Munca, august 1970 (Anul 26, nr. 7063-7087)

1970-08-08 / nr. 7069

Proletari din toate țările, uniți-va­ ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Cu 6 luni mai devreme La Brazi, D.M.T.-ul a atins parametrii proiectați In aceste zile de august, premergătoare celei de a 26 aniversări a eliberării­ patriei, în toate secțiile și sectoarele Combinatului petrochimic de la Brazi are loc o vie activitate pentru înde­plinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Ne oprim la instalația de dimetiltereftalat (D.M.T.). Aici se realizează ma­teria primă pentru fabricarea fibrelor și firelor sintetice. 20 kg de D.M.T. echivalează cu prețul de cost a 1­000 kg țiței. Colectivul unității a înre­gistrat ieri un succes remarcabil: atingerea pa­rametrilor proiectați ai instalației cu 6 luni mai devreme. S-a obținut astfel o producție supli­mentară în valoare de 16 500 000 lei. S. BĂRBIERI REALIZĂRI IZVORÎTE DIN ÎNALTUL ÎNDEMN gga■—aaMB —— 1 i—asaBBBHaHBMBWBMaaBBHi —— AL CONȘTIINȚEI SOCIALISTE La uzinele rr Republica“ din Capitală PERFORMANȚELE AU VIAȚĂ SCURTĂ Succesul își primește prin el însuși cea mai prețioasă răsplată : sta­diul atins odată devine punctul de plecare și condiția unei viitoare reafirmări. Succesele se perpetuează, așadar, am­­plificîndu-se...“ Rezulta­tele obținute în organi­zarea științifică a pro­ducției și a muncii au creat condiții și posibili­tăți noi pentru afirma­rea și mai viguroasă a spiritului de inițiativă al colectivului...“ se spunea în Darea de seamă a co­mitetului de direcție al uzinei „Republica“ pre­zentate în fața adunării generale a reprezentan­ților salariaților. la La cabinetul tehnic de „Republica“ au fost înregistrate in­ șase luni 76 de propuneri de inovații, economiile an­­tecalculate care­ se vor obține prin aplicarea în producție a celor accep­tate pină acum depășind suma de 4 500 000 lei. Două dintre ele sunt, în felul lor, inedite. Cu un an și ceva in urmă, maiștrii Costel Comșa și Clement Chirosacu au făcut o propunere prin care s-a dublat perioada de folosire a dornurilor. (Dornul este un miez de oțel special pe care se mulează, ca o cocă, bu­cata de metal ușor alun­gită, căreia laminoriștii îi spun „pahar“, deve­nind după trecerea pe sub role o țeavă adevă­rată). Propunerea viza înlăturarea prin polizare a stratului ars și decălit de la suprafața dornu­lui, el putind fi folosit în continuare pentru la­minarea unor țevi cu diametru inferior. Por­nind de aici, de cîteva luni, a apărut idee : rectificarea a nouă dor­nelor să se efectueze înainte ca aceea de oțel suprafața să se de­gradeze și, astfel să fie îndepărtată. Durata de folosire e acum de cîte­va­ luni, rezultînd o eco­nomie de aproape 600 000 lei. Noua propu­nere, semnată de tehni­cianul Victor Neguțoiu și maistrul Ion Gîscă — o rezumă pe prima și o continuă in aspectele ei superioare. „Cazul domnurilor" are calitatea de a ex­prima, concret, un mod de a gindi și de a acțio­na al colectivului bucu­­reștean, scoțînd un relief tot ce are el mai bun. Un succes este numai o etapă care se cere con­tinuată, depășirea unor eventuale dificultăți constituind prilejuri de afirmare a inteligenței și a spiritului de abne­gație. Colectivul lamino­rului nr. 3 a întîmpinat o asemenea dificultate. Cuptorul înclinat în care se face preîncălzirea ța­­glelor­­ trebuie să fie reparat. Cele două zile necesare pentru repara­rea lui ar fi putut dimi­nua contribuția lamino­­riștilor de aci la rezul­tatele de ansamblu cu care colectivul uzinei în­­tîmpină ziua de 23 Au­gust. Situația nu putea fi acceptată. In diminea­ța zilei de 4 august lami­noriștii au oprit utilaje­le pentru 15 minute în vederea unor probe di­ STELIAN DOROBANȚU (Continuare în pag. 7-a) AUGUST Inundațiile care s-au dezlănțuit în aproape toate județele țării au adus imense pagube industriei, agriculturii, pre­cum și avutului a sute de mii de oameni ai muncii. Mii de cămine au avut lipsă de mobilier, de tot inventarul casnic. De aceea fabricilor de mobilă le revine o importantă sarcină în actuala muncă de reconstrucție. Printre acestea fabrica de mobilă din cadrul Combinatului de industriali­zare a lemnului T. Severin are planificat să producă în acest an circa 20 000 garnituri de mobilă. In clișeu : aspect din sectorul de montaj al mobilei Foto , N. ALEXE Tovarășului ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Vă mulțumesc cordial pentru felicitările și bunele urări adresate cu ocazia numirii mele în funcția de pre­ședinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A. KOSIGHIN JUDEȚUL MUREȘ La nivelul angaja­mentelor deși au avut de în­fruntat calamități naturale fără prece­dent. oamenii mun­cii, români, maghiari, germani din între­prinderile județului Mureș au obținut în întrecerea socialistă succese pe măsura angajamentelor luate. Bilanțul celei de - a șaptea luni din acest an A­ idenția%â reali­­­­zarea peste plan a 4 373 000 bucăți cără­mizi și blocuri cera­mice, 470 mc prefa­bricate din beton, 2 871 tone îngrășă­minte cu azot, 418 000 1 mp geam tras, 3 900­­ perechi încălțămin­­­­te, 20 tone conserve­­ de legume. Din datele Direc­­­­ției județene de sta­­­­tistică rezultă că fa­­­­ță de aceeași perioa­­­­dă a volumul anului trecut , industriale producției­­ realizate­­ în șapte luni din a­­­­cest an este cu 1 166 000 000 lei mai­­ mare. GHEORGHE TOCACIU Producție suplimentară in valoare de 128 milioane lei Colectivele întreprinderilor din jude­țul Cluj au reușit să-și depășească pla­nul pe cele 7 luni ale anului cu 128 mi­lioane lei. In comparație cu aceeași pe­rioadă a anului anterior s-a înregistrat un spor de producție de peste 430 mi­lioane lei, realizări deosebite înscriind Uzinele „Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii, Uzinele chimice din Turda, Fa­brica „Triumf“ din Cluj, „Carbochim“ Cluj, Uzina mecanică de material ru­lant, fabrica „9 Mai“ din Turda etc. Sporuri de producție au fost obținute peste plan la aproape 60 din principa­lele produse fabricate de industria ju­dețului : la oțel cu 754 tone, la laminate finite cu 806 tone, la ciment cu 18120 tone, la prefabricate din beton cu 7 687 mc, la furnire estetice cu 45 514 mp, conserve de fructe cu 120 tone etc. MARIN OPREA coresp. ziarului „Munca“ JUDEȚUL NEAMȚ Cifre semnificative La capătul primelor luni din acest an, bilanțul­­ realizărilor obținute de oa­menii muncii din județul Neamț consemnează depă­șirea cu 210 300 000 lei a planului la producția globa­lă și cu 195 200 000 lei la producția marfă. De reținut că peste 73 la sută din spo­rul producției globale s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii cu 4,7 procente peste prevederi. Totodată, se cuvine eviden­țiat faptul că în aceeași pe­rioadă s-au livrat, la ex­port, peste plan, produse în valoare de 7 318 000 lei va­lută. I. LUPU coresp. ziarului „MUNCA“ ANUL XXVI nr 7069 • Sîmbătă 8 august 1970 • 8 pagini 30 bani CERUL unei târî Întregi TEOFIL BUȘECAN Mă însoțesc, și mă vor însoți pină la capăt, pecețile unei lumi fără cer. Poate întîia uimire, învăluită în coaja unor tulburi întrebări, s-a născut în mine privind, într-o calmă îmbinare a nopții cu ziua, șirul unor oameni ce se pier­deau, legănîndu-și bumbii aprinși ai lămpilor, undeva în adine, sub dealul cu fagi. Cum nu știam ce se poate petrece acolo, ascultam poveș­tile înfiorate de taină ale celor ce-i aveam ve­cini, bunicii, unchii, toți oameni ai băilor. Iar din acele povești, adevărate povești, aflasem ceea ce aveam să cunosc cu puțini ani apoi: piatra are glas , minereul semnele sale, suitoarea virtejuri de aer , viața un tîlc al ei. Și mai cunoscusem apoi un­­ fel de a fi al oamenilor : la hotarul dintre cer și pămînt, se învățaseră tari, mai tari ca piatra ; învinseseră frica și deci, nu se temeau de nimic. Au primit și rafale de gloanțe, au înfruntat și plutoane ce-i sileau să reia lucrul atunci cînd l-au încetat cu un scop anume; și-au scuipat plămînii deveniți copturi, dar, dincolo de toate, nostalgia albăstruiui, a limpezimii, a scaldei în raze, a gurii de aer cu iz de clorofilă trăia mai pu­­­ternic. Și i-am văzut, și eram printre ei, cînd au pornit să cucerească orașul, cînd puternicii pumni sfărîmau secole. Și din îndepărtatele drumuri mă întorc mereu la locurile unde s-a născut în mine întîia uimire. In zadar caut pecețile unei lumi fără cer. Pece­­țile au fost sparte. Cerul nu-i nostalgie, in acest august frumos, cu soare arzător, cerul unei țări întregi le aduce oamenilor ce înfruntă adîncurile omagiul deplin. NOROC BUN, HARNICI MINERI! A intrat în tradiția poporu­lui român ca,­ în prima du­minică după 6 august, să săr­bătorească ziua acelora care culeg și scot din adîncuri bogățiile pămîntului, punîn­­du-le în slujba ridicării con­tinue a bunei stări a celor ce muncesc din țara noastră. „Ziua minerului“ este un prilej de manifestare a înal­tei prețuiri a conducerii PETRE FURDUI președintele Comitetului U­­niunii sindicatelor din în­treprinderile industriei mi­niere și energiei electrice partidului și statului, a în­tregului popor față de acest eroic detașament al clasei muncitoare. Ea constituie un moment de evocare a tradi­țiilor glorioase de luptă a minerilor împotriva exploa­tării capitaliste, care au cul­minat cu greva de la Lupeni din 4—6 august 1929. In anii construcției socia­lismului, mineritul in patria noastră a cunoscut succese de seamă atît în ceea ce pri­vește sporirea bazei de re­zerve geologice­ de minere­uri și cărbune, cît și în dez­voltarea producției, introdu­cerea progresului tehnic, creșterea productivității muncii și îmbunătățirea con­dițiilor de muncă și de trai ale salariaților din bazinele miniere. In anul acesta se vor extrage circa 40 mili­oane tone substanță minera­lă utilă, de 10 ori mai mult decit in 1948. Au fost sporite apreciabil capacitățile de producție in toate ramurile industriei mi­niere, creșterile cele mai importante fiind realizate în sectorul minereuri, producția in acest an, unde față de 1950, va crește de 12 ori la minereuri complexe, de 26 ori la substanțele nemetali­­fere și de 105 ori la minere­­urile cuprifere. Pe întreaga industrie minieră, în acest cincinal (1966—1970) se rea­lizează un volum de investi­ții care însumează circa 12 miliarde lei, iar la lucrările geologice circa­­ 3,7 miliarde lei. Se dau în funcțiune 33 mine în exploatări la supra­față, 34 uzine sau instalații de preparare. Capacitățile de producție nou create pe această cale și prin amplifi­carea minelor existente re­prezintă, față de cele din 1965 o creștere de 94 la sută la cărbune, 52 la sută la mi­nereuri neferoase, 100 sută la minereurile nemeta­la­lifere și sare și altele. Pe această bază, precum și datorită progreselor realizate în domeniul mecanizării, in­troducerii și perfecționării tehnologiilor de extracție și preparare, dezvoltarea ac­tivității de proiectare și cer­cetare, s-a asigurat realiza­rea producției globale și marfă cumulată pe întregul cincinal, iar sarcina de creș­tere a productivității muncii prevăzută pentru acest an a fost realizată și depășită cu aproape 7 la sută încă din anul trecut, existind toate condițiile ca pină la sfirșitul anului să ajungă la 9 la sută. In actualul cincinal, mun­citorii, inginerii, maiștrii și tehnicienii din industria mi­nieră, dînd viată directivelor Partidului nostru și hotărîri­­lor de stat, au obținut în fie­care an rezultate tot mai im­portante, sarcinile de plan fiind realizate și depășite. Este de remarcat faptul că aceste realizări cantitative au fost însoțite de îmbunătățirea per­manentă a întregii activități miniere. Ca o încununare a succeselor obținute în aceas­tă direcție, începînd cu anul 1968 industria minieră, pe ansamblul ei, este rentabilă la unele produse cum sînt cărbunii, sarea, majoritatea substanțelor nemetalifere. „Ziua minerului“ constituie și în acest an un prilej feri­cit pentru a scoate în eviden­ță cîteva din realizările mai importante ale industriei mi­nime și geologiei cu care pe drept cuvînt ne mîndrim. In cele 7 luni care au trecut din acest an, planul valoric al producției globale a fost de­pășit cu 222 milioane lei, iar cel al producției marfă vin­­dută și încasată cu 190 mili­oane lei. Beneficiile obținute peste prevederi în primul se­mestru însumează circa 56 milioane lei. Până în prezent, au fost extrase peste plan 166 000 tone cărbune net și peste 21 tone sare.­­ La obținerea acestor succe­se remarcabile o contribuție deosebită au adus-o colecti­vele de muncă de la exploa­tările miniere Lupeni, Ani­na, Paroșeni, Petrila, din Valea Jiului, Nistru și Băiuț, din Maramureș, de la Rovi­­nari și Motru, din Oltenia, de la Bălan, Deva, Ploiești, Suceava și multe altele. Mii de mineri s-au in efortul general evidențiat de a da (Continuare în pag. a 2-a) La exploatarea minieră de la Rușchița se acordă o atenție deosebită calității concentratelor prin creș­terea conținutului de me­tal în concentrat, reduce­rea impurităților, a pier­derilor de metal în steril și trierea sterilului din mi­nereu în abataje. În prima jumătate a anului la Ruș­chița s-au extras peste sarcinile de plan 1 121 tone de minereu, s-au pre­lucrat 1 196 tone. Aspect de lucru într-un abataj din zona I orizont 614 m, brigada lui Costina Con­stantin (Foto Agerpres : C. Ciocan) ÎN JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN Insămințarea culturilor duble trebuie grabnic terminată In condițiile acestui an, îndeosebi pentru asigurarea unor cantități sporite de fu­raje pentru animale timpul iernii, unitățile pe a­­gricole din județul Caraș- Severin și-au propus să în­­sămînțeze culturi succesive pe suprafețe întinse. In a­­cest scop s-a stabilit ca imediat după recoltarea păioaselor să fie însămîn­­țate cu porumb și alte plan­t — T- 1 An T. .1______, fie noi pe te­ren, reprezentind un sfert din suprafața prevăzută pentru arături de vară. Rezultatele de pină acum arată că la aceste importan­te lucrări în județul Caraș- Severin există serioase ră­­mîneri în urmă. După cum rezultă din situația opera­tivă a Direcției agricole ju­­dețene-pină in seara zilei de 6 august au fost însă­mânțate culturi duble doar pe 1882 ha, ceea ce repre­zintă 37 la sută din supra­fața planificată. Faptul că unele coopera­tive agricole, ca cele din Zăgujeni, Prisaca, Naidaș, Tirol, Măureni, Bănia Vermeș au terminat de cî­șt­teva zile semănatul culturi­lor duble pe suprafețele prevăzute arată că acolo unde a existat preocupare a fost posibil ca aceste lucră­ri să fie efectuate la timp și în bune condițiuni. Alături de unitățile amin­tite există însă multe alte­le unde insămințarea cul­turilor duble este neglijată în mod nepermis. La Gre­­oni și Macoviște, bunăoară, din cele 165 și respectiv 100 ha prevăzute nu se însă­­mînțează pînă ieri nici mă­car un ha. De asemenea, la C.A.P. Berliște din 130 ha au fost însămînțate doar ... 5. Situația nu­ se prezintă mai bine nici la C.A.P .-u­­rile Răcășdia, Datina Nera, Vărădia, Ticvaniu Mare. Toate aceste cooperative agricole sînt deservite de I.M.A. Oravița, care pînă în prezent a realizat doar 21 la sută din planul de IOAN NIȚU coresp. ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-a) Constelația Mamaiei Excelenței Sale Domnului NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia zilei naționale a Elveției, Excelența Voastră a binevoit să-mi adreseze un­ mesaj care m-a mișcat profund. Vă mulțumesc călduros, In numele Consiliului Federal, și vă transmit, la rândul meu, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală și pen­tru prosperitatea țării dumneavoastră. • HANS PETER TSCHUDI Președintele Confederației Elvețiene

Next