Munca, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 7141-7165)

1970-11-21 / nr. 7158

Pagina a 2-a MUNKA Simbáta 21 noiembrie 1970 VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID ŞI GUVERNAMENTALE ROMÂNE, CONDUSA DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, IN REPUBLICA POPULARĂ BULGARIA (Urmare din pag. 1-a) si cauzei socialismului in întreaga lume. (Aplauze) Cunoaştem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea şi ştim, de asemenea, că ora­şul dumneavoastră lucrea­ză pentru a întimpina cu rezultate cît mai bune acest eveniment. De aceea, do­resc, in încheiere, să urez în localităţile de pe în­tregul traseu pina la V­ra­ţa — Skravena, Novacene, Mezdra — sute şi sute de locuitori întimpină cu deo­sebită căldură pe oaspeţi. Peisajul este dominat de sânei semeţe, pavăze na­turale în atitea momente grele din frământata isto­rie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiu­lui de eliberare antifascist. La intrarea in oraşul Vraţa, în întîmpinare au venit reprezentanţi ai or­ganelor locale de partid şi de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Po­litic al C.C. al P. C. Bul­gar, prim-secretar al Co­mitetului judeţean al P.C.R. în faţă ne apare silueta noului oraş modern, în pli­nă dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetăţeni, flu­­turînd steguleţe româneşti şi bulgare, au ieşit în în­tîmpinarea oaspeţilor. Cu­vintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrarea în oraş sînt reluate în valuri, veul­­tiplicîndu-se în ovaţiile şi Dragi tovarăşi, Doresc să vă mulţumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele şi parti­dele noastre. Vreau, tot­odată, să vă adresez în numele delegaţiei de par­tid şi guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor lo­cuitorilor oraşului Vraţa. Intr-adevăr, judeţul dumneavoastră este vecin cu unul din judeţele noas­tre care, ca şi Vraţa, se a­­flă in plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între con­ducătorii judeţelor şi ora­şelor noastre există relaţii bune, că se vizitează reci­proc. Aceasta contribuie la­ întărirea prieteniei dintre popoarele şi partidele noastre şi, totodată, prile­juieşte un schimb util de experienţă în edificarea societăţii socialiste. După cum ştiţi, ieri s-a semnat Tratatul de priete­nie şi colaborare dintre România şi Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfinţească realitatea prieteniei de veacuri din­organizaţiei de partid, tu­turor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în întîmpinarea Con­gresului al X-lea al Parti­dului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire şi multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătoru­lui partidului şi statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de uralele mulţimii. Pe întreg traseu­ flutură drapelele de stat ale României şi Bul­gariei. în acest frumos oraş asistăm la o vibrantă ma­nifestare a sentimentelor de stimă şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului nostru, expresie a prieteniei trainice care uneşte popoarele român şi bulgar. In aplauzele şi uralele mulţimii, oaspeţii români se îndreaptă spre piaţa centrală a oraşului care poartă numele cunoscutu­lui revoluţionar bulgar Hristo Botev. Coloana de maşini străbate principale­le străzi ale acestei citade­le de la , poalele Munţilor Stara Planina. Orăşelul de provincie de odinioară, nu­­mărînd doar 16 000 de lo­cuitori, cu cele cîteva ate­liere meşteşugăreşti, des­făşoară astăzi panorama u­­nui oraş industrial, în con­tinuă expansiune : blocuri moderne, integrate armo­nios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici şi uzine, edificii mo­derne de cultură. Viaţa are astăzi 55 000 de locuitori,­tre popoarele noastre. Şi dacă Botev a putut să-şi organizele forţele de luptă împotriva stăpinirii oto­mane pe teritoriul româ­nesc aceasta se datoreşte faptului că întotdeauna po­poarele noastre s-au în­­trajutorat şi au înţeles că numai unite pot să-şi asi­gure independenţa, bună­starea şi fericirea (Aplau­ze). Botev se bucură şi în România de o adîncă cins­tire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre ro­mâni şi bulgari, şi-a dat viaţa pentru eliberarea pa­triei sale, pentru fericirea poporului. Noi suntem­ convinşi că prietenia dintre România şi Bulgaria, prietenia cu toate ţările socialiste con­tribuie la bunăstarea po­poarelor noastre, la cauza socialismului şi păcii în lume. Aş dori să exprim încă o dată mulţumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bul­gar şi tovarăşului Jivkov, pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în judeţul şi oraşul Vraţa. Ne bucură faptul că oraşul miile de cetăţeni care a­­clamă îndelung pentru pr­ietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspe­ţilor pîine şi sare, fru­moase obiecte de artă populară. Străbătînd oraşul într-o maşină deschisă, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi To­­dor Jivkov răspund acla­maţiilor îndelungi ale lo­cuitorilor, fiind unul din cele mai în­floritoare centre ale indus­triei bulgare. în piaţa centrală a ora­şului, dominată de monu­mentala statuie a­ lui Hris­to Botev, o mare mulţime aşteaptă pe oaspeţii dragi. Pe mari pancarte sunt scri­se în limbile română şi bulgară cuvinte de bun ve­nit. Preşedintele­­ Sfatului popular al oraşului, inginer Gancio Racev, salută cor­dial pe distinşii oaspeţi subliniind că populaţia o­­raşului se simte onorată să primească pe solii poporu­lui român în frunte cu to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Evocînd tradiţiile pri­eteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate şi spri­jin din partea poporului român, el a arătat că as­tăzi, în condiţiile socialis­mului, prietenia celor două popoare de pe malul Dună­rii dobîndeşte noi semnifi­caţii, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socia­lismului şi păcii. întîmpinat cu urale şi ovaţii la cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, dumneavoastră cunoaşte o rapidă dezvoltare şi înflo­rire, aceasta fiind o expre­sie vie a rolului conducă­tor al Partidului Comunist. Vă urez multe succese în activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotărârilor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bul­gar, care va avea loc în curînd. Vă doresc multă sănăta­te și multă fericire. (Apla­­­­uze). Delegația de partid şi guvernamentală a Republi­cii Socialiste România de­pune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Bo­tev, în semn de omagiu adus marelui revoluţionar bulgar. După depunerea coroa­nei, cei prezenţi au păs­trat un moment de recu­legere. Din Piaţa Hristo Botev, oaspeţii români şi persoa­nele care-i însoţesc s-au îndreptat spre sediul Co­mitetului judeţean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o întîlnire cu reprezentanţi ai organelor locale de par­tid şi de stat. Cu acest prilej, Ivan Abadjiev, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean al P.C. Bul­gar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică şi social-culturală a judeţului Vraţa. Vorbitorul a arătat că acest judeţ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile ţării, o pu­ternică dezvoltare. Pe har­ta judeţului Vraţa, în care producţia agricolă era pre­ponderentă cu ani în ur­mă, au apărut o serie de întreprinderi industriale, printre care, la loc d­e frunte, se află marele Com­binat chimic, considerat pe bună dreptate cetate a chi­miei bulgare, întreprinderi textile, o fabrică de ci­ment, un combinat de hîr­­tie și celuloză, o uzină de electrocare. La începutul acestui an, în localitatea Kozlodui s-a deschis şan­tierul unei centrale atomo­­electrice care va intra în funcţiune în 1974. Judeţul Vraţa continuă să rămînă principala zonă agricolă a ţării. Activitatea în acest domeniu se des­făşoară însă pe baze­­ noi, preocuparea de bază fiind organizarea ştiinţifică a producţiei şi dotarea teh­nică superioară a unităţi­lor agricole. Judeţul Vra­ţa, a arătat primul secre­tar, urmează să fie împăr­ţit în şase zone agricole în care vor funcţiona mari complexe agro-industriale ; două din aceste complexe sunt în stadiu de experi­mentare, în continuare, el s-a referit la pregătirile pe care le fac oamenii muncii din judeţul Vraţa, în întîmpinarea Congresu­lui al X-lea al P.C. Bul­gar, la atmosfera însufle­­ţitoare care domneşte în preajma acestui important eveniment din viaţa parti­dului şi statului bulgar. Primul secretar al Comi­tetului judeţean Vraţa al P.C. Bulgar a subliniat, în încheiere, raporturile de prietenie şi colaborare cu judeţul vecin din partea de nord a Dunării, Dolj, din­tre oraşele „înfrăţite” Vra­ţa şi Craiova. Cele două judeţe dezvoltă strînse le­gături de bună vecinătate, fac schimburi utile de ex­perienţă. A urmat apoi o discu­ţie prietenească. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a in­teresat îndeaproape de rea­lizările judeţului, de pro­blemele privind rentabili­tatea complexelor agro-in­dustriale, investiţiile aloca­te pentru modernizarea a­­griculturii judeţului, modul de­ organizare a procesului de creştere industrială a a­­nimalelor. în încheiere, se­cretarul general al Partidu­lui Comunist Român a fe­licitat oamenii muncii din judeţul Vraţa pentru reali­zările obţinute şi le-a urat noi succese în îndeplinirea programului de dezvoltare viitoare a judeţului. In cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vineri la amiază, primul secretar al Comitetului judeţean Viaţa al P.C.R., Ivan Abad­jiev, şi prim-vicepreşedin­­tele Sfatului popular jude­ţean, Kiril Pencev, au ofe­rit o masă. Au luat parte membrii delegaţiilor română şi bul­gară, precum şi conducători ai organelor locale de par­tid şi de stat, în timpul prînzului, des­făşurat într-o atmosferă deosebit de caldă, priete­nească, tovarăşii Ivan A­­badjiev, Ilie Verdeţ, Todor Jivkov şi Nicolae Ceauşescu au rostit toasturi. Doresc şi cu acest prilej, a spus tovarăşul IVAN A­­BADJIEV, să exprim ma­rea noastră satisfacţie pen­­tru faptul că o delegaţie de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste Ro­mânia, frăţeşti, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, face o vizită în ţara noastră şi în jude­ţul şi oraşul nostru. Ex­prim în acelaşi timp bucu­ria pentru faptul că ieri a fost semnat Tratatul româno-bulgar de prie­tenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală menit să contribuie la dezvoltarea în continuare a legăturilor frăţeşti dintre cele două popoare. Este evident că a­­cest lucru se datorează po­liticii juste a Partidului Comunist Român şi a Par­tidului Comunist Bulgar, conducerii celor două par­tide şi statelor noastre. Fie ca această prietenie să fie tot, atît de trainică şi de veşnică cum este etern şi solid acest munte, la ale cărui poale ne a­­flăm. Urez poporului frate ro­mân noi şi mari succese pe calea construirii socia­lismului şi comunismului! în încheiere primul se­cretar al Comitetului jude­ţean de partid Viaţa a to­astat în sănătatea tovară­şului Nicolae Ceauşescu, a membrilor delegaţiei, pen­tru poporul român, pentru întărirea colaborării şi pri­eteniei dintre toate parti­dele şi ţările comunităţii socialiste, pentru întărirea mişcării comuniste interna­ţionale, îmi revine deosebita cin­ste şi plăcere — a spus în toastul său tovarăşul ILIE VERDEŢ — ca în numele delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socialiste România, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să vă mulţumesc pentru primirea tovărăşeas­că pe care ne-aţi făcut-o în oraşul dumneavoastră, pen­tru cuvintele calde care s-au rostit aici la adresa ţă­rii şi a poporului nostru, în Viaţa, ca şi în tot cursul vizitei noastre în frumoasa dumneavoastră ţară, am fost întimpinaţi cu senti­mente sincere de prietenie. Aceste sentimente, pe care noi le împărtăşim întruto­­tul, reflectă legăturile trai­nice de prietenie şi colabo­rare care există între con­ducătorii de partid şi de stat români şi bulgari, între partidele, statele şi popoa­rele noastre. Noi am avut posibilitatea să cunoaştem în timpul vi­zitei, ca şi astăzi, la întîlni­­rea de la Comitetul jude­ţean de partid, unele dintre preocupările dumneavoas­tră, din eforturile şi succe­sele dumneavoastră, pentru făurirea unei economii mo­derne, a unei agriculturi moderne. Aş dori ca în numele de­legaţiei noastre, al tovară­şului Nicolae Ceauşescu, să transmit Comitetului jude­ţean de partid, Consiliului popular judeţean, activişti­lor de partid şi de stat din judeţ, tuturor oamenilor muncii, o dată cu salutul nostru tovărăşesc, sincere felicitări pentru succesele obţinute, precum şi urările de noi succese in realizarea programului stabilit de par­tid, pentru dezvoltarea eco­nomică şi socială a Bulga­riei frăţeşti. Prietenia româno-bulgară are rădăcini adinei în tre­cut. Popoarele noastre s-au unit adeseori pentru apăra­rea fiinţei naţionale, pentru cucerirea independenţei, iar în lupta pentru edificarea noii societăţii socialiste, îm­potriva imperialimului şi pentru pace, aceste legături sint mai strînse mai traini­ce ca oricind. In cadrul convorbirilor, care au avut loc între dele­gaţiile de partid şi guverna­mentale ale celor două ţări. S-a constatat cu satisfacţie evoluţia ascendentă a rela­ţiilor rom­âno-bulgare pe multiple planuri şi s-a sta­bilit, totodată, dezvoltarea în continuare, în cincinalul viitor, a relaţiilor şi colabo­rării politice, economice, tehnico-ştiinţifice şi cultu­rale. Noi considerăm că acestui ţel îi slujeşte Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­tenţă mutuală care a fost semnat ieri, tratat bazat pe principiile marxism-leninis­­mului şi ale internaţionalis­mului socialist, ale respec­tului şi stimei reciproce, deplinei egalităţi, intr­aju­torării şi colaborării multi­laterale între ţările noas­tre. Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale a Repu­blicii Socialiste România şi semnarea noului tratat contribuie nu numai la ca­uza prieteniei româno-bul­gare, ci şi la cauza priete­niei şi unităţii ţărilor socia­liste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, la triumful ideilor socialismului şi păcii în lumea întreagă. în încheiere, tovarăşul Ilie Verdeţ a toastat în să­nătatea­­tovarăşului Jivkov, pentru harnicul popor bul­gar, pentru prietenia traini­că româno-bulgară, în sănă­tatea tuturor celor prezenţi, în cuvîntul său rostit la sfirşitul dejunului, tovară­şul todor" JIVKOV, a re­levat că întîlnirea cu tova­răşul Nicolae Ceauşescu, cu ceilalţi tovarăşi români s-a desfăşurat în spiritul prie­teniei, al dorinţei ambelor părţi de a lărgi colaborarea dintre ţările şi popoarele noastre, dintre partidele noastre. Această întîlnire, ca şi cea din septembrie de la Ruse şi Giurgiu, repre­zintă o nouă etapă şi mai fructuoasă în dezvoltarea prieteniei româno-bulgare. Vorbitorul a arătat apoi că a fost semnat un n­u tratat, s-a convenit să se a­­dîncească colaborarea eco­nomică. Am hotărît să cola­borăm mai strîns în proble­mele internaţionale, înde­osebi în Balcani. Am luat hotărîri în ceea ce priveşte folosirea mai complexă a apelor Dunării. Prin urma­re, se deschid posibilităţi şi mai bune pentru cooperarea pe mai departe, fructuoasă, dintre Republica Populară Bulgaria şi Republica So­cialistă România. Prin aceasta, a subliniat tovarăşul Todor Jivkov, răspundem dorinţelor po­poarelor noastre de a trăi în prietenie şi a colabora ală­turi, umăr la umăr, pentru făurirea noii societăţi, a societăţii socialiste. Mi se pare că am reuşit să ne ri­dicăm la nivelul răspunde­rilor pe care le purtăm. Sînt profund convins că ziua de mîine va fi şi mai bună, va înflori şi mai mult prietenia sinceră dintre po­poarele noastre, dintre ţă­rile noastre. Propun un toast — a spus vorbitorul — pentru priete­nia noastră, pentru tot ceea ce ne inspiră să o dezvol­tăm, să o facem tot mai fructuoasă, pentru tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru scumpii noştri oas­peţi, pentru gazdele noastre din conducerea organelor de partid şi de stat a jude­ţului Vraţa, pentru tovarăşii din par­tea Partidului Uniunea Populară Agrară Bulgară, cu care suntem­ împreună, cu care construim împreună societatea socialistă, în sănătatea dumneavoa­stră ! în toastul de răspuns, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, a spus , îm­părtăşesc pe deplin cele a­­rătate de tovarăşul Jivkov, în ceea ce priveşte rezulta­tele întîlnirilor noastre. Nu doresc să mai repet hotărî­­rile pe care le-am luat de comun acord. Desigur, ur­mează ca acum să le tra­ducem în viaţă. Eu sînt convins, şi pot să vă asigur, că partidul nos­tru, poporul român vor acţiona cu toată fermi­tatea pentru ca cele stabi­lite să fie realizate. Şi sunt convins că acelaşi lucru va face şi Partidul Comunist Bulgar şi poporul bulgar, pentru că aceasta cores­punde intereselor popoare­lor noastre, intereselor tu­turor ţărilor socialiste. Fi­ind vecini, avem ca ţel co­laborarea, unirea eforturi­lor pentru a realiza în con­diţii cît mai bune edifica­rea socialismului şi comu­nismului. De aceea, doresc şi eu să toastez pentru în­făptuirea cu succes a celor ce am stabilit, în toate do­meniile de activitate. Pentru dezvoltarea con­tinuă a relaţiilor dintre partidele şi popoarele noastre, In sănătatea tovarăşului Jivkov, In sănătatea primului secretar al Comitetului ju­deţean şi a tuturor tovară­şilor din acest judeţ, In sănătatea dumnea­voastră, a tuturor! Cetăţenii oraşului Vraţa şi-au primit oaspeţii ovaţionind pentru prietenia ce uneşte popoarele român şi bulgar Cuvîntul lo Nicolae Ceauşescu In semn de înalt omagiu, tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost conferită Medalia de Aur de onoarea Botevgradului Delegaţia de partid şi guvernamentală română depune o coroană de flori la Monumentul din Viaţa închinat marelui revoluţionar bulgar Hristo Botev La combinatul chimic­­mîndrie a locuitorilor din Vraţa După-amiază, oaspeţii au făcut o vizită la marele Combinat chimic, mîndrie a locuitorilor din Vraţa. De departe se profilează pe cerul albastru turlele şi cupolele argintii ale com­binatului. O suprafaţă de circa 80 de hectare este străbătută în lung şi în lat de uriaşe conducte suspen­date, un adevărat păienje­niş de metal. La intrarea în combinat, oaspeţii sunt întimpinaţi cu aplauze şi ovaţii de mun­citorii şi tehnicienii uzi­nei, care scandează pentru prietenia dintre popoarele român şi bulgar. Tinere­­ muncitoare, în pitoreşti costume naţionale, oferă tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov, membrilor delegaţiei ro­mâne buchete de flori. Oaspeţii sînt invitaţi în sala de consiliu, unde di­rectorul acestui important complex industrial, ing. Ţvetan Danov, dă ample explicaţii despre activita­tea şi realizările combina­tului. Construcţia acestui gigant al chimiei bulgare a fost terminată în 1967, în prezent capacitatea sa a­­nuală fiind de 400 000 tone amoniac, 600 000 tone Car­bamid, precum şi 200 000 tone ape amoniacale care furnizează jumătate din îngrăşămintele chimice pro­duse de industria bul­gară. Utilat cu cea mai modernă tehnică, combina­tul de la Vraţa este consi­derat una din cele mai rentabile întreprinderi din Bulgaria, întrucît materia primă de bază — gazul natural — se găseşte în imediata apropiere, lingă comuna Cireu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a interesat de unele aspecte legate de eficienţa economică a com­binatului, de organizarea producţiei. După explicaţii­le date de directorul com­binatului, tovarăşul Ilie Verdeţ a mulţumit, în nu­mele delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republi­cii Socialiste România. Este vizitat apoi combi­natul. Pretutindeni, mun­citorii, tehnicienii şi ingi­nerii au făcut o caldă pri­mire tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oas­peţi români, manifestîn­­du-şi satisfacţia pentru cinstea de a avea în mij­locul lor pe solii poporului nostru, de care se simt le­gaţi prin sentimente de trainică prietenie. Seara, delegaţia de par­tid şi guvernamentală a României s-a înapoiat la Sofia. Recepţie oferită de tovarăşul­­ Nicolae Ceauşescu Vineri seara, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, a oferit o recepţie cu prilejul vizitei în Repu­blica Populară Bulgaria a delegaţiei de partid şi gu­vernamentale a Republicii Socialiste România. Din partea bulgară au participat; Todor Jivkov, Gheorghi Traikov, Jivko Jivkov, Ivan Popov, Stan­­ko Todorov, Boris Velcev, Lîcezar Avramov, Anghel Tanév, Venelin Koţev, Gheorghi Bokov, Sava Ga­­novski, Dancio Dimitrov, Gheorghi Kulisev, Mincio Mincev, Ivan Başev, Kons­tantin Tellalov, Spas Gos­­podov, Gheorghi Stoilov, membri ai C.C.al P.C. Bul­gar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai Guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, generali, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, zia­rişti bulgari şi străini. Au participat tovarăşii Ilie Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Ni­colae Blejan, membrii dele­gaţiei române, precum şi persoanele oficiale române care însoţesc delegaţia. Au luat parte, de aseme­nea, şefi ai misiunilor di­plomatice şi alţi membri ai corpului diplomatic. Au fost intonate imnuri­le de stat ale celor două ţări. Recepţia s-a desfăşurat într-o atmosferă deosebit de cordială şi prietenească. Reportajele vizitei au fost realizate de : ION MARGINEANU SORIN STRUJAN DUMITRU TINU GHEORGHEIEVA Fotografii : ANGHEL PASAT si RADU CRISTESCU

Next