116,2 Oţel mii tone 5 540 116,6 din care i — oţel aliat mii tone 330 104,4 Laminate finite pline mii tone 3 816 112,5 Cărbune extras mii tone 19152 112,5 Țiței extras mii tone 13 246 99,7 Benzine mii tone 2 620 99,4 Motorină mii tone 4 593 105,2 Gaze naturale — total mii. mc. 24 087 109,8 din care­­ — gaz metan extras mii. mc. 19 066 110,7 Energie electrică mil. kWh 31491 113,2 Aluminiu primar și aliaje de aluminiu tone 89 650 117,5 Mașini-unelte pentru aşchierea metalelor buc. 13 578, 116,1 Mijloace de automatizare mii. lei 756 147,6 Locomotive Diesel și electrice magistrale buc. 214 128,1 ■V [Vagoane de marfă pentru linii magistrale buc. echiv. 4 osii «•­­ 7 838 107,9 Noul complex de xileni de la rafinăria Brazi. Instalaţiile montate aici sunt în cea mai mare parte fabricate în ţară AIi­igEREA PARAMETRILOR PROIECTAU­­ PRINCIPALA PREOCUPARE A CfiLECIIVULlI * Depăşirea planului producţiei globale şi marfă cu 37,8 milioane lei; Atingerea parametrilor proiectaţi la secţia de fibre cu 9 luni mai devreme; Reducerea preţului de cost cu 4,4 milioane lei. La sfîrşitul anului trecut Uzina de fibre sintetice ,,Terem“ din Iaşi s-a situat printre unităţile fruntaşe pe judeţ în întrecerea socialistă. Intrată în funcţiune cu şase luni înainte, această uzină a reuşit să producă cu succes — pentru prima dată în ţară — fibra poliesterică terom, materie primă de mare im­portanţă în industria textilă. Recenta adunare a reprezen­tanţilor salariaţilor de la „Terom“ a prilejuit trecerea in revistă a unor realizări remarcabile obţinute anul trecut. Din informarea pre­zentată de chimistul ION STAICU, preşedintele co­mitetului de direcţie, a re­ieşit că producţia globală a fost depăşită cu 322 milioane lei şi s-au realizat peste pre­vederi economii la preţul de cost în valoare de peste 119 milioane lei, cît şi beneficii suplimentare de circa 276 mi­lioane lei. Paralel cu activitatea de producţie a instalaţiei de fi­bre aici continuă să se des­făşoare intense lucrări de şantier. Constructorii dau viaţă investiţiilor prevăzute pentru etapa a doua care este proiectată la o capacita­te de producţie de 3050 tone fire poliesterice. Nu întîmplâtor o bună par­te din participanţii la adu­narea generală, vorbind des­pre preocupările comitetului de direcţie, s-au referit la acţiunile ce trebuie între­prinse pentru atingerea para­metrilor teh­nico-economici proiectaţi cu 9 luni mai îna­inte la secţia de fibră şi in­trarea în activitate în acest an a secţiei de fire cu 3 luni mai devreme faţă de data stabilită. Este ştiut că desfăşurarea propriu-zisă a activităţii pro­ductive nu poate fi concepu­tă in afara prezenţei omului, a specialistului care suprave­ghează maşinile şi instalaţii­le şi intervine cu competen­ţă pentru corectarea orică­ror dereglări ce apar pe flu­xul tehnologic. Tocmai de aceea, aici au fost organizate cursuri de ridicare a califică­rii şi de asimilare a celei de a doua meserii ; s-au organi­zat o seamă de expuneri teh­nice , ancorate în activita­tea producţiei uzinei, a avut loc un dialog permanent în­tre cercetare şi producţie, contacte eficiente cu oameni de ştiinţă şi diferiţi specia­lişti etc. Periodic s-a proce­dat la verificarea cunoştinţe­lor profesionale ale salaria­ţilor. Desfăşurîndu-se pe de altă parte şi diferenţiat pe­ meserii, această vastă acţiu­ne a condus la maturizarea colectivului încît complicate­le instalații n-au mai consti­tuit „necunoscute“ de nesolu-NICOLAE GRUNZU corespondentul ziarului „MUNCA" (Continuare în pag. 2-a) SUGESTII PENTRU CURMAREA „ACALMIEI“ POST - COMPETIŢIONALE Ani de-a rîndul, marile competiţii republicane ale ar­tiştilor amatori au prilejuit nenumărate şi strălucite ma­nifestări ale talentului popu­lar şi ale acelei măiestrii ori­ginale inclusă în însăşi spirit­­ualitatea poporului nostru, transmisă cu imuabilă con­secvenţă din generaţie în ge­neraţie. Mişcarea artistică de ama­tori a devenit parte integran-,­tă a activităţii culturale de masă, cuprinzînd oameni de cele mai diferite vîrste şi profesiuni, de la elevii pri­melor clase pînă la cei ce muncesc la oraşe şi sate. Da­torită dezvoltării sale nume­rice şi calitative, ea a dobîn­­dit un rol considerabil în viaţa culturală a întregii ţări, contribuind în mare măsură — mai ales în ultimii ani — şi la afirmarea artei româ­neşti peste hotare. Deoarece credem în însem­nătatea şi viabilitatea acestei activităţi, a cărei înrîurire a­supra conştiinţei şi vieţii oa­menilor este practic imposibil de apreciat în cifre sau cu­vinte, sîntem datori să sem­nalăm şi să analizăm acele practici greşite sau acele ten­dinţe care stînjenesc desfăşu­rarea şi dezvoltarea normală a muncii pasionate şi dezin­teresate a sutelor de mii de artişti amatori. Nu este prima oară cînd discutăm despre rosturile şi fosmalitatea competiţiilor în ansamblul activităţii artistice de amatori. Caracterul sti­mulativ al concursurilor re­publicană periodice, la care participă formaţii de toate genurile. .. este incontestabil şi inutil să mai demonstrăm pentru ce renunţarea la a­­ceastă tradiţie, cu multiple şi adinei semnificaţii, ar fi un nonsens. Dar­ nu e mai pu­ţin adevărat, că atîta timp cît, după fiecare concurs pe ţară, continuă să se manifes­te post-festum acea stare de fapt contradictorie şi dăună-­ toare denumită cu pasivitate, „acalmie post-competiţ­iona­­lă“, nu e de mirare că mulţi pun sub semnul întrebării utilitatea întrecerilor republi­cane ca atare. Experienţa anilor trecuţi ca şi anchetele întreprinse re­cent, cu sprijinul corespon­denţilor judeţeni ai ziarului nostru, ne-au confirmat con­vingerea că răspunzători de modul cum este asigurată permanenţa activităţii artişti­lor amatori sunt aproape în exclusivitate organizatorii mişcării artistice. Vom susţine această afir­maţie cu cîteva exemple, pe care le-am dori cît mai con­cludente, despre ce s-a întîm­­plat, în lunile ce­ au urmat fi­nalei celui de-al IX-lea con­curs republican, cu multe din formaţiile laureate sau pre­miate, deci cu colectivele care sunt capabile, în cea mai ma­re măsură, să contribuie la Îmbogăţirea şi diversificarea vieţii artistice din majorita­tea oraşelor şi centrelor mun­citoreşti ale ţării.­­ în unele judeţe, organele teritoriale ale sindicatelor, în colaborare cu comitetele de cultură şi artă, s-au străduit să prevină fenomenul „acal­­miei post-competiţionale“, în primul rind, prin organizarea unor spectacole cu participa­rea formaţiilor fruntaşe, sau prin atragerea acestora în susţinerea unor acţiuni cultu­rale mai complexe, iniţiate pe plan orăşenesc sau jude­ţean. • In judeţul Braşov, unde în anii trecuţi s-a întîmplat de­seori ca spectacolele care s-au bucurat de un succes răsună­tor în cadrul etapei finale a întrecerilor republicane să nu fie prezentate nici măcar LUCIA BOGDAN (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşul Ion Gheorghe Maurer a primit pe ambasadorul Republicii Venezuela la București • Președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri după-amiază în vizită protocolară de pre­zentare pe Valentin Her­nandez Acosta, noul am­basador extraordinar şi plenipotenţiar al Republi­cii Venezuela la Bucureşti. La primire,­­desfăşurată într-o atmosferă cordială, a participat Petru Burlacu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. (Agerpres) ­ Primirea delegaţiei Consiliului Central al Sindicatelor din HP. Bulgaria la Consiliul Central al U.C.S.R. Miercuri, tovarăşul Florian Dănălache, preşe­dintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindicatelor din Româ­nia, a primit delegaţia Consiliului Central al Sin­dicatelor din Bulgaria, con­dusă de tovarăşul Stoian Stoianov, secretar al C.C.S., care se află în ţara­ noas­tră la invitaţia­ Consiliului Central al U.G.S.R. La întrevedere au parti­cipat tovarăşii Gheorghe Petrescu, secretar al Consi­liului Central şi Florea Chiţu, membru al Comite­tului Executiv al Consiliu­lui Central al U.G.S.R. Convorbirea care a avut loc cu acest prilej s-a des­făşurat într-o atmosferă cordială, tovărăşească. ★ In aceeaşi zi , delegaţia sindicală bulgară a făcut o vizită la Fabrica de confec­ţii şi tricotaje Bucureşti. Oaspeţii au luat cunoştin­ţă de activitatea unor sec­toare de muncă şi au pur­tat discuţii cu activişti sin­dicali, cadre din conduce­rea tehnico-administrativă şi cu muncitori din între­prindere, interesîndu-se de realizările obţinute şi de perspectivele de dezvoltare ale producţiei, de diferite aspecte ale activităţii sin­dicale. Vizita delegaţiei Consili­ului Central al Sindicatelor din Bulgaria continuă.

Next