Munca, februarie 1970 (Anul 26, nr. 6910-6933)

1970-02-14 / nr. 6921

in februarie 1970 Clasic și modern în folosirea mijloacelor de învățămînt IN PAG. A II-A PAG. "A III-A Sîmbătă TRIBUNA ECONOMICA v wwwwwwwwwww A­GEN­ȚIE GO­T­ID­I­AN­A • „Autostop“ prin... telecomandă • Lem­nul — în zeci de ipostaze • 2 000 tone de unt, 500 hl lapte și două tone de înghețată pe zi • Cehov la... Iivești • Trufandale „de Arad“ pe piețele europene • OPINII AD-HOC. IN PAG. A V-A Proletari din toate ț­ările, unifi-vul ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA 6 pagini 30 bani UN „TRANSFER" NECESAR: centrul de greutate al activității în ÎNTREPRINDERI In cuvîntul rostit la în­cheierea lucrărilor Plena­rei C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, jalonînd principalele di­recții de orientare pen­tru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor de plan pe anul 1970 sublinia că : „Pentru punerea lar­gă în valoare a rezerve­lor și posibilităților de creș­tere a productivității mun­cii, de ridicare a eficienței economice, este necesar să se analizeze permanent si­tuația fiecărui loc de mun­că, asigurîndu-se adaptarea continuă a organizării pro­ducției și a muncii la cerin­țele tehnice și organizării moderne“. Insușindu-și această pre­țioasă indicație, Cabinetul județean Timiș pentru pro­blemele de organizare știin­țifică a producției și muncii(care, în prima peri­a­oadă a existenței sale, a desfășurat o activitate de difuzare în rîndul cadrelor de conducere, inginerilor, economiștilor, tehnicienilor din economia județului, a celor mai bune metode de conducere și organizare producției și a muncii, și a a organizat cursuri de per­fecționare a unor cadre din întreprinderi) a trecut, în ultima vreme, la ajutora­ Ing. LIVIU MINCA, directorul Cabinetului pen­tru probleme de organiza­re științifică a producției și a muncii — Timișoara. rea și sprijinirea concretă a unităților economice în amplificarea acțiunii de organizare științifică producției și a muncii. Este­­ însă lesne de înțeles că singur cabinetul, cu cei doi salariați permanenți ai săi și care nu pot fi cunoscă­tori ai tuturor domeniilor și problemelor de organiza­re, nu poate acorda în to­talitate ajutorul dorit de întreprinderi. De aceea, am apelat la o seamă de spe­cialiști din afară care au în preocupările lor anumite laturi ale organizării în­treprinderilor. Odată asigurat acest larg activ de colaboratori, am solicitat întreprinderilor să ne comunice problemele mai dificile și nerezolvate ale organizării producției și muncii și pe care doresc să le soluționeze cu sprijinul nostru și al cadrelor de specialiști din afară. îm­preună cu cadrele didacti­ce de la catedrele de or­ganizare din învățămîntul superior și alți specialiști am stabilit apoi care din te­mele solicitate de între­prinderi ar putea fi rezol­vate într-o primă etapă. Pornind de la ideea foar­te cunoscută că transportul intern, manipularea și de­pozitarea materiilor prime, a materialelor și a produ­selor finite sunt activități pe care le regăsim în orice întreprindere industrială și că aceste activități nepro­ductive și destul de greu de controlat, generează im­portante cheltuieli care in­fluențează negativ prețul elo­ctst, cabinetul nostru și-a propus să sprijine re­zolvarea cu prioritate a u­­nor asemenea probleme în­tr-o serie de întreprinderi. Pentru început am consi­derat necesar să sprijinim (cu un colectiv de specia­liști) Combinatul de exploa­tare și industrializare lemnului în aplicarea unor a metode moderne care să conducă la realizarea unui flux rațional și eficient al deplasării materialelor în procesul de fabricație, la realizarea unei depozitări raționale la secția scaune și rechizite școlare din ca­drul unității „Tehnolemn" din Timișoara, deoarece aici există lacune serioase în organizarea fluxurilor tehnologice (încrucișări de faze) care duc la un volum mare de transporturi in­ (Continuare în pag. 3-a) Un nou mesager al industriei noastre constructoare de nave de pe cala de la Du­năre a Șantierului na­val din Galați a fost lansat la apă primul cargou românesc din a­­cest an. Deși evenimen­tul a devenit obișnuit pentru gălățeni, execu­tarea noului vas prezin­tă anumite particulari­tăți de construcție. A fost aplicată o metodă nouă cunoscută aici sub denumirea de acumulărilor de metoda secții. Pentru exemplificare a­­mintim că bloc-secția nr. 3 care reprezintă partea cilindrică a va­sului a fost executată a­­cum numai din 9 secții în loc de 30 care erau fo­losite la alte vase din acest tip. TELEGRAMĂ . ______ ____________________________________________ CONGRESULUI EXTRAORDINAR AL PARTIDULUI COMUNIST FINLANDEZ Dragi tovarăși. HELSINKI Comitetul Central al Partidului Comunist Român vă adresează dumneavoastră, delegați la Congresul extra­­ordinar al Partidului Comunist­ Finlandez, întregului partid, clasei muncitoare și poporului finlandez un cald salut frățesc. Vă urăm succes deplin în desfășurarea lucrărilor Congresului, în eforturile ce le întreprindeți pentru refacerea unității partidului, în lupta dumnea­voastră pentru triumful nobilelor țeluri ale păcii, de­mocrației și socialismului. Subliniind relațiile tovărășești statornicite între Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Fin­landez pe baza principiilor marxismului și internațio­nalismului proletar, ne exprimăm convingerea că ele se vor dezvolta continuu în interesul întăririi prieteniei dintre cele două partide și popoare ale noastre, al cauzei unității mișcării comuniste și muncitorești internațio­nale. Comitetul Central al Partidului Comunist Român ANUL XXVI nr. 6921 Șantierul naval din Tr. Severin produce vase de transport de 1 500-2 000 de tone. Pe cala de m­ontaj a navelor, «le 2 000 de .­Mie, Vasile Bc­­erghianu, sudor fruntaș în întrecerea socialistă, hierind­ la încheierea punții secundare a unui cargou. Foto : A. MIHAI LA C.S. GALAȚI A ÎNCEPUT Construcția furnalului nr. 3 de 1700 m.c. Pe platforma siderurgică de la Galați, în apropierea celor mai noi furnale au poposit din nou construc­torii. Pe o suprafață de cî­­teva hectare a fost trasat amplasamentul celui de al treilea furnal de 1­700 mc. Relații despre noul obiec­tiv al combinatului ne-a­­ furnizat inginerul Ștefan Șerban, directorul tehnic al I.C.M.S. Galați. „Acest fur­nal face parte din cea de a doua secție de furnale de această capacitate. El va fi dotat, spre deosebire de m­im ar fi DN­ anii5 hain mo­derne de turnare. Toate cele opt obiective care for­mează, în ansamblu, con­strucția furnalului, au fost atacate de constructori. Pentru scurtarea termene­lor, constructorii și-au pro­pus să execute asambla­rea la sol a unor suban­­samble și agregate în greu­tate mare folosind două macarale de mare capacita­te­. în laboratorul pentru controlul semințelor­ Bucu­­rești au fost făcute pînă în prezent analize și s-au eliberat buletine pentru 6240 probe de semințe din cele 6605 trimise de unitățile agricole. In clișeu ! aspect din timpul controlului semințelor. Foto : C. PETRE ÎHÎ CASELE DE CULTURĂ ALE SINDICATELOR Impasul conferinței sau despre „asaltul muzicii ușoare" Să ne imaginăm o sală i­­mensă, un amfiteatru cu 1 150 de locuri. (Această sa­lă există, este încorporată în edificiul Casei de cultu­ră a sindicatelor din Iași) , să deschidem mai larg fe­restrele imaginației , într-o asemenea sală s-a „risipit“ un public alcătuit dintr-o (cu aproximativ) sută de elevi și pensionari care as­cultă o conferință intitulată „Probleme actuale de cos­monautică“ expusă de un distins și competent profe­sor universitar sosit București (bilet de tren din — clasa I-a, cazare, diurnă etc.) . Reproșăm cumva titlul conferinței ? Utilitatea acesteia ? Nu­ în activitatea Casei de cultură a sindicatelor din Iași, această manifestare este­­ cotată ca „una dintre cele mai reușite, numai că în sală a fost frig — nu se încheiaseră lucrările de re­parații la centrala de ter­­moficare — și conferenția­rul a fost nevoit să vorbeas­c știm însă într-o „Informa­re privind activitatea cultu­­ral-educativă și artistică a casei de cultură“ : ....în des­fășurarea propagandei prin conferințe, expuneri, simpo­zioane, în atenția noastră a stat permanent asigurarea unei activități multilaterale, cu un conținut bogat de i­­dei și învățăminte, în dome­niul vast al răspîndirii cu­noștințelor politice, tehnice, economice, științifice și de cultură generală. Pentru realizarea unei activități permanente și plină de con­ținut, conducerea casei de cultură a sindicatelor a asi­gurat o bună colaborare cu comisia județeană pentru răspîndirea cunoștințelor ști­ințifice, precum și cu comi­tetul municipal U.T.C.“ Afirmația este în totală contradicție cu realitatea. Reflectă intr-un magogic ceea ce ar chip de­trebui să fie casa de cultură, dar nu ceea ce este. Să alăturăm încă un argument definito­riu: nici una din cele cinci conferințe anunțate pentru luna ianuarie a.c. („Din isto­ria invențiilor celebre", ex­punere ce fusese progra­mată și la 16 decembrie, că îmbrăcat în palton", (prof. Vasile Simion, direc­torul casei de cultură). O apreciere care ni i-a părut deconcertantă. Și Totuși ra­portată la programul gene­ral, cultural-educativ, ziua de 4 decembrie reprezintă, într-adevăr, un „succes“. Pentru că, în aceeași lună alte conferințe anunțate cu titluri mari în program n-au avut loc : „In căutarea adevărului vie­ții“, „Microbii — dușmani nevăzuți ai omului“, „Forma­rea statului național român", „Cunoașterea aprofundată a realităților sociale din țară — izvorul vitalității politicii partidului nostru“) nu s-a ținut. Atunci ce acțiune a avut loc ? O prelegere la cursul de inițiere muzicală (au parti­cipat 30 de elevi) ; două concerte de muzică ușoară prezentate de formația sindi­catului Uzinei „Metalurgi­ca“ ; un spectacol al orches­trei de muzică populară casei de cultură , altul susți­a­nut de formațiile sindicatului Uzinei mecanice „Nicolina“ , două spectacole de varietăți cu concursul solistei Miha­­ela Mihai și trei seri de dans. Dintre activitățile permanen­te, cercurile­­ de croitorie (48 de membri), stenodacti­lografie (46 membri), balet (19 membri), pian-acordeon (15 membri). OCTAVIAN NICA (Continuare în pag. 2-a) • „Perspectivele de dezvoltare ale litoralului ro­mânesc“ • „Din istoria invențiilor celebre" • „Creș­terea continuă a nivelului de trai material și cultural al poporului român“ • „România anului 1969 în po­litica internațională". PENURIE DE MATERIAL DIDACTIC AU ELEVII PROFESIONALE ȘCOLILOR TOATE CONDIȚIILE PREGĂTI­RII LOR PRACTICE? CA­DRELE DIDACTICE, DIN ACESTE ȘCOLI, IȘI POT SUSȚINE ARGUMENTA­REA TEORETICA A CURSURILOR PRIN DE­MONSTRAȚII CU AJU­TORUL MATERIALULUI DIDACTIC NECESAR SAU A MACHETELOR FUNCȚIONALE ? Avînd în minte aceste întrebări (care închid în ele înseși rațiunea exis­tenței școlilor profesionale) am hotărît vizitarea cîtor­\Tri­­m­­iiSt"! cont­or'­s TVă Tol­îv> tu, am trecut pragul Gru­pului școlar profesional și tehnic „23 August“. Insti­tuție de învățămînt, cu mai mult de 20 de ani de existență, școlarizează pes­te 1 000 de elevi pentru di­ferite specialități. Aparți­­nînd Ministerului Indus­triei Construcțiilor de Ma­șini, și fiind principala sursă de muncitori califi­cați pentru uzina „23 Au­gust“, acest grup școlar, prin posibilitățile sale de instruire a elevilor, trebuie să satisfacă cele mai înalte exigențe de pregătire. Su­bliniem insă că nu inten­ționăm să discutăm calita­tea procesului de învăță­­mînt privind latura sa teo­retică, ci felul în care se dobîndesc deprinderile practice necesare procese­lor productive. Condițiile de instruire pe care le oferă însă școa­la sunt evident nefavora­bile. Faptul în sine s-a re­marcat, cu un fel de re­semnare, însuși directorul școlii, prof. Hie Nicula, în­tr-o discuție. Constructorul a tergiversat darea în funcțiune a spațiilor supli­miste încă de anul trecut. Dacă lucrările s-ar fi ter­minat la timp, astăzi, așa cum prevede proiectul, grupul școlar ar fi avut 12 laboratoare moderne și mai multe cabinete (de tehnologia meseriilor, de­sen etc.). Așa însă, atelierul-școa­­lă a fost desființat. Moti­vul ? Cinci clase de elevi nu aveau loc nicăieri. Ma­șinile și utilajele ce se aflau aici au fost depozi­tate pe unde s-a putut. A existat și un laborator cu profil general, însă mea ghinionului!­­a­­cul­tre­buit și el desființat căci tocmai pe acolo a trecut culoarul de legătură cu o nouă aripă a școlii. E ade­vărat că i-a fost reparti­zată o altă sală însă prin­ forța împrejurărilor aspec­tul său este acum de de­pozit. Deși am deslușit în mulțimea de material di­dactic unele instrumente de măsură și control teh­nic, înghesuite așa cum se aflau, ne întrebăm cum pot fi găsite la nevoie. Laboratorul de protecția mai privilegiat prin încă­perea special destinată­ nu întrunește nici el condițiile unei pregătiri adecvate me­seriilor școlarizate. Am fi poate nedrepți dacă n-am aminti că totuși cîteva noi ateliere-școală sînt pe punctul de a primi prime­le serii de elevi. Dotarea însă, în marea ei majorita­te cu strunguri de tip vechi, MIHAI CERNAT (Continuare în pag. 2-a) PROTEJAT! PUBLICUL ÎMPOTRIVA MEDICAMENTELOR! „Idol“ sau „magnet“ cu fascinantă putere de atracție Bolnava internată cu cîtva timp în urmă la conica de boli infecțioase din Capitală se afla în stare gravă. In­toxicația dusese organismul la un punct critic, numărul globulelor roșii scăzuse considerabil punînd în peri­col viața, iar organele he­­matopeice (producătoare de hematii) nu se mai do­vedeau în stare să-și înde­plinească menirea. Cît pri­vește cauza acestei intoxi­cări, părea învăluită de ne­gură — mediul de viață și de muncă nu era de natură să o explice, antecedentele lipseau... Zic „părea", deoa­rece — î­n cele din urmă — ea a fost elucidată , tratîn­­du-se pentru tot felul de maladii imaginare sau reale, colindînd pe la medici și a­­dunînd cît mai multe rețete diferite pentru aceeași sufe­rință, aducînd ea însăși bo­gate completări medicației prescrise (conform principiu­lui „mai bine să prisosească decît să lipsească"), bolnava reușise să ingere — în de­curs de trei ani — peste 32.000 tablete. Și iat-o, a­cum, într-o stare disperată pe patul spitalului... Corpul omului este un complex armonios de orga­ne, sisteme și funcțiuni. A­­tunci cînd survine (și acolo unde survine) o dereglare în acest complex, omul încear­că să intervină și să o re­medieze prin preparate me­dicamentoase. — Industria farmaceutică din întreaga lume — apre­ciază prof. dr. docent MA­RIN VOICULESCU, vice­președinte al Academiei de științe medicale — pune as­tăzi pe piață un număr de peste 100.000 medicamente. De fapt, numărul preparate­lor originale e mult mai mic. El se ridică la circa 3.000. Celelalte sunt combi­nații de preparate, variante cu mici modificări sau, chiar, denumiri diferite ale unuia și aceluiași produs­­ să amintesc numai că t­alido­­mida cea de tristă memorie ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 5-a) DETALII TIMI­ȘORENE Uităm, adesea detali­ile, și chiar dacă ne ră­­min ele in minte, tem bucuroși că se sin­es­tompează de la sine, cu timpul, șterse parcă de aceea ce știm sau cre­dem a fi pentru acel moment esențialul. Sau poate pentru obișnuit cu ele, că ne-am nu le băgăm în seamă, deși absența lor ne-ar deran­ja. Alte ori, ele se încăr­pățînează să persiste, ne șochează chiar, oricît am dori să le împingem pe planul lucrurilor neim­portante, in orice caz divers,­­dovedind o sur­prinzătoare longevita­te. Observăm atunci că ele colorează intr-un fel prezentul oamenilor, pune în evidență nuan­țe­le la care, poate, nu ne-am gîndit. Fie că ne place sau nu, detaliile fac astfel parte din lu­mea noastră, sunt o rea­litate ce nu poate fi ig­norată, deși adunate, seamănă cu o groază de lucruri minore. Să parcurgem străzile Timișoarei, acum, spre mijloc de februarie. O­­rașul nu ni se dezvăluie încă, așa cum îl știm, sub înfățișarea-i de gră­dină. Nu e nici frumos și nici unit, e pur și simplu nehotărît, une­ori capricios, sub un cer cînd de plumb, cînd se­nin. Știm că îmfrumuse­­țarea lui va însemna în 1970, printre altele, muncă patriotică in va­loare de peste 50 de mi­lioane și jumătate de lei, amenajări pe artere­le de penetrație în mu­nicipiu, în recentele car­tiere, sute de mii și mi­lioane de flori în parcuri, de-a lungul ca­nalelor Begăi, a bulevar­delor, noi și noi lucrări edilitar-gospodărești, a­­șa cum se prezumă in angajamentele luate in VIRGIL POP (Continuare în pag. a 5-a) I

Next