Munca, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7089-7113)

1970-09-16 / nr. 7101

Proletari din toate forite, unifi-ve! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA INGINERUL­ŞEF DE CĂLIMARĂ? • La întreprinderea interjudeţeană de construcţii-montaj Timişoara 55®/6 din numărul inginerilor lucrează în centrala întreprinderii. • Ingineria - activitate pompieristică pe linia aprovizionării, dis­pecerat mărunt, dirijare maşini, rapoarte statistice ? • Serviciul relaţii — devize — asaltat de ingineri pentru lucrări nein­ginereşti • Şantierele duc lipsă de cadre inginereşti; lucrările noi nu pot fi deschi­se datorită lipsei de personal • Deciziile de numire au sosit la şantierul din Arad, însă inginerii continuă să lucreze în birouri la Timişoara întreprinderea construc­ţii-montaj Timişoara îşi desfăşoară activitatea pe cuprinsul a trei judeţe : Ti­miş, Caraş-Severin şi Arad. în fiecare judeţ există unul sau mai multe şantiere, şi fiecare şantier îşi extinde activitatea asupra unei în­tregi puzderii de lucrări în oraşele şi comunele judeţe­lor. Răspîndirea şantierelor în toată zona judeţelor res­pective, diversitatea lucră­rilor ce se execută, proble­mele pe care le ridică or­ganizarea fiecărei lucrări, aprovizionarea şi transpor­tul materialelor, şi, în sfîr­­şit acordarea asistenţei teh­nice pentru execuţia unor lucrări de înalt nivel cali­tativ, fac necesară existen­ţa unui numeros personal tehnic-ingineresc de califi­care­ superioară şi medie. Numărul mare de ingi­neri, tehnicieni şi maiştri, care îşi desfăşoară activita­tea la întreprinderea de construcţii-montaj Timişoa­ra ar trebui să constituie o garanţie a îndeplinirii cu regularitate de ceasornic a sarcinilor de plan, lună de lună şi trimestru de tri­mestru, a organizării raţio­nale a muncii şi a produc­ţiei pe şantiere, a punerii în funcţiune la termen şi în condiţiile de execuţie de cea mai bună calitate a o­­biectivelor de investiţii pe care le-au contractat cu beneficiarii, astfel ca aces­tea să înceapă să producă şi să atingă în cel mai scurt timp capacitatea şi ceilalţi indici tehnico-eco­nomici prevăzute în proiec­tele aprobate, în articolul de faţă ne propunem să nu repetăm nişte adevăruri cunoscute despre rolul personalului ingineresc, de înaltă califi­care, în procesul de pro­ducţie, ci să scoatem în e­­videnţă cîteva aspecte ale folosirii inginerilor şi teh­nicienilor care primesc sa­lariu de la întreprinderea de construcţii-montaj Ti­mişoara. La această întreprindere interjudeţeană lucrează în momentul de faţă 93 ingi­­gineri, 109 tehnicieni şi 78 maiştri. Existenţa acestei numeroase forţe tehnice a fost însă insuficient folosi­tă, urmarea fiind, printre altele, faptul că planul de producţie al întreprinderii nu a fost realizat. De la începutul anului şi pînă la finele lunii august, pe to­tal întreprindere planul producţiei de construcţii­­montaj a fost realizat doar în proporţie de 86,7 la sută, iar pe lunile iulie şi august s-a continuat o tendinţă de scădere, concretizată într-o realizare de numai 72,3 la sută. E adevărat că la a­­ceste neajunsuri au contri­buit şi o serie de factori care depind atît de cons­tructor cît şi de proiectant beneficiar ; pentru unele o­­biecte proiectele au fost predate cu întîrziere sau fracţionat, operindu-se mo­dificări, completări, sau schimbări de soluţii, la al­tele s-a întîrziat deschide­rea finanţării şi eliberarea amplasamentelor, aprovizi­onarea cu materiale şi or­ganizarea transporturilor au lăsat de dorit, forţa de muncă calificată şi necali­ficată nu a fost asigurată peste tot la nivelul necesar etc. Ceea ce va prelungi corespunzător durata de e­­xecuţie, respectiv termenul de punere în funcţiune. In­ IOAN BUNEA (Continuare în pag. 2-a) ABONAȚI la concediu „de boală“ • O „performeră" care în fiecare an ia peste 100 de zile de con­cediu pentru vreo... 40 de boli • De la fabrică, lipsea „motivat" cu certificat în bună regulă, iar acasă se „trata“ executînd co­menzi particulare de croitorie • Medici naivi sau... altceva ? Recent, Consiliul jude­ţean al sindicatelor Bihor, Direcţia sanitară şi Direc­ţia pentru problemele de muncă şi prevederi sociale au întreprins o analiză a modului in care este utili­zat fondul de timp produc­tiv şi a influenţei exerci­tate asupra acestui indica­tor de către starea de să­nătate a salariaţilor, în­­tr-un număr de 17 între­prinderi din municipiul O­­radea şi din judeţ. După cum s-a vădit cu acest pri­lej, investiţiile masive alo­cate în ultimii ani pe linia protecţiei muncii şi a teh­nicii securităţii s-au soldat într-o serie de întreprinderi cu asanarea condiţiilor de muncă. Unităţi industriale şi secţii care erau, cîndva, adevărate focare de boală, oferă astăzi condiţii de lu­cru moderne, sănătoase, la nivelul cerinţelor actuale. Faţă de cele de mai sus, apare paradoxală la prima vedere constatarea că indi­cii de utilizare a fondului îe timp nu au inregist­rat a­­meliorarea cuvenită, ba în unele întreprinderi au şi scăzut în ultimii ani, ca urmare a creşterii număru­lui zilelor de concedii me­dicale. Cauzele sunt mul­tiple. Nu peste tot fondu­rile destinate protecţiei muncii sunt folosite în mod chibzuit, există şi locuri de muncă în care instalaţiile de ventilaţie — proiectate greşit sau prost întreţinute — au un rol pur decorativ. La cele de mai sus se a­­daugă şi acordarea uneori nejustificată a concediilor de boală. Asupra acestui din urmă aspect ne vom opri ceva mai pe larg. Numărul învoirilor, al lipsurilor nemotivate din producţie a scăzut în ulti­mul an. Dar nu întotdeauna aceasta este urmarea disci­plinei salariaţilor respectivi. Mulţi dintre cei certaţi cu disciplina s-au transformat în „abonaţi" la concediu de boală. Simulind diferite afecţiuni, ocolind dispensa­rele de întreprindere şi speculînd superficialitatea unor medici şi slaba preo­cupare pentru gospodărirea fondurilor de asigurări so­ciale în unele întreprinderi, ei reuşesc să obţină cu u­­şurinţă certificate medica­le. Bunăoară, Ecaterina Cosma, de la Fabrica de confecţii Oradea, a obţinut în decurs de trei luni 8 certificate de la 6 medici, cu cinci diagnostice diferi­te, totalizînd 83 zile de con­cediu. Maria Prohor, de la aceeaşi întreprindere, în vîrstă de numai 27 de ani, a obţinut în perioada 1966- 1970, 41 certificate medicale, cu o întreagă gamă de diag­nostice, totalizînd 574 zile concediu din totalul de 1 255 zile lucrătoare ! Cît de bine ştiu unii să simuleze, a dovedit-o c­azul Elisabetei Kiss de la fabrica „Crişul“ care, în decursul unei luni, prezentîndu-se la patru me­dici a obţinut cinci concedii de boală a cîte 2—5 zile. Pentru diagnostice ca ne­vroză,­­ miopie forte, hiper­tensiune arterială etc. Mag­da Rauser, de la fabrica „Crişul“, Florida Şerban, de la „Viitorul“, Ileana Haidu, V. SERE C. MIRON (Continuare în pag. 2­ a) EFICIENTA INOVAŢIEI: Corespondenţii judeţeni ai ziarului ,,MUNCAJJ transmit: L amaimIS <ahhaIa hVVIIVIIIII «XI1MR1W de 3446000 lei Inginerii David Dan, Constantin Tatu şi mais­trul principal Gheorghe Aldea de la Combinatul petrochimic Piteşti au ela­borat şi experimentat cu bune rezultate un sistem cu ajutorul căruia se asi­gură scoaterea din circui­tul tehnologic a substan­ţelor polimerizabile care apoi se recuperează evi­­tîndu-se în acest fel depu­nerile de polimeri în ga­zele de piroliză. Noul procedeu determi­nă în acelaşi timp obţine­rea unui înalt grad de u­­tilizare a soluţiei de sodă caustică, ceea ce permite reducerea consumului spe­cific cu peste 1500 tone pe an şi o funcţionare înde­lungată a instalaţiei între 2 opriri. Pe aceste căi va­loarea economiilor ante­­calculate depăşeşte 3 400 000 lei anual. DUMITRU BURCEA (rocă vulcanică în alcătui­riSwoia­­n­­­o syu vui biu 4uviu v uwi, t­­wie* dezin, biotit şi alte mine­rale), superior în ceea ce priveşte granulaţia şi as­pectul pe care îl dobîn­­deşte după şlefuire, In comparaţie cu zăcăminte­le exploatate pînă acum în ţara noastră. Acest zăcă­mînt mai prezintă şi avan­tajul că poate fi exploatat în forme geometrice co­respunzătoare în vederea prelucrării. Dacitul de Bologa îşi va găsi o largă utilitate ca material de construcţie în lucrările de artă monu­mentală şi ornamentală, în multe cazuri putînd fi pre­ferat marmurei. încă în acest an se vor extrage de la Bologa circa 500 tone blocuri de dacit. MARIN OPREA Dacitul de Bologa Cercetătorii din cadrul Centralei minelor de fier şi metalifer Cluj au pus în evidenţă la Bologa, în zo­na Munţilor Apuseni, un bogat zăcămînt de dacit ANUL XXVI nr 7101 • Miercuri 16 septembrie 1970 * 6 pagini 30 bani TRADIŢIE de AUREL BARANGA Alegerea unei profe­siuni intelectuale sau ma­nuală nu e numai o pro­blemă de aptitudini şi vocaţie. Este ţi una de tradiţie. Maestrul Arghezi povesteşte undeva că a cunoscut in Elveţia o spiţerie datină de vreo trei veacuri, trecută din tată in fiu, cu o grijă pentru meserie, demnă de toată admiraţia. Pri­mul spiţer începuse prin a vinde praf de purici de trei parale, in timp ce ultimul, prezent şi el, servea la tejgheaua lui cu leacuri, era dimineaţa, decanul facultăţii de far­macologie, un fel de sa­vant mondial, cu desco­periri ştiinţifice epocale. Trecerea aceasta de fa­nioane din generaţie in ge­neraţie dă meseriei un bla­zon şi ii asigură, prin con­tinuitate, un spor de pri­cepere, o temelie. Am cunoscut şi eu, la noi, familii de mineri in care îndeletnicirea tre­cuse prin trei pînze de oameni: bunicul fusese simplu vagonetar, fiul lui, maistru, iar nepotul, in­giner. In familia respecti­vă, mineritul intrase, ca să zic aşa, în singe, fără secrete şi mistere, adică exact cum se cuvine să arate o meserie ce se ca­de să fie mai mult decit un mijloc de a-ţi asigura dumicatul zilnic : o înde­letnicire pasionantă, adu­cătoare şi de necazuri dar şi de bucurrii nemărginite. Scriu toate aceste lu­cruri intr-o polemică acer­bă cu mentalităţile■ retro­grade şi dăunătoare. Am auzit, astfel, de multe ori, părinţi spunind despre copiii lor, ,să ajungă ei, ce n-am reuşit eu", fără să-şi pună întrebarea, dacă odraslele respective au şi aptitudinile nece­sare pentru profesiunea propusă, înclinaţiile na­turale, obligatorii, fără de care orice tentativă de asemenea natură, poate echivala cu o dezolantă şi păgubitoare ratare. A­­semenea părinţi ce-şi dispreţuiesc propria l­oar meserie mai fac un păcat, decurgind din necunoaş­terea realităţii. Confundă felul cum­ s-au format ei cu excepţionalul climat moral ce se asigură unui tinăr care vrea să în­veţe o meserie, astăzi. O­­dinioară erai obligat să „furi“ meseria, acceptind pentru asta, palmele fa­tale ale unui meşter hap­­sin, ca să nu amintesc decit un singur aspect din ceea ce forma trage­dia reală a ucenicilor de altădată. Respectivii pă­rinţi care aspiră — şi nemotivat — ca progeni­turile lor să „ajungă ce n-am reuşit eu“ uită ce condiţii sunt puse azi la indemnia tinerilor către vor să se califice intr-o meserie. De asemenea, se omite faptul de o semni­ficaţie deosebită a orică­rui tinăr lucrind intr-o uzină si demonstrind ap­titudini deosebite ii sint deschise, in sus, toate drumurile spre toate şco­lile,­ şi spre cele mai (Continuare în pag. 2-a) LA HUNEDOARA Cursuri pentru ridicarea calificării profesionale Preocupindu-se per­manent de calificarea unor noi muncitori și de continua ridicare a pregătirii cadrelor, con­ducerile tehnico-admi­­nistrative ale întreprin­derilor hunedorene, cu sprijinul comitetelor sin­­dicatelor, acordăm toată atenţia noilor forme de învăţămînt profesional ce-şi vor începe în cu­­rînd cursurile. In anul de învăţămînt 1970—1971 cursurile la grupul şcolar al Centra­lei industriale Hune­doara, de pildă vor fi urmate de 2 488 de elevi. Preocupările sînt mul­tiple şi în ce priveşte perfecţionarea şi specia­lizarea cadrelor. La­ Combinatul siderurgic Hunedoara, de pildă, s-a întocmit un program de perfecţionare profesio­nală a 500 de muncitori din secţiile de bază, 600 de maiştri, 200 de lucră­tori din aparatul direc­ţiei comerciale, 300 de lucrători din aparatul direcţiei financiar-con­­tabile precum şi a unui mare număr de salariaţi din laboratoarele şi ser­viciile C.T.C. ale Com­binatului. ALEXANDRU NAGY Preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAI CEAUŞESCU, a primit pe ambasadorul Austriei Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, a primit marţi, 15 septembrie, pe ambasa­dorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Austriei la Bucureşti, Eduard Tschöp, la cererea acestuia. A fost de faţă Corneliu Mănescu­, ministrul afaceri­lor externe. Cu acest prilej a avut loc o convorbire în legătură cu apropiata vizită în Austria a preşedintelui Consiliului de Stat al României. Con­vorbirea s-a desfăşurat în­­tr-o atmosferă cordială. Primirea de către tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a tovarăşilor Satomi Hakamada si Tomio Nishizawa Tovarăşul N­i­c­o­l­a­e Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, a primit, marţi 15 septembrie, pe tovarăşii Sa­tomi Hakamada, vicepre­şedinte al Prezidiului Parti­dului Comunist din Japo­nia, ■ şi Tomio Nishizawa, membru al Prezidiului Per­manent al C.C. al P.C.J., care îşi petrec concediul de odihnă în ţara noastră. La primire au participat tovarăşii Paul Niculescu- Mizil şi Virgil Trofin, membri ai Comitetului E­­xecutiv, ai Prezidiului Per­manent, secretari ai C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, prim adjunct de şef de sec­ţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii s-au efectuat informări recipro­­ce asupra activităţii desfă­şurate de P.C.R. şi P.C.J. şi au fost discutate unele probleme actuale ale situa­ţiei internaţionale şi ale mişcării comuniste şi mun­citoreşti. Cu acest prilej s-a expri­mat satisfacţia pentru re­laţiile de prietenie, colabo­rare şi solidaritate inter­­naţionalistă statornicite în­tre Partidul Comunist Ro­mân şi Partidul Comunist din Japonia, s-a subliniat hotărîrea comună a celor două partide de a dezvolta aceste legături şi de a milita pentru întărirea unităţii mişcării comuniste inter­naţionale, a tuturor forţe­lor antiim­perialiste, întrevederea s-a desfăşu­rat într-o atmosferă caldă, tovărăşească. ÎNCEPUT DE AN ŞCOLAR La 15 septembrie, cînd clopoţelul a sunat pentru prima oară in anul şcolar 1970-1971, peste 3 800 000 de copii şi tineri de vîrstă şco­lară s-au întâlnit cu profesorii şi învăţătorii lor pentru a începe cursurile. Redeschide­rea şcolilor în acest an are o semnificaţie deosebită in istoria şco­lii româneşti, determi­nată de inaugurarea clasei a X-a in învă­­ţămintul obligatoriu de 10 ani şi cuprinde­rea în prima clasă e­­lementară a tuturor co­piilor de 6 ani. Alăt­­uri de aceste elemen­te esenţiale notăm printre noutăţile ac­tualului an de învăţă­mînt extinderea reţe­lei claselor speciale prin creşterea numă­rului celor cu profil de matematică, fizică şi limbi străine şi înfiinţa­rea primelor clase speciale de biologie şi chimie. Ca în fiecare an, re­începerea cursurilor a coincis cu inaugurarea a noi construcţii des­tinate celor aflaţi la vârsta învăţăturii. Nu­mărul noilor săli de clasă se ridică în acest an la 2 500. In acest context, amintim că la numeroase şcoli şi li­cee din ţară vor în­văţa în acest an şco­lar 106 000 de tineri din producţie, care, paralel cu activitatea productivă, îşi ridică nivelul cunoştinţelor de cultură generală. De altfel, în anul şcolar 1970-1971, in învăţă­mântul seral a fost sporit numărul claselor V-VIII, creindu-se po­sibilităţi pentru conti­nuarea studiilor unui număr din ce in ce mai mare de tineri. In rindul noilor şi modernelor unităţi ale industriei forestiere, se numără şi Combinatul de exploatare şi industria­lizare a lemnului din Sighetul Marmaţiei. Colectivul acestei tinere unităţi înregistrează importante depăşiri ale pla­nului. Clişeul nostru vă prezintă o imagine din fabrica de mobilă Au terminat recoltatul florii-soarelui Lucrătorii întreprinderii agricole de­­ stat Segarcea, Băileşti, Breasta, Craiova şi Moţăţei din judeţul Dolj au încheiat recoltatul flo­rii-soarelui. Concomitent cu recolta­tul s-a executat şi elibera­rea terenului iar mecaniza­torii lucrează în prezent la pregătitul ogoarelor pen­tru semănatul griului. La fermele nr. 11 Bîrca, 7 Portăreşti,­­ Segarcea s-a lucrat duminică la recol­tatul porumbului. Folosind din plin cele 6 combine CT-2R ca şi mijloacele ma­nuale de care dispun lu­crătorii I.A.S. Segarcea au reuşit să recolteze porum­bul de pe 800 de hectare, ceea ce reprezintă aproape jumătate din suprafaţa cultivată. ELENA ŢUICU Există în calendar o zi cu un farmec aparte, bogată in împliniri şi începuturi, miro­sind a gutui şi a rechizite şcolare, a pereţi proaspăt văruiţi şi a uniforme călca­te . 15 septembrie. Aşteptat sub un arc de triumf pur­­tînd pe frontispiciu tradiţio­nalul : „Bine aţi venit, dragi elevi mijlocul de septem­brie marchează mereu pri­ma zi a unuia dintre anii pe care tineretul studios al ţă­rii îi adună sub soarele lu­minos al socialismului, păs­­trînd neîntinate amintiri plă­cute, clipe de neuitat. — Aş prefera să notaţi anii 1968/1969 şi 1969/1970 - ne spunea ieri inginerul Dan Canea, directorul Şcolii pro­fesionale a Uzinelor de ma­şini electrice Bucureşti , sunt anii în care şcoala noas­tră a cîştigat locul I pe ţară la concursurile pe meserii susţinute de şcolile profesio­nale. Şi, de ce nu, 1970/1971, an căruia începînd încă de astăzi i-am asigurat — cre­dem noi — bazele pentru re­editarea succesului repurtat în cei doi ani precedenţi. Merituosul succes îşi are explicaţia, credem noi, în conlucrarea fructuoasă din- * tre conducerea şcolii şi or­ganizaţiile de bază P.C.R­, sindicat şi P.T.C., dintre co­lectivul de conducere şi ca­drele didactice ale şcolii, dintre conducerea şcolii şi conducerea U.M.E.B. Dacă ne-am opri numai la acest ultim aspect ar trebui să subliniem grija uzinei de a asigura şcolii necesarul de cadre tehnice de specialita­te precum şi de moderne maşini-unelte (strunguri, ma­şini de găurit-şeping) nece­sare pentru practica de zi cu zi a elevilor.­­ In schimb - intervine Gheorghe Tănase, profesor­maistru, preşedintele comite­tului sindical - noi dăm u­­zinei muncitori cu o înaltă calificare. Din cei 276 de absolvenţi ai anului şcolar trecut, uzina a primit 178. Şi mi-ar fi greu să evidenţiez pe cineva fără a-i nedreptăţi pe ceilalţi. Dar­ pentru că nu-i pot cita pe toţi şi pen­tru că vreau să ştie că gîn­­dul şi atenţia noastră se îndreaptă spre ei, am să mă opresc la cîţiva : Alexandru , Dănac, electrician construc­tor de maşini electrice, care, ca elev, nu a coborît nici­odată sub nota 10, iar ca muncitor constituie un exem­plu : Constantin Iamandi, strungar. Ştefan Bănică, e­­lectrician de întreţinere... — Şi ar mai trebui citaţi — adaugă Constantin Ne­grea, secretarul comitetului organizaţiei de bază P.C.R. — absolvenţii care ne repre­zintă şcoala în cele peste 20 de întreprinderi bucureş­­tene pentru care calificăm muncitori. Fără să apelez la hîrtii, aş cita din memorie numele lui Iulian Dumitrache, ascensorist la I.F.M.A. (Giu­­leşti), cel al lui Nicolae Albu, electrician constructor de maşini electrice la Uzinele „Electronica", al lui Adrian Ursu, de aceeaşi profesie, IC­CEA Dar pentru că acum înce­pe un nou an şcolar, preo­cupările conducerii şcolii sunt îndreptate mai ales spre asigurarea tuturor condiţiilor pentru elevii care îşi încep sau îşi continuă drumul lor spre desâvîrşirea profesiona­lă. Şi nu ne îndoim că suc­cesele de pînă acum vor fi reeditate şi în anul acesta, prilej pentru noi de a re­veni cu noi amănunte. Şi o vom face. MARIN STOIAN Premieră navală Primul dintre cele 2 cargouri de 1 920 tdw construite la Şantierul naval­ Constanţa a fost recepţionat de benefici­ar, trecînd cu succes pro­bele de larg în vederea exploatării. Cargoul a proiectat în întregime de specialiştii români de la ICEPRONAV, la nivelul ultimelor noutăţi tehni­ce în materie, este „echi­pat" cu un motor de 1560 CP, care dezvoltă o viteză de navigaţie de 12 noduri. Noul cargou, destinat pentru transpor­tul cherestelei dar care poate fi folosit pentru în­­magazinarea oricărui fel de marfă generală, es­te tipul de navă cel mai perfecţionat din punct de vedere al construcţiei­­din ţară. Numeroase utilaje şi o mare parte din aparatu­ra de bord sunt introdu­se, de asemenea, pentru prima dată în construc­ţia navelor din ţara noastră. GHEORGHE DIMA

Next