Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)

1970-07-15 / nr. 7048

Proletari din toate țărițe, unifhvăi ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Cu tot elanul şi capacitatea organizatorică să asigurăm în timp record STRINGEREA RECOLTEI şi insăminţarea culturilor duble Un recent raid prin uni­tăţile agricole din judeţele Brăila şi Buzău ne-a de­monstrat că acum cînd grî­­nele sub povara rodului şi-au plecat fruntea, cînd în frunzele de porumb, sfeclă de zahăr şi floarea soare­lui foşneşte belşugul, devine deosebit de atractivă mun­ca oamenilor — desfăşura­tă pe zeci de fronturi — pentru a aduna fără pier­dere recolta de aur, pen­tru a da cernoziomului îm­bibat de apă posibilitate să producă în acest an o nouă recoltă, pentru a asigura plantelor prăşitoare un o­­gor afinat lipsit de buru­ieni. Siliştea, însurăţei ca şi pe ogoarele unde lucrează mecanizatorii întreprinde­rilor de mecanizare a agri­culturii din Ianca, Jîrl­ău, Viziru, Făurei şi din alte zone ale judeţului, se des­făşoară fără răgaz o muncă intensă pentru c­a întreaga producţie de grîu să fie adunată cît,mai urgent şi pentru ca terenului elibe­rat să i se creeze condiţii de a da o a doua recoltă în acest an. Tabloul com­plexităţii muncilor de se­zon ce se desfăşoară pe ogoarele brăilene este ilu­strat prin graiul cifrelor astfel: suprafaţa cultivată cu orz (5 279 ha) a fost re­coltată în numai 3 zile lu­crătoare, peste 10 000 de ha de grîu din cele 40 183 afla­te în cultură au fost recol­tate şi treierate ; din cele Ing. A. PETRONIUS (Continuare în pag. a 2-a) Zile de virf la recoltatul griului pe ogoarele I.A.S. Cobadin din judeţul Constanţa • Fruntaşii pe anul trecut - pe primele trepte ale întrecerii pentru recolta 1 970 Aşadar, pornim din ju­deţul Brăila , cel care cu un an în urmă a ocu­pat locul I pe ţară pentru realizările obţinute în agri­cultură. Ne trezim în zori în zumzetul animaţiei mecanizatorilor, în scrîşne­­tul combinelor şi tractoare­lor de la secţia de mecani­zare a agriculturii Traianu. Pedala acceleratorului pe care au apăsat mecanizato­rii acestei secţii — spriji­niţi îndeaproape de meca­nicul Stoian Pîrlog, preşe­dintele comitetului sindi­catului —, pentru ,,a ajun­ge la potou“ cu întreaga recoltă existentă în lan, este cea a operativităţii ba­zată, la rîndu-i, pe pîrghii ca : pregătirea atentă a ma­şinilor de recoltat; verifica­rea permanentă a stadiului de coacere a lanurilor şi or­ganizarea temeinică a mun­cii de recoltare după me­toda fluxului tehnologic continuu. O astfel de con­cepţie organizatorică ex­plică suficient de ce meca­nizatorii care lucrează pe ogoarele cooperativei agri­cole de producţie din co­muna Traianu au recoltat, treierat, balotat şi­ transpor­tat producţia de bază şi secundară de pe cele 250 de hectare de orz în numai două zile lucrătoare şi de ce în acelaşi interval de timp ei au arat, pregătit patul germinativ şi semă­nat porumbul în cultură dublă pe întreaga suprafa­ţă ocupată pînă de curind de orz. „Operativitatea la recol­tat, asociată cu aplicarea anterioară corect a reguli­lor agrotehnice de cultiva­re a orzului, sunt — după cum ne spunea mai tirziu la Direcţia agricolă jude­ţeană inginerul Gheorghe Rusu — elemente esenţiale care au dus la realizarea de către cooperatorii din Traianu a unei producţii medii de 3 800 kg orz la hectar, pînă acum cea mai ridicată producţie din ju­deţ“. Trecînd şi prin alte locu­ri am putut constata că res­piraţia toridă a cîmpiei brăilene nu reuşeşte nici măcar într-un minut din zi să domolească intensita­tea muncii lucrătorilor de pe aceste ogoare. Pe fertile­le terenuri din Insula mare a Brăilei , salvate prin eforturi crîncene de mohia­mul apelor Dunării — la fermele întreprinderilor a­­gricole de stat din Dudești. Corespondenţii judeţeni ai ziarului transmit: Asimilarea farurilor asimetrice In trimestrul II a.c. la întreprinderea „Electrobanat“ , Timişoara au fost asimilate în procesul de fabricaţie noi produse. Printre acestea se numără şi farul asimetric cu diametrul de 170 mm destinat echipării autocamioanelor şi autobuzelor, produs care a obţinut de curînd semnul de autorizare internaţională. In comparaţie cu tipurile mai vechi de faruri, noul produs se remarcă îndeosebi prin calitatea superioară a oglinzii parabolice şi a sticlei dispersoare. Zilele trecute, colectivul întreprinderii a expediat pe adresa Uzinelor „Autobuzul“ Bucureşti şi „Steagul Roşu“ Braşov primele loturi de faruri asimetrice din noua serie. IOAN NIŢU CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR SUCEAVA Edificiu capabil să fie gazdă unei activităţi pe măsura frumuseţii sale arhitectonice De la o lună la alta, pro­gramul casei de cultură a sindicatelor din Suceava se prezintă inconsecvent. „Te-am exprimat, la un mo­­ment dat, dezacordul cu concepţia potrivit căreia pentru a le feri de o even­­tuală deteriorare, sălile ca­sei de cultură trebuie să e­­vite afluxul permanent al publicului larg. Casa de mltură nu trebuie privită,ca un muzeu în sine. In aprilie, programul re­prezenta, prin actualitatea şi multitudinea manifestă­rilor angajate, mai mult decît o promisiune de e­va­­uare reală a disponibilităţi­lor casei de cultură. Am scris despre acest program, evidenţiindu-1. Dar multe acţiuni cultural-educative, iiţial propuse, au fost a­­bandonate. In mai, progra­mul a fost diminuat, iar in luna iunie se prezenta cu m­orme spaţii albe: Intre datele de 12—19 iunie — nici o manifestare ; Intre 22 — 26 iunie — două ma­nifestări : „Forumul frun­taşilor" şi „Educaţia copilu­lui în familie“. Este simp­tomatic faptul că singura sală mai des solicitată este cea de spectacole, solicita­tă însă de către instituţiile profesioniste de artă, afla­te în turneu. Ceea ce este foarte bine . Am dori însă, în primul rînd, o frecvenţă statornică a echipelor artis­tice din localitate, a forma­ţiilor proprii. Este o realita­te faptul că, de la începutul anului, în majoritatea co­­vîrşitoare (80 la sută) a zi­lelor de sîmbătă şi du­minică ferestrele instituţiei de cultură nr. 1 a munici­piului Suceava — Casa de cultură a sindicatelor — s-au cufundat în întuneric. Aici nu a avut loc nici o ma­nifestare. Or, tocmai aceste zile ar trebui să fie pline, să constituie coloanele înalte şi solide de susţi­nere ale activităţii cultu­ral-educative. Zilele de sîmbătă şi duminică ar tre­bui să impună prestigiul Casei de cultură, polarizînd preocuparea şi atenţia timpului liber al tuturor categoriilor de salariaţi. Acesta-i un deziderat nece­sar, absolut realizabil în ambianţa funcţională, de­plin modernă şi reconfor­tantă, a edificiului casei de cultură. MARCEL MUREŞAN, vi­cepreşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă : „Cum să se organize­ze, aici, manifestările cul­­tural-artistice — se ştie. Dar ce şi cînd anume ? — iată ceea ce încă nu intuim exact“. ALEXANDRU VORNI­­Ch­, prim secretar al Comi­tetului municipal U.T.C. „Dacă am elimina defini­tiv fisurile sistemului de conlucrare între U.T.C., sindicate şi Comitetul pen­tru cultură şi artă s-ar re­simţi o categorică extinde­re a activităţii. In ultima perioadă, propunerile noas­tre n-au găsit suficientă audienţă la casa de cultu­ră“. — MIHAI JELESNEAC, directorul casei de cultură : „Au fost, într-adevăr, unele discuţii care nu vizau aspec­tele de conţinut ale muncii (despre plata chiriei la seri­le de dans, despre ordinea antetului nostru pe unele a- OCTAVIAN NICA (Continuere­in pag. a 2-a) • Cum pot fi evitate „spaţiile albe" din programul lunar de activitate • Co­laborarea — încă un deziderat ? • Un televizor care nu funcţionează, o masă de biliard ascunsă, de ce ? • Dumneavoas­tră, unde jucaţi şah ? • Record : 105 citi­tori în şase luni. ANUL XXVI nr 7048 • Miercuri 15 iulie 1970 6 pagini 30 bani Acţiuni de propagandă tehnică Casa de cultură a sindi­catelor din Tulcea a găzduit o complexă acţiune de pro­pagandă tehnică, organizată de Consiliul judeţean al sin­dicatelor în colaborare cu Direcţia judeţeană pentru problemele muncii şi ocroti­rii sănătăţii. După participarea la sim­pozionul tehnic şi vizionarea filmelor documentare, privind respectarea normelor de • tehnica securităţii, partici­panţii — directori de între­prinderi, ingineri şefi, preşe­dinţi şi membri ai comitete­lor sindicatelor, tehnicieni cu problemele protecţiei muncii din unităţile tulcene, “, au­­ vizionat expoziţia „Protecţia muncii, parte in­tegrantă a procesului de pro­ducţie“. Exponatele — fotografii, panouri, echipament de pro­tecţie şi de lucru, au oglindit preocuparea statului nostru, a organelor sindicale pentru apărarea vieţii oamenilor muncii, pentru continua îm­bunătăţire a condiţiilor de lucru în toate domeniile de muncă. GHEORGHE DIMA Interesant procedeu tehnologic La şantierul naval Tr. Severin, cu spriji­nul Comisiei ingine­rilor şi tehnicienilor de pe lingă Consiliul judeţean al sindicate­lor Mehedinţi s-a in­trodus în producţie un nou procedeu tehnolo­gic — tăierea şi suda­rea aluminiului cu jet de plasmă. Pe lingă avantajele legate de creşterea substanţială a productivităţii muncii noul procedeu tehno­logic oferă o calitate superioară lucrărilor de la supra­structura de aluminiu a navelor. VICTOR COVLEA Vizita preşedintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bo­kassa, preşedintele Repu­blicii Africa Centrală, per­soanele care-l însoţesc, pre­cum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui de Stat, întreprind o că­lătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Con­stantin Stătescu, de gene­ral locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de di­rectorul protocolului din Ministerul Afacerilor Ex­terne, Tudor Jianu. Primul punct al itinera­­riului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern com­binat petrochimic, o fabri­că de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Re­publica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheor­ghe Năstase, preşedintele Consiliului popular jude­ţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Ale­xandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Ra­finăria de petrol, întreprin­dere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, înso­ţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului in­dustriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul ge­neral al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele insta­laţii. La tabloul de coman­dă al complexului de refor­mare catalitică, de extrac­ţie, prefracţionare şi hidro­­finare a benzinei, se dau explicaţii in legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi pro­dusele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, mo­torine de calitate supe­rioară şi unele semifabri­cate utilizate in industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin proce­dee originale din petrolu­­rile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în le­gătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvol­tare a întreprinderii — Complexul de cracare cata­litică ale cărui instalaţii vor contribui la valorifica­rea superioară a bogăţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din par­tea de nord a oraşului, un­de se află numeroase uni­tăţi ale industriei uşoare : Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnu­lui, fabrica de bere şi fa­bricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industria­lizare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materia­lul lemnos provenit din exploatările forestiere ale judeţului este transformat în garnituri de mobilă, pla­caje, parchete, plăci fibro­­lemnoase şi alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posi­bilităţilor de cooperare ale României cu Republica A­­frica Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lem­nul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteştean sunt cunoscute in peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă in­dustrială a Piteştiului se­­face un scurt popas, la mo­derna fabrică de bere, uni­tate industrială dată in pro­ducţie în vara trecută, ur­mează o degustare a deli­ciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platfor­mei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheor­ghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. în timpul dejunului, pre­şedintele Consiliului popu­lar judeţean Argeş şi preşe­dintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi În­ţelegere intre popoare. Apoi, străbătînd pitoreas­ca şosea naţională Cimpu­­lung-Rucăr-Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşe­dintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constan­tin Cîrţînă, şi de alţi repre­zentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş cit şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile eco­nomice vizitate de preşedin­tele Jean Bedel Bokassa, ce­tăţenii au făcut o caldă pri­­nire solilor poporului Re­publicii Africa Centrală. Pe platforma chimică a Piteştiului Petrochimiştii piteşteni au sărbătorit un eveni­ment deosebit: punerea in funcţiune a instalaţiei de cianură de sodiu din cadrul Complexului CIAN. Noua instalaţie cu o ca­pacitate anuală de 2 000 tone cianură de sodiu, u­­tilizează ca materie pri­mă produşi secundari, re­zultaţi din fabricarea a­­crilonitrilului. Folosită ca material au­xiliar în întreprinderile aurifere şi în metalurgie, la operaţiile de tratamen­te termice, cianura de sodiu se bucură şi de alte utilizări. DUMITRU BURCEA TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate Domnule Preşedinte, Poporul Statelor Unite mi se alătură în a vă transmite profundele noastre aprecieri pentru amabilul dv. mesaj transmis cu ocazia Zilei Independenţei ţării noastre. Cred în mod ferm că relaţiile dintre cele două ţări ale noastre vor continua să se dezvolte favorabil şi vor fi un sprijin pentru aspiraţiile comune ale popoarelor noastre, pentru pacea lumii şi înţelegere internaţională. îmi amintesc cu multă plăcere de vizita mea în Ro­mânia şi doresc să mă folosesc de acest prilej pentru a vă transmite călduroase salutări personale dumnea­voastră şi Doamnei Ceau­şescu Cu sinceritate, RICHARD NIXON Citiţi in fiecare zi ziarul Proltfori din Itali lam­ii, uniti-vot In afară de reportajele, informaţiile, ar­ticolele şi comentariile cotidiene, în ziarul „MUNCA" veţi găsi: pagini speciale consa­crate problemelor de larg interes cetăţe­nesc; viaţa organizaţiilor sindicale; tradiţii muncitoreşti; etică; ce s-a mai întîmplat în Capitală şi în ţară; selecţiuni din creaţia cercurilor literare şi artistice ale sindica­telor; noutăţi tehnice şi ştiinţifice; pagina femeii; sport; umor, jocuri distractive, a­­necdote, caricaturi; ştiri şi comentarii ex­terne ; însemnări de călătorie în care sunt prezentate mari muzee şi oraşe ale lumii. ORDAN AL CONSILIULUI ONIRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Numărul special, în 8 pagini, al ziarului­­ „MUNCA“ DE SÎMBĂTĂ să nu lipsească din nici o familie LUNI DIMINEAŢA ziarul „MUNCA" vă aduce cele mai noi in­formaţii şi comentarii cu privire la mani­festările culturale şi sportive din ţară şi străinătate. Fiecare cititor — muncitor sau intelec­tual, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie — va găsi în ziarul „MUNCA“ articole şi comentarii, reportaje şi informaţii, rubrici speciale care să-l intereseze şi să-i aducă un plus de noutate. Pentru a primi zilnic ziarul, pentru a fi întotdeauna bine informaţi, reînnoiţi-vă din timp abonamentele la ziarul „M U N C A" COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI — un juvaer al industriei noastre siderurgice

Next