Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)
1971-02-26 / nr. 7239
Prima consfătuire pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în Sala Palatului Republicii, s-au desfăşurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei plenare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Verdeţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, muncitori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, medici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole de stat au dezbătut probleme majore privind tehnologiile şi formele cele mai moderne de organizare a producţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea continuă şi substanţială a aportului întreprinderilor agricole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socialiste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi ; pomicultură ; viticultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru carne, ovine ; porcine ; păsări şi animale mici,prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţionare continuă a activităţii în toate sectoarele de muncă din spiritul directivelor adoptate de partid în vederea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, participanţii la consfătuire au continuat în tot cursul zilei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sector al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschiderea şedinţei plenare, tovarăşul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consultare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei naţionale în scopul analizării temeinice a activităţii desfăşurate în diferite compartimente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorificare a rezervelor de creştere continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indicaţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expunerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producţie şi întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Miculescu, ministru secretar de stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor cu privire la activitatea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor şi propunerile din secţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţinute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai există pe linie tehnică, economică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficiente măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi depăşirea prevederilor planului de stat în actualul cincinal, pentru ridicarea întregii activităţi pe o treaptă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, valoarea propunerilor făcute de majoritatea participanţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesionale şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupărilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judicioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de răspundere trasate de conducerea de partid şide stat. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, precum şi de ordine şi medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii şi îndelungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. (Continuare în pag. 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu prilejul zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rîndul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. Sir ARTHUR ESPIE PORRITT Guvernator general Proletar! din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7239 Vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii» ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfăşurată in anii construcţiei socialiste, pentru contribuţia personală adusă la dezvoltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ridicarea continuă a productivităţii muncii şi a rentabilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“ tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, judeţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stânescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite in muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agriculturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa I tovarăşilor: Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii“ clasa I tovarăşilor : Ion P. Bora—inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Prahova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Vasilica Diaconu — inginer agronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, municipiul Bucureşti, Ana C. Fiscu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Timiş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fermă la I.A.S. Mediaş, judeţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, director la I.A.S. Bacău, Marin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, director general la Trustul pentru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însurăţei, judeţul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarăşilor: Urania Stela Alexandrescu — medic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — inginer zootehnist, la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngrijitoare de păsări la I.A.S. Avicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — tractorist la I.A.S. Deta, judeţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, Alexandru M. Cocoşilă — inginer agronom, director general la I.A.S. Urziceni, judeţul Ilfov, Vasile Cosmuţa — inginer zootehnist, director general al Trustului pentru îngrăşarea porcilor, Ştefan Demeny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola (Continuare in pag. a 3 a) n intimpinarea Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor SINDICATELE — pot fi şi trebuie sa devină — PARTICIPANTE DE PRESTIGIU LA VIATA NOASTRĂ ECONOMICĂ $ISOCIAIĂ ---------------- dezbatere publică — —— Sunt profesor universitar. De mai mulţi ani fac parte şi din activul obştesc al Consiliului judeţean al sindicatelor Braşov, ca responsabil al Comisiei inginerilor şi tehnicienilor. Din punct de vedere organizatoric, cred că actuala formă a C.I.T. este corespunzătoare. Dar, pentru creşterea eficienţei muncii, este necesar ca în documentele ce vor fi supuse dezbaterii Congresului sindicatelor să se prevadă acordarea unor atribuţii mai largi comisiilor, mai ales în domeniul propagandei tehnico-ştiinţifice, al mişcării inventatorilor şi inovatorilor, al generalizării experienţei pozitive în dezvoltarea producţiei moderne. In contextul acestor probleme, consider util ca membrii comisiilor inginerilor şi tehnicienilor (şi ai celorlalte comisii pe probleme ce funcţionează la nivelul sindicatelor de întreprindere sau al organelor teritoriale) să fie recomandaţi de membrii de sindicat în adunări şi conferinţe sindicale din întreprinderi sau instituţii, principalii cunoscători ai aptitudinilor şi puterii de muncă a fiecăruia. De asemenea, este necesar să se prevadă în statutulcadru al sindicatului de întreprindere analiza periodică, trimestrială sau anuală, la locurile de muncă, respectiv în cadrul grupelor sindicale, sau al adunărilor pe secţii, analiza modului in care membrii activului obştesc, de la toate nivelele, se achită de sarcinile încredinţate. Găsesc justificate şi alte propuneri, cum sunt : fiecare inginer din întreprinderile industriale să fie solicitat ca cel puţin o dată pe trimestru să prezinte informări în cadrul acţiunilor organizate de sindicate, diferenţiat pe grupe de specialitate, asupra noutăţilor tehnice ; acordarea dreptului comisiilor inginerilor şi tehnicienilor de pe lingă organele teritoriale de a organiza, în funcţie de specificul şi nevoile activităţii economice, cursuri de iniţiere a inginerilor şi tehnicienilor în cunoaşterea şi popularizarea celor mai noi cuceriri ale tehnicii contemporane, simpozioane şi sesiuni tehnico-ştiinţifice pe centrale şi combinate industriale. De asemenea, aş propune înfiinţarea unor „cluburi ale inginerilor“, în cadrul cărora comisiile inginerilor şi tehnicienilor să organizeze conferinţe, colocvii, mese rotunde, vizionări de filme documentare şi altele. Prof. dr. ing. GHERMAN DRAGHICI responsabilul comisiei judeţene a inginerilor şi tehnicienilor Braşov POTENŢIALUL COMISIEI INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR II BINE FOLOSIT! Baza materială pentru activităţi culturale să aparţină exclusiv sindicatelor Baza materială destinată activităţilor culturale din centrul muncitoresc Azuga, oraş de pe Valea Prahovei, unde lucrează aproape 10 000 de salariaţi, se compune din 3 săli de festivităţi mari, frumoase aparţinînd întreprinderii de sticlă, Fabricii de şamotă şi Fabricii de postav, şi din clădirea Casei de cultură. Cu toate acestea, sînt numeroase cazurile cînd vrînd să organizăm o acţiune culturală de masă la nivelul oraşului sau chiar al întreprinderii, să nu avem unde s-o ţinem. De ce ? Pe de o parte, pentru că aceste săli, fiind proprietatea întreprinderilor, conducătorii acestora, fără excepţii, „grijulii* să nu se strice mobilierul, le păstrează numai pentru şedinţe. Au fost şi cazuri cînd, neavînd unde să depoziteze materia primă (Fabrica de postav), conducerea întreprinderii a transformat sala de festivităţi, fără nici o aprobare, în depozit. Cît priveşte Casa de cultură, ea aparţinînd Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, şi aici întîmpinăm greutăţi datorită planului financiar stabilit acestei instituţii. Ţinîndu-se seama de atribuţiile sporite ce revin sindicatelor în etapa actuală, propun ca această bază materială pentru desfăşurarea activităţii culturale să le fie încredinţată lor şi folosită exclusiv pentru activitatea culturaleducativă de masă. De asemenea, propun ca şi Casa de cultură să aparţină sindicatelor, pentru că marea majoritate a locuitorilor oraşului nostru sunt salariaţi, sau membri de familie ai acestora. GH. PADURARU electrician, Fabrica de postav Azuga Adunarea grupei sindicale — forum al democraţiei muncitoreşti Lucrînd în construcţii, domeniu caracterizat prin dispersarea forţei de muncă pe mari suprafeţe, mi-am dat seama ce mare valoare are buna activitate a grupei sindicale, la nivelul locurilor de muncă. Căci tocmai noi, cei ce lucrăm efectiv în producţie, putem sesiza cazurile de risipă a materialelor, deficienţele de calitate în efectuarea unor lucrări, lipsurile de organizare a muncii ce pot genera risipirea avutului obştesc. Pentru înlăturarea acestor stări de lucruri, oamenii au venit mereu cu iniţiative şi propuneri. Dar multe dintre ele s-au pierdut pe parcurs, nu au ajuns la conducere, ori dacă au ajuns nu li s-a acordat mare însemnătate. Adunarea grupei sindicale fiind o tribună de la care salariaţii, ca proprietari şi gospodari ai mijloacelor de producţie, trebuie să-şi spună cuvîntul asupra tuturor chestiunilor care privesc bunul mers al întreprinderii, trebuie să aibe atribuţiile stabilite prin Statut. în acest sens consider că noile reglementări ar trebui să statueze rolul adunării grupei sindicale ca forum al democraţiei muncitoreşti, ca un cadru unde se hotărăsc măsuri de înlăturare a unor deficienţe de natură economică sau socială, biroul grupei sindicale şi maistrul avînd îndatorirea să asigure îndeplinirea hotărîrilor luate. La rîndul său, comitetul sindicatului să fie obligat să informeze adunarea generală a grupei sindicale despre soarta propunerilor noastre, despre participarea reprezentantului sindicatului în comitetul de direcţie. NICOLAE ODAGIU tehnician, şantierul de construcţii Olteniţa O reprezentare responsabilă a intereselor membrilor de sindicat Interesele membrilor de sindicat se confundă cu cele ale întregului colectiv de muncă şi corespund în ultimă instanţă celor ale societăţii. In acest context pregătirea profesională a salariaţilor şi şcolarizarea celor ce vor intra în rîndurile clasei muncitoare este, după părerea mea, o problemă ce trebuie să capteze mai mult atenţia sindicatelor. Pentru că, există încă o discrepanţă între nivelul pregătirii profesionale şi cerinţele actuale ale producţiei. Cel mai evident aceasta se manifestă în calitatea produselor. Cauza esenţială a rămînerii la nivelul cunoştinţelor acumulate cu mulţi ani în urmă şi a slabei pregătiri a contingentelor de tineri muncitori o constituie faptul că nu întotdeauna sunt puşi să se ocupe de aceasta oameni bine pregătiţi profesional, ei înşişi în curs de perfecţionare, ci oameni rupţi de mult de activitatea practică, ce au deţinut diferite funcţii administrative şi n-au mai corespuns. Sindicatele s-au mulţumit adesea să constate practica şi să se rezume doar la a mobiliza cursanţi. Nu este suficient. Consider că dat fiind natura şi atribuţiile lor, sindicatele ar trebui să fie mai direct interesate faţă de aceste probleme şi bineînţels investite cu răspunderi concrete. Cred că, în acest sens, ar trebui legiferat ca planurile de pregătire profesională să fie în prealabil avizate de către sindicate. De asemenea, lor, sindicatelor, să le revină sarcina de a urmări practica ucenicilor şi repartizarea lor în producţie in meseria învăţată. In aceeaşi măsură consider ca sindicatul să militeze mai eficient pentru realizarea obiectivelor sociale din contractul colectiv. In această idee, cred că în lege trebuie să se prevadă şi dreptul sindicatului de a trage la răspundere pe cei ce nu îndeplinesc obligaţiile concrete ce le reveneau în contractul colectiv la capitolul condiţii sociale. TEODOR MELNIC brigadier în secţia minerală a fabricii de încălţăminte „Dîmboviţa“ Noi criterii în alegerea directorilor de club In condiţiile exploziei informaţionale contemporane, cînd noutăţile se succed vertiginos, cînd prin radio, televiziune, carte şi presă oamenii vin în contact cu cultura, arta, ştiinţa şi evenimentele zilelor noastre, activitatea cluburilor trebuie, după părerea mea, structural modificată faţă de ce a fost ea cu ani în urmă. Tematica, uneori îngustă, abordată de cluburi, rămîne adesea în afara preocupărilor colectivelor de muncitori care lucrează cu maşini moderne, care doresc să-şi formeze o solidă cultură tehnică. Aşa cum bine arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la lucrările recentei plenare a Comitetului Central al partidului, activitatea culturală a sindicatelor scapă uneori din vedere tocmai esenţialul, rolul ei în dezvoltarea conştiinţei socialiste, în educarea trăsăturilor morale corespunzător principiilor eticii clasei muncitoare. Instituţiile culturale ale sindicatelor dispun de toate condiţiile pentru a fi transformate într-un mijloc de educaţie permanentă, în asemenea condiţii alcătuirea programelor cluburilor devine o operaţie care cere o viziune politică largă, competentă. Mi se pare că alegerea directorilor de club se face de multe ori după criterii incerte care nu mai corespund, activitatea lor presupunînd un permanent şi inteligent dialog cu beneficiarii cluburilor sindicatelor. Propun ca în viitor directorii de club să nu mai fie numiţi, ci aceste funcţii să fie ocupate prin concurs. Apoi, să existe o perioadă de stagiatură de cel puţin 5—6 luni, timp în care aceştia să demonstreze dacă au capacitatea necesară cerută de asemenea posturi. TAMARA ORBAN activistă la Consiliul municipal al sindicatelor București sindicale la date diferite Considerente de ordin practic mă determină să propun înscrierea în noul statut ca mandatul comitetului sindicatului să aibe o durată de trei ani, iar cel al biroului grupei de doi ani. Această asigurare a continuităţii în muncă va contribui la înfăptuirea unor obiective des perspectivă. O asemenea măsură nu va trebui, însă, să stânjenească dreptul de control al organizaţiei sindicale asupra organului său ales. De aceea, să se prevadă ca în fiecare an, cu prilejul adunării generale a salariaţilor, comitetul sindicatului să prezinte o dare de seamă a activităţii sale, în paralel cu darea de seamă a comitetului de direcţie. Aceasta va contribui la o mai bună împletire a activităţii sindicatelor cu problemele majore ale producţiei, va ajuta la reliefarea sarcinilor de viitor ale activităţii sindicale în deplină concordanţă cu sarcinile de plan pe noul an. Aceste adunări generale ale salariaţilor vor fi precedate de adunările anuale ale grupelor sindicale pentru analizarea dărilor de seamă ale birourilor grupelor. In condiţiile statuării alegerilor la trei ani pentru comitetele sindicatelor și la doi ani pentru birourile grupelor, să se prevadă dreptul adunării generale anuale de a revoca mandatul organului său sindical dacă apreciază activitatea acestuia ca nesatisfăcătoare și de a purcede la alegeri extraordinare ANA FERENCZI asistentă medicală la Centrul de neuropsihiatrie infantilă — Bucureşti