Munca, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7036-7062)
1970-07-15 / nr. 7048
Proletari din toate țărițe, unifhvăi ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Cu tot elanul şi capacitatea organizatorică să asigurăm în timp record STRINGEREA RECOLTEI şi insăminţarea culturilor duble Un recent raid prin unităţile agricole din judeţele Brăila şi Buzău ne-a demonstrat că acum cînd grînele sub povara rodului şi-au plecat fruntea, cînd în frunzele de porumb, sfeclă de zahăr şi floarea soarelui foşneşte belşugul, devine deosebit de atractivă munca oamenilor — desfăşurată pe zeci de fronturi — pentru a aduna fără pierdere recolta de aur, pentru a da cernoziomului îmbibat de apă posibilitate să producă în acest an o nouă recoltă, pentru a asigura plantelor prăşitoare un ogor afinat lipsit de buruieni. Siliştea, însurăţei ca şi pe ogoarele unde lucrează mecanizatorii întreprinderilor de mecanizare a agriculturii din Ianca, Jîrlău, Viziru, Făurei şi din alte zone ale judeţului, se desfăşoară fără răgaz o muncă intensă pentru ca întreaga producţie de grîu să fie adunată cît,mai urgent şi pentru ca terenului eliberat să i se creeze condiţii de a da o a doua recoltă în acest an. Tabloul complexităţii muncilor de sezon ce se desfăşoară pe ogoarele brăilene este ilustrat prin graiul cifrelor astfel: suprafaţa cultivată cu orz (5 279 ha) a fost recoltată în numai 3 zile lucrătoare, peste 10 000 de ha de grîu din cele 40 183 aflate în cultură au fost recoltate şi treierate ; din cele Ing. A. PETRONIUS (Continuare în pag. a 2-a) Zile de virf la recoltatul griului pe ogoarele I.A.S. Cobadin din judeţul Constanţa • Fruntaşii pe anul trecut - pe primele trepte ale întrecerii pentru recolta 1 970 Aşadar, pornim din judeţul Brăila , cel care cu un an în urmă a ocupat locul I pe ţară pentru realizările obţinute în agricultură. Ne trezim în zori în zumzetul animaţiei mecanizatorilor, în scrîşnetul combinelor şi tractoarelor de la secţia de mecanizare a agriculturii Traianu. Pedala acceleratorului pe care au apăsat mecanizatorii acestei secţii — sprijiniţi îndeaproape de mecanicul Stoian Pîrlog, preşedintele comitetului sindicatului —, pentru ,,a ajunge la potou“ cu întreaga recoltă existentă în lan, este cea a operativităţii bazată, la rîndu-i, pe pîrghii ca : pregătirea atentă a maşinilor de recoltat; verificarea permanentă a stadiului de coacere a lanurilor şi organizarea temeinică a muncii de recoltare după metoda fluxului tehnologic continuu. O astfel de concepţie organizatorică explică suficient de ce mecanizatorii care lucrează pe ogoarele cooperativei agricole de producţie din comuna Traianu au recoltat, treierat, balotat şi transportat producţia de bază şi secundară de pe cele 250 de hectare de orz în numai două zile lucrătoare şi de ce în acelaşi interval de timp ei au arat, pregătit patul germinativ şi semănat porumbul în cultură dublă pe întreaga suprafaţă ocupată pînă de curind de orz. „Operativitatea la recoltat, asociată cu aplicarea anterioară corect a regulilor agrotehnice de cultivare a orzului, sunt — după cum ne spunea mai tirziu la Direcţia agricolă judeţeană inginerul Gheorghe Rusu — elemente esenţiale care au dus la realizarea de către cooperatorii din Traianu a unei producţii medii de 3 800 kg orz la hectar, pînă acum cea mai ridicată producţie din judeţ“. Trecînd şi prin alte locuri am putut constata că respiraţia toridă a cîmpiei brăilene nu reuşeşte nici măcar într-un minut din zi să domolească intensitatea muncii lucrătorilor de pe aceste ogoare. Pe fertilele terenuri din Insula mare a Brăilei , salvate prin eforturi crîncene de mohiamul apelor Dunării — la fermele întreprinderilor agricole de stat din Dudești. Corespondenţii judeţeni ai ziarului transmit: Asimilarea farurilor asimetrice In trimestrul II a.c. la întreprinderea „Electrobanat“ , Timişoara au fost asimilate în procesul de fabricaţie noi produse. Printre acestea se numără şi farul asimetric cu diametrul de 170 mm destinat echipării autocamioanelor şi autobuzelor, produs care a obţinut de curînd semnul de autorizare internaţională. In comparaţie cu tipurile mai vechi de faruri, noul produs se remarcă îndeosebi prin calitatea superioară a oglinzii parabolice şi a sticlei dispersoare. Zilele trecute, colectivul întreprinderii a expediat pe adresa Uzinelor „Autobuzul“ Bucureşti şi „Steagul Roşu“ Braşov primele loturi de faruri asimetrice din noua serie. IOAN NIŢU CASA DE CULTURĂ A SINDICATELOR SUCEAVA Edificiu capabil să fie gazdă unei activităţi pe măsura frumuseţii sale arhitectonice De la o lună la alta, programul casei de cultură a sindicatelor din Suceava se prezintă inconsecvent. „Te-am exprimat, la un moment dat, dezacordul cu concepţia potrivit căreia pentru a le feri de o eventuală deteriorare, sălile casei de cultură trebuie să evite afluxul permanent al publicului larg. Casa de mltură nu trebuie privită,ca un muzeu în sine. In aprilie, programul reprezenta, prin actualitatea şi multitudinea manifestărilor angajate, mai mult decît o promisiune de evauare reală a disponibilităţilor casei de cultură. Am scris despre acest program, evidenţiindu-1. Dar multe acţiuni cultural-educative, iiţial propuse, au fost abandonate. In mai, programul a fost diminuat, iar in luna iunie se prezenta cu morme spaţii albe: Intre datele de 12—19 iunie — nici o manifestare ; Intre 22 — 26 iunie — două manifestări : „Forumul fruntaşilor" şi „Educaţia copilului în familie“. Este simptomatic faptul că singura sală mai des solicitată este cea de spectacole, solicitată însă de către instituţiile profesioniste de artă, aflate în turneu. Ceea ce este foarte bine . Am dori însă, în primul rînd, o frecvenţă statornică a echipelor artistice din localitate, a formaţiilor proprii. Este o realitate faptul că, de la începutul anului, în majoritatea covîrşitoare (80 la sută) a zilelor de sîmbătă şi duminică ferestrele instituţiei de cultură nr. 1 a municipiului Suceava — Casa de cultură a sindicatelor — s-au cufundat în întuneric. Aici nu a avut loc nici o manifestare. Or, tocmai aceste zile ar trebui să fie pline, să constituie coloanele înalte şi solide de susţinere ale activităţii cultural-educative. Zilele de sîmbătă şi duminică ar trebui să impună prestigiul Casei de cultură, polarizînd preocuparea şi atenţia timpului liber al tuturor categoriilor de salariaţi. Acesta-i un deziderat necesar, absolut realizabil în ambianţa funcţională, deplin modernă şi reconfortantă, a edificiului casei de cultură. MARCEL MUREŞAN, vicepreşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă : „Cum să se organizeze, aici, manifestările cultural-artistice — se ştie. Dar ce şi cînd anume ? — iată ceea ce încă nu intuim exact“. ALEXANDRU VORNICh, prim secretar al Comitetului municipal U.T.C. „Dacă am elimina definitiv fisurile sistemului de conlucrare între U.T.C., sindicate şi Comitetul pentru cultură şi artă s-ar resimţi o categorică extindere a activităţii. In ultima perioadă, propunerile noastre n-au găsit suficientă audienţă la casa de cultură“. — MIHAI JELESNEAC, directorul casei de cultură : „Au fost, într-adevăr, unele discuţii care nu vizau aspectele de conţinut ale muncii (despre plata chiriei la serile de dans, despre ordinea antetului nostru pe unele a- OCTAVIAN NICA (Continuerein pag. a 2-a) • Cum pot fi evitate „spaţiile albe" din programul lunar de activitate • Colaborarea — încă un deziderat ? • Un televizor care nu funcţionează, o masă de biliard ascunsă, de ce ? • Dumneavoastră, unde jucaţi şah ? • Record : 105 cititori în şase luni. ANUL XXVI nr 7048 • Miercuri 15 iulie 1970 6 pagini 30 bani Acţiuni de propagandă tehnică Casa de cultură a sindicatelor din Tulcea a găzduit o complexă acţiune de propagandă tehnică, organizată de Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Direcţia judeţeană pentru problemele muncii şi ocrotirii sănătăţii. După participarea la simpozionul tehnic şi vizionarea filmelor documentare, privind respectarea normelor de • tehnica securităţii, participanţii — directori de întreprinderi, ingineri şefi, preşedinţi şi membri ai comitetelor sindicatelor, tehnicieni cu problemele protecţiei muncii din unităţile tulcene, “, au vizionat expoziţia „Protecţia muncii, parte integrantă a procesului de producţie“. Exponatele — fotografii, panouri, echipament de protecţie şi de lucru, au oglindit preocuparea statului nostru, a organelor sindicale pentru apărarea vieţii oamenilor muncii, pentru continua îmbunătăţire a condiţiilor de lucru în toate domeniile de muncă. GHEORGHE DIMA Interesant procedeu tehnologic La şantierul naval Tr. Severin, cu sprijinul Comisiei inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă Consiliul judeţean al sindicatelor Mehedinţi s-a introdus în producţie un nou procedeu tehnologic — tăierea şi sudarea aluminiului cu jet de plasmă. Pe lingă avantajele legate de creşterea substanţială a productivităţii muncii noul procedeu tehnologic oferă o calitate superioară lucrărilor de la suprastructura de aluminiu a navelor. VICTOR COVLEA Vizita preşedintelui Republicii Africa Centrală, general Jean Bedel Bokassa Trimişii Agerpres, Mircea S. Ionescu şi Nicolae Creţu transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în ţara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, preşedintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoţesc, precum şi Manea Mănescu, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin ţară. Oaspeţii sunt însoţiţi de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al şefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — oraşul Piteşti. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum şi una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeţii din Republica Africa Centrală sunt întîmpinaţi de Gheorghe Năstase, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş, de primarul municipiului Piteşti, Alexandru Popescu, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcţiune la sfîrşitul anului trecut, însoţiţi de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului industriei petrolului, şi de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeţii vizitează principalele instalaţii. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracţie, prefracţionare şi hidrofinare a benzinei, se dau explicaţii in legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate, apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară şi unele semifabricate utilizate in industria petrochimică, printre care şi sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalaţii adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărui instalaţii vor contribui la valorificarea superioară a bogăţiilor petrolifere argeşene. Străbătînd apoi centrul Piteştiului, oaspeţii ajung în zona industrială din partea de nord a oraşului, unde se află numeroase unităţi ale industriei uşoare : Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, fabrica de bere şi fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare şi industrializare a lemnului, unde oaspeţii iau cunoştinţă de procesele tehnologice în mare parte mecanizate şi automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale judeţului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase şi alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziţiei permanente a combinatului. Are loc aici o discuţie asupra posibilităţilor de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăţie de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteştean sunt cunoscute in peste 100 de ţări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteştiului seface un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată in producţie în vara trecută, urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteştene, preşedintele Consiliului popular judeţean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. în timpul dejunului, preşedintele Consiliului popular judeţean Argeş şi preşedintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare, pe multiple planuri, între cele două ţări, pentru pace şi Înţelegere intre popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca şosea naţională Cimpulung-Rucăr-Bran, oaspeţii s-au îndreptat spre Braşov. La sosirea în oraşul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutaţi cordial de preşedintele Consiliului popular judeţean Braşov, Constantin Cîrţînă, şi de alţi reprezentanţi ai organelor locale de stat. Atît în judeţul Argeş cit şi la Braşov, pretutindeni în localităţile şi unităţile economice vizitate de preşedintele Jean Bedel Bokassa, cetăţenii au făcut o caldă prinire solilor poporului Republicii Africa Centrală. Pe platforma chimică a Piteştiului Petrochimiştii piteşteni au sărbătorit un eveniment deosebit: punerea in funcţiune a instalaţiei de cianură de sodiu din cadrul Complexului CIAN. Noua instalaţie cu o capacitate anuală de 2 000 tone cianură de sodiu, utilizează ca materie primă produşi secundari, rezultaţi din fabricarea acrilonitrilului. Folosită ca material auxiliar în întreprinderile aurifere şi în metalurgie, la operaţiile de tratamente termice, cianura de sodiu se bucură şi de alte utilizări. DUMITRU BURCEA TELEGRAMĂ Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI Stimate Domnule Preşedinte, Poporul Statelor Unite mi se alătură în a vă transmite profundele noastre aprecieri pentru amabilul dv. mesaj transmis cu ocazia Zilei Independenţei ţării noastre. Cred în mod ferm că relaţiile dintre cele două ţări ale noastre vor continua să se dezvolte favorabil şi vor fi un sprijin pentru aspiraţiile comune ale popoarelor noastre, pentru pacea lumii şi înţelegere internaţională. îmi amintesc cu multă plăcere de vizita mea în România şi doresc să mă folosesc de acest prilej pentru a vă transmite călduroase salutări personale dumneavoastră şi Doamnei Ceauşescu Cu sinceritate, RICHARD NIXON Citiţi in fiecare zi ziarul Proltfori din Itali lamii, uniti-vot In afară de reportajele, informaţiile, articolele şi comentariile cotidiene, în ziarul „MUNCA" veţi găsi: pagini speciale consacrate problemelor de larg interes cetăţenesc; viaţa organizaţiilor sindicale; tradiţii muncitoreşti; etică; ce s-a mai întîmplat în Capitală şi în ţară; selecţiuni din creaţia cercurilor literare şi artistice ale sindicatelor; noutăţi tehnice şi ştiinţifice; pagina femeii; sport; umor, jocuri distractive, anecdote, caricaturi; ştiri şi comentarii externe ; însemnări de călătorie în care sunt prezentate mari muzee şi oraşe ale lumii. ORDAN AL CONSILIULUI ONIRAL Al UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Numărul special, în 8 pagini, al ziarului „MUNCA“ DE SÎMBĂTĂ să nu lipsească din nici o familie LUNI DIMINEAŢA ziarul „MUNCA" vă aduce cele mai noi informaţii şi comentarii cu privire la manifestările culturale şi sportive din ţară şi străinătate. Fiecare cititor — muncitor sau intelectual, tînăr sau vîrstnic, bărbat sau femeie — va găsi în ziarul „MUNCA“ articole şi comentarii, reportaje şi informaţii, rubrici speciale care să-l intereseze şi să-i aducă un plus de noutate. Pentru a primi zilnic ziarul, pentru a fi întotdeauna bine informaţi, reînnoiţi-vă din timp abonamentele la ziarul „M U N C A" COMBINATUL SIDERURGIC GALAŢI — un juvaer al industriei noastre siderurgice