Munca, august 1970 (Anul 26, nr. 7063-7087)
1970-08-08 / nr. 7069
Proletari din toate țările, uniți-va ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Cu 6 luni mai devreme La Brazi, D.M.T.-ul a atins parametrii proiectați In aceste zile de august, premergătoare celei de a 26 aniversări a eliberării patriei, în toate secțiile și sectoarele Combinatului petrochimic de la Brazi are loc o vie activitate pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Ne oprim la instalația de dimetiltereftalat (D.M.T.). Aici se realizează materia primă pentru fabricarea fibrelor și firelor sintetice. 20 kg de D.M.T. echivalează cu prețul de cost a 1000 kg țiței. Colectivul unității a înregistrat ieri un succes remarcabil: atingerea parametrilor proiectați ai instalației cu 6 luni mai devreme. S-a obținut astfel o producție suplimentară în valoare de 16 500 000 lei. S. BĂRBIERI REALIZĂRI IZVORÎTE DIN ÎNALTUL ÎNDEMN gga■—aaMB —— 1 i—asaBBBHaHBMBWBMaaBBHi —— AL CONȘTIINȚEI SOCIALISTE La uzinele rr Republica“ din Capitală PERFORMANȚELE AU VIAȚĂ SCURTĂ Succesul își primește prin el însuși cea mai prețioasă răsplată : stadiul atins odată devine punctul de plecare și condiția unei viitoare reafirmări. Succesele se perpetuează, așadar, amplificîndu-se...“ Rezultatele obținute în organizarea științifică a producției și a muncii au creat condiții și posibilități noi pentru afirmarea și mai viguroasă a spiritului de inițiativă al colectivului...“ se spunea în Darea de seamă a comitetului de direcție al uzinei „Republica“ prezentate în fața adunării generale a reprezentanților salariaților. la La cabinetul tehnic de „Republica“ au fost înregistrate in șase luni 76 de propuneri de inovații, economiile antecalculate care se vor obține prin aplicarea în producție a celor acceptate pină acum depășind suma de 4 500 000 lei. Două dintre ele sunt, în felul lor, inedite. Cu un an și ceva in urmă, maiștrii Costel Comșa și Clement Chirosacu au făcut o propunere prin care s-a dublat perioada de folosire a dornurilor. (Dornul este un miez de oțel special pe care se mulează, ca o cocă, bucata de metal ușor alungită, căreia laminoriștii îi spun „pahar“, devenind după trecerea pe sub role o țeavă adevărată). Propunerea viza înlăturarea prin polizare a stratului ars și decălit de la suprafața dornului, el putind fi folosit în continuare pentru laminarea unor țevi cu diametru inferior. Pornind de aici, de cîteva luni, a apărut idee : rectificarea a nouă dornelor să se efectueze înainte ca aceea de oțel suprafața să se degradeze și, astfel să fie îndepărtată. Durata de folosire e acum de cîteva luni, rezultînd o economie de aproape 600 000 lei. Noua propunere, semnată de tehnicianul Victor Neguțoiu și maistrul Ion Gîscă — o rezumă pe prima și o continuă in aspectele ei superioare. „Cazul domnurilor" are calitatea de a exprima, concret, un mod de a gindi și de a acționa al colectivului bucureștean, scoțînd un relief tot ce are el mai bun. Un succes este numai o etapă care se cere continuată, depășirea unor eventuale dificultăți constituind prilejuri de afirmare a inteligenței și a spiritului de abnegație. Colectivul laminorului nr. 3 a întîmpinat o asemenea dificultate. Cuptorul înclinat în care se face preîncălzirea țaglelor trebuie să fie reparat. Cele două zile necesare pentru repararea lui ar fi putut diminua contribuția laminoriștilor de aci la rezultatele de ansamblu cu care colectivul uzinei întîmpină ziua de 23 August. Situația nu putea fi acceptată. In dimineața zilei de 4 august laminoriștii au oprit utilajele pentru 15 minute în vederea unor probe di STELIAN DOROBANȚU (Continuare în pag. 7-a) AUGUST Inundațiile care s-au dezlănțuit în aproape toate județele țării au adus imense pagube industriei, agriculturii, precum și avutului a sute de mii de oameni ai muncii. Mii de cămine au avut lipsă de mobilier, de tot inventarul casnic. De aceea fabricilor de mobilă le revine o importantă sarcină în actuala muncă de reconstrucție. Printre acestea fabrica de mobilă din cadrul Combinatului de industrializare a lemnului T. Severin are planificat să producă în acest an circa 20 000 garnituri de mobilă. In clișeu : aspect din sectorul de montaj al mobilei Foto , N. ALEXE Tovarășului ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România Vă mulțumesc cordial pentru felicitările și bunele urări adresate cu ocazia numirii mele în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. A. KOSIGHIN JUDEȚUL MUREȘ La nivelul angajamentelor deși au avut de înfruntat calamități naturale fără precedent. oamenii muncii, români, maghiari, germani din întreprinderile județului Mureș au obținut în întrecerea socialistă succese pe măsura angajamentelor luate. Bilanțul celei de - a șaptea luni din acest an A idenția%â realizarea peste plan a 4 373 000 bucăți cărămizi și blocuri ceramice, 470 mc prefabricate din beton, 2 871 tone îngrășăminte cu azot, 418 000 1 mp geam tras, 3 900 perechi încălțăminte, 20 tone conserve de legume. Din datele Direcției județene de statistică rezultă că față de aceeași perioadă a volumul anului trecut , industriale producției realizate în șapte luni din acest an este cu 1 166 000 000 lei mai mare. GHEORGHE TOCACIU Producție suplimentară in valoare de 128 milioane lei Colectivele întreprinderilor din județul Cluj au reușit să-și depășească planul pe cele 7 luni ale anului cu 128 milioane lei. In comparație cu aceeași perioadă a anului anterior s-a înregistrat un spor de producție de peste 430 milioane lei, realizări deosebite înscriind Uzinele „Industria sîrmei“ — Cîmpia Turzii, Uzinele chimice din Turda, Fabrica „Triumf“ din Cluj, „Carbochim“ Cluj, Uzina mecanică de material rulant, fabrica „9 Mai“ din Turda etc. Sporuri de producție au fost obținute peste plan la aproape 60 din principalele produse fabricate de industria județului : la oțel cu 754 tone, la laminate finite cu 806 tone, la ciment cu 18120 tone, la prefabricate din beton cu 7 687 mc, la furnire estetice cu 45 514 mp, conserve de fructe cu 120 tone etc. MARIN OPREA coresp. ziarului „Munca“ JUDEȚUL NEAMȚ Cifre semnificative La capătul primelor luni din acest an, bilanțul realizărilor obținute de oamenii muncii din județul Neamț consemnează depășirea cu 210 300 000 lei a planului la producția globală și cu 195 200 000 lei la producția marfă. De reținut că peste 73 la sută din sporul producției globale s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii cu 4,7 procente peste prevederi. Totodată, se cuvine evidențiat faptul că în aceeași perioadă s-au livrat, la export, peste plan, produse în valoare de 7 318 000 lei valută. I. LUPU coresp. ziarului „MUNCA“ ANUL XXVI nr 7069 • Sîmbătă 8 august 1970 • 8 pagini 30 bani CERUL unei târî Întregi TEOFIL BUȘECAN Mă însoțesc, și mă vor însoți pină la capăt, pecețile unei lumi fără cer. Poate întîia uimire, învăluită în coaja unor tulburi întrebări, s-a născut în mine privind, într-o calmă îmbinare a nopții cu ziua, șirul unor oameni ce se pierdeau, legănîndu-și bumbii aprinși ai lămpilor, undeva în adine, sub dealul cu fagi. Cum nu știam ce se poate petrece acolo, ascultam poveștile înfiorate de taină ale celor ce-i aveam vecini, bunicii, unchii, toți oameni ai băilor. Iar din acele povești, adevărate povești, aflasem ceea ce aveam să cunosc cu puțini ani apoi: piatra are glas , minereul semnele sale, suitoarea virtejuri de aer , viața un tîlc al ei. Și mai cunoscusem apoi un fel de a fi al oamenilor : la hotarul dintre cer și pămînt, se învățaseră tari, mai tari ca piatra ; învinseseră frica și deci, nu se temeau de nimic. Au primit și rafale de gloanțe, au înfruntat și plutoane ce-i sileau să reia lucrul atunci cînd l-au încetat cu un scop anume; și-au scuipat plămînii deveniți copturi, dar, dincolo de toate, nostalgia albăstruiui, a limpezimii, a scaldei în raze, a gurii de aer cu iz de clorofilă trăia mai puternic. Și i-am văzut, și eram printre ei, cînd au pornit să cucerească orașul, cînd puternicii pumni sfărîmau secole. Și din îndepărtatele drumuri mă întorc mereu la locurile unde s-a născut în mine întîia uimire. In zadar caut pecețile unei lumi fără cer. Pecețile au fost sparte. Cerul nu-i nostalgie, in acest august frumos, cu soare arzător, cerul unei țări întregi le aduce oamenilor ce înfruntă adîncurile omagiul deplin. NOROC BUN, HARNICI MINERI! A intrat în tradiția poporului român ca, în prima duminică după 6 august, să sărbătorească ziua acelora care culeg și scot din adîncuri bogățiile pămîntului, punîndu-le în slujba ridicării continue a bunei stări a celor ce muncesc din țara noastră. „Ziua minerului“ este un prilej de manifestare a înaltei prețuiri a conducerii PETRE FURDUI președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei miniere și energiei electrice partidului și statului, a întregului popor față de acest eroic detașament al clasei muncitoare. Ea constituie un moment de evocare a tradițiilor glorioase de luptă a minerilor împotriva exploatării capitaliste, care au culminat cu greva de la Lupeni din 4—6 august 1929. In anii construcției socialismului, mineritul in patria noastră a cunoscut succese de seamă atît în ceea ce privește sporirea bazei de rezerve geologice de minereuri și cărbune, cît și în dezvoltarea producției, introducerea progresului tehnic, creșterea productivității muncii și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai ale salariaților din bazinele miniere. In anul acesta se vor extrage circa 40 milioane tone substanță minerală utilă, de 10 ori mai mult decit in 1948. Au fost sporite apreciabil capacitățile de producție in toate ramurile industriei miniere, creșterile cele mai importante fiind realizate în sectorul minereuri, producția in acest an, unde față de 1950, va crește de 12 ori la minereuri complexe, de 26 ori la substanțele nemetalifere și de 105 ori la minereurile cuprifere. Pe întreaga industrie minieră, în acest cincinal (1966—1970) se realizează un volum de investiții care însumează circa 12 miliarde lei, iar la lucrările geologice circa 3,7 miliarde lei. Se dau în funcțiune 33 mine în exploatări la suprafață, 34 uzine sau instalații de preparare. Capacitățile de producție nou create pe această cale și prin amplificarea minelor existente reprezintă, față de cele din 1965 o creștere de 94 la sută la cărbune, 52 la sută la minereuri neferoase, 100 sută la minereurile nemetalalifere și sare și altele. Pe această bază, precum și datorită progreselor realizate în domeniul mecanizării, introducerii și perfecționării tehnologiilor de extracție și preparare, dezvoltarea activității de proiectare și cercetare, s-a asigurat realizarea producției globale și marfă cumulată pe întregul cincinal, iar sarcina de creștere a productivității muncii prevăzută pentru acest an a fost realizată și depășită cu aproape 7 la sută încă din anul trecut, existind toate condițiile ca pină la sfirșitul anului să ajungă la 9 la sută. In actualul cincinal, muncitorii, inginerii, maiștrii și tehnicienii din industria minieră, dînd viată directivelor Partidului nostru și hotărîrilor de stat, au obținut în fiecare an rezultate tot mai importante, sarcinile de plan fiind realizate și depășite. Este de remarcat faptul că aceste realizări cantitative au fost însoțite de îmbunătățirea permanentă a întregii activități miniere. Ca o încununare a succeselor obținute în această direcție, începînd cu anul 1968 industria minieră, pe ansamblul ei, este rentabilă la unele produse cum sînt cărbunii, sarea, majoritatea substanțelor nemetalifere. „Ziua minerului“ constituie și în acest an un prilej fericit pentru a scoate în evidență cîteva din realizările mai importante ale industriei minime și geologiei cu care pe drept cuvînt ne mîndrim. In cele 7 luni care au trecut din acest an, planul valoric al producției globale a fost depășit cu 222 milioane lei, iar cel al producției marfă vindută și încasată cu 190 milioane lei. Beneficiile obținute peste prevederi în primul semestru însumează circa 56 milioane lei. Până în prezent, au fost extrase peste plan 166 000 tone cărbune net și peste 21 tone sare. La obținerea acestor succese remarcabile o contribuție deosebită au adus-o colectivele de muncă de la exploatările miniere Lupeni, Anina, Paroșeni, Petrila, din Valea Jiului, Nistru și Băiuț, din Maramureș, de la Rovinari și Motru, din Oltenia, de la Bălan, Deva, Ploiești, Suceava și multe altele. Mii de mineri s-au in efortul general evidențiat de a da (Continuare în pag. a 2-a) La exploatarea minieră de la Rușchița se acordă o atenție deosebită calității concentratelor prin creșterea conținutului de metal în concentrat, reducerea impurităților, a pierderilor de metal în steril și trierea sterilului din minereu în abataje. În prima jumătate a anului la Rușchița s-au extras peste sarcinile de plan 1 121 tone de minereu, s-au prelucrat 1 196 tone. Aspect de lucru într-un abataj din zona I orizont 614 m, brigada lui Costina Constantin (Foto Agerpres : C. Ciocan) ÎN JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN Insămințarea culturilor duble trebuie grabnic terminată In condițiile acestui an, îndeosebi pentru asigurarea unor cantități sporite de furaje pentru animale timpul iernii, unitățile pe agricole din județul Caraș- Severin și-au propus să însămînțeze culturi succesive pe suprafețe întinse. In acest scop s-a stabilit ca imediat după recoltarea păioaselor să fie însămînțate cu porumb și alte plant — T- 1 An T. .1______, fie noi pe teren, reprezentind un sfert din suprafața prevăzută pentru arături de vară. Rezultatele de pină acum arată că la aceste importante lucrări în județul Caraș- Severin există serioase rămîneri în urmă. După cum rezultă din situația operativă a Direcției agricole județene-pină in seara zilei de 6 august au fost însămânțate culturi duble doar pe 1882 ha, ceea ce reprezintă 37 la sută din suprafața planificată. Faptul că unele cooperative agricole, ca cele din Zăgujeni, Prisaca, Naidaș, Tirol, Măureni, Bănia Vermeș au terminat de cîștteva zile semănatul culturilor duble pe suprafețele prevăzute arată că acolo unde a existat preocupare a fost posibil ca aceste lucrări să fie efectuate la timp și în bune condițiuni. Alături de unitățile amintite există însă multe altele unde insămințarea culturilor duble este neglijată în mod nepermis. La Greoni și Macoviște, bunăoară, din cele 165 și respectiv 100 ha prevăzute nu se însămînțează pînă ieri nici măcar un ha. De asemenea, la C.A.P. Berliște din 130 ha au fost însămînțate doar ... 5. Situația nu se prezintă mai bine nici la C.A.P .-urile Răcășdia, Datina Nera, Vărădia, Ticvaniu Mare. Toate aceste cooperative agricole sînt deservite de I.M.A. Oravița, care pînă în prezent a realizat doar 21 la sută din planul de IOAN NIȚU coresp. ziarului „Munca“ (Continuare în pag. 2-a) Constelația Mamaiei Excelenței Sale Domnului NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Cu ocazia zilei naționale a Elveției, Excelența Voastră a binevoit să-mi adreseze un mesaj care m-a mișcat profund. Vă mulțumesc călduros, In numele Consiliului Federal, și vă transmit, la rândul meu, cele mai bune urări pentru fericirea dumneavoastră personală și pentru prosperitatea țării dumneavoastră. • HANS PETER TSCHUDI Președintele Confederației Elvețiene