Munca, februarie 1971 (Anul 27, nr. 7217-7240)

1971-02-26 / nr. 7239

Prima consfătuire pe ţară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în Sala Palatului Republicii, s-au desfăşu­rat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe ţară a lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, organizată din iniţiativa conducerii de partid şi de stat. Lucrările şedinţei ple­nare au avut loc în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Emil Bodnaraş, Manea Mănescu, Ilie Ver­­deţ, Iosif Banc, Mihai Gere. Timp de două zile, mun­citori, tehnicieni, ingineri, agronomi şi zootehnişti, me­dici veterinari şi economişti din întreprinderile agricole­­ de stat au dezbătut proble­me majore privind tehnolo­giile şi formele cele mai mo­derne de organizare a pro­ducţiei şi a muncii, care pot contribui la sporirea conti­nuă şi substanţială a apor­tului întreprinderilor agri­cole de stat, la dezvoltarea agriculturii noastre socia­liste, a întregii economii naţionale. In prima zi de lucru, consfătuirea s-a ţinut pe secţii de specialitate — culturi de cîmp ; legume şi cartofi ; pomicultură ; viti­cultură ; taurine pentru lapte ; taurine pentru car­ne, ovine ; porcine ; păsări şi animale mici,prilejuind un schimb larg de opinii privind căile de perfecţio­nare continuă a activităţii în toate sectoarele de mun­că d­in spiritul directivelor adoptate de partid în vede­rea ridicării agriculturii noastre socialiste pe trepte noi de progres. Reuniţi în plen, partici­panţii la consfătuire au continuat în tot cursul zi­lei de joi dialogul fructuos asupra problemelor ce se cer soluţionate în acest sec­tor al economiei naţionale. Luînd cuvîntul în deschi­derea şedinţei plenare, to­varăşul Iosif Banc, minis­trul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor, a subliniat că aceas­tă reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului şi statului nostru de consul­tare largă a lucrătorilor şi specialiştilor din diferite sectoare ale economiei na­ţionale în scopul analizării temeinice a activităţii des­făşurate în diferite compar­timente ale economiei şi vieţii sociale, găsirii căilor şi mijloacelor de valorifi­care a rezervelor de creşte­re continuă a eficienţei muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfăşurate în lumina preţioaselor indica­ţii date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în expu­nerea făcută la şedinţa de lucru de la Comitetul Cen­tral al Partidului din no­iembrie anul trecut, în cu­­vîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura judeţului Ialomiţa şi în cea de la ultima plenară a Co­mitetului Central al Parti­dului, se vor solda cu con­cluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai depli­nă a tuturor rezervelor in­terne, dezvoltarea cooperă­rii între întreprinderile agricole de stat, cooperati­vele agricole de producţie şi întreprinderile de indus­trie alimentară, astfel încît fermele şi întreprinderile agricole de stat să-şi înde­plinească pe viitor cu cins­te sarcinile de mare răs­pundere trasate de partid. Tot în şedinţa plenară de joi, tovarăşul Angelo Mi­­culescu, ministru secretar de stat, a prezentat rapor­tul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Ali­mentare, Silviculturii și A­­pelor cu privire la activita­tea întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezen­tate concluziile dezbateri­lor şi propunerile din­ sec­ţiile de specialitate. In şedinţele pe secţii şi în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de dele­gaţi şi invitaţi care, pe fundalul realizărilor obţi­nute în unităţile agricole în care lucrează, au făcut o analiză cuprinzătoare în spirit critic şi autocritic a deficienţelor care mai exis­tă pe linie tehnică, econo­mică şi organizatorică, au făcut propuneri în vederea stabilirii celor mai eficien­te măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea şi de­păşirea prevederilor planu­lui de stat în actualul cin­cinal, pentru ridicarea în­tregii activităţi pe o treap­tă calitativ superioară. Dezbaterile vii şi nivelul ridicat al discuţiilor, va­loarea propunerilor făcute de majoritatea participan­ţilor sunt mărturii grăitoare ale competenţei profesiona­le şi experienţei bogate ale lucrătorilor din agricultura de stat, expresia preocupă­rilor lor de perfecţionare a muncii şi folosire mai judi­cioasă a capacităţilor de producţie, pentru îndepli­nirea şi depăşirea sarcini­lor de răspundere trasate de conducerea de partid şi­­de stat. In cadrul lucrărilor con­sfătuirii a avut loc apoi so­lemnitatea înmînării titlu­lui de Erou al Muncii So­cialiste şi Medalia de aur „Secera şi Ciocanul“, pre­cum şi de ordine şi meda­lii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincţii au fost înmînate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedinte­le Consiliului de Stat. In încheierea dezbate­rilor, primit cu vii şi în­delungi aclamaţii, a luat apoi cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Cuvîntarea secretarului ge­neral al partidului a fost urmărită cu deosebit in­teres și subliniată în repe­tate rînduri cu vii și pu­ternice aplauze. (Continuare în pag. 2-a) Excelenţei Sale Domnului NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREŞTI In numele poporului neo-zeelandez, vă mulţumesc pentru mesajul transmis din partea Consiliului de Stat şi a poporului român cu prilejul zilei naţionale a Noii Zeelande şi la rîndul meu vă adresez cu căldură aceleaşi bune urări. Sir ARTHUR ESPIE PORRITT Guvernator general Proletar! din toate torile, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA ANUL XXVII nr. 7239 Vineri 26 februarie 1971 4 pagini 30 bani Solemnitatea înmînării unor înalte distincţii­­» ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Cons­fătuirii pe ţară a lucrători­lor din întreprinderile agri­cole de stat a avut loc so­lemnitatea înmînării unor înalte distincţii ale Repu­blicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate des­făşurată in anii construcţiei socialiste, pentru contribu­ţia personală adusă la dez­voltarea unităţilor agricole în care lucrează, precum şi pentru obţinerea an de an a unor producţii sporite, ri­dicarea continuă a produc­tivităţii muncii şi a renta­bilităţii unităţilor, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ şi Meda­lia de aur „Secera şi Cio­canul“ tovarăşilor : Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, judeţul Ialomiţa, Marin Dobre — mecanic agricol la I.A.S. Hîrşova, judeţul Constanţa, Gheorghe Lungu — mulgă­tor la I.A.S. Iaşi, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, jude­ţul Timiş, Nicolae Sechei — mulgător la I.A.S. Turda, judeţul Cluj, Mihai Stâ­­nescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, Ioan I. Vlad — inginer a­­gronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite in muncă şi contribuţia adusă la dezvoltarea agri­culturii socialiste, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ clasa I tovarăşilor: Iosif Banc — vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al agriculturii, in­dustriei alimentare, silvi­culturii şi apelor, Angelo D. Miculescu — ministru se­cretar de stat la Ministe­rul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, Nicolae Giosan — preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Pentru merite deosebite în activitatea de producţie şi economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordi­nul Muncii“ clasa I tovară­şilor : Ion P. Bora—inginer agronom, director la I.A.S. Segarcea, judeţul Dolj, Gheorghe St. Costache — maistru mecanic la I.A.S. Puchenii Mari, judeţul Pra­hova, Iacob D. Deneş — maistru grădinar la I.A.S. Codlea, judeţul Braşov, Va­­silica Diaconu — inginer a­­gronom, şef de fermă la I.A.S. Popeşti-Sere, muni­cipiul Bucureşti, Ana C. Fiscu — mulgătoare la I.A.S. Variaş, judeţul Ti­miş, Adolf Mihai Kristoff — maistru viticol, şef de fer­mă la I.A.S. Mediaş, jude­ţul Sibiu, Valerian Negoiţă — inginer agronom, direc­tor la I.A.S. Bacău, Ma­rin Gh. Tudoran — inginer horticultor, director la I.A.S. Medgidia, judeţul Constanţa, Stan M. Ţîrlea — inginer zootehnist, direc­tor general la Trustul pen­tru producţia avicolă, Constantin Zgîrvaci — tractorist la I.A.S. însură­ţei, judeţul Brăila. „Ordinul Muncii“ clasa a II-a tovarăşilor: Urania Stela Alexandrescu — me­dic veterinar, şef de fermă la I.A.S. Buzău, judeţul Buzău, Lucia T. Bîrca — in­giner zootehnist, la I.A.S. Mihăileşti, judeţul Ilfov, Ana T. Brătianu — îngriji­toare de păsări la I.A.S. A­­vicola Craiova, judeţul Dolj, Ion V. Breban — trac­torist la I.A.S. Deta, jude­ţul Timiş, Dumitru I. Călin — mulgător la I.A.S. Turnu Măgurele, judeţul Teleor­man, Alexandru M. Cocoşi­­lă — inginer agronom, di­rector general la I.A.S. Ur­­ziceni, judeţul Ilfov, Vasi­le Cosmuţa — inginer zooteh­nist, director general al Trustului pentru îngrăşa­­rea porcilor, Ştefan Deme­­ny — inginer zootehnist, director la I.A.S. Avicola (Continuare in pag. a 3 a) ­n intimpinarea Congresului Uniunii Generale a Sindicatelor SINDICATELE — pot fi şi trebuie sa devină — PARTICIPANTE DE PRESTIGIU LA VIATA NOASTRĂ ECONOMICĂ $ISOCIAIĂ ---------------- dezbatere publică — —— Sunt profesor universitar. De mai mulţi ani fac parte şi din activul obştesc al Consi­liului judeţean al sindicatelor Braşov, ca responsabil al Co­misiei inginerilor şi tehnicie­nilor. Din punct de vedere or­ganizatoric, cred că actuala formă a C.I.T. este corespunză­toare. Dar, pentru creşterea e­­ficienţei muncii, este necesar ca în documentele ce vor fi su­puse dezbaterii Congresului sindicatelor să se prevadă a­­cordarea unor atribuţii mai largi comisiilor, mai ales în domeniul propagandei tehni­­co-ştiinţifice, al mişcării inven­tatorilor şi inovatorilor, al ge­neralizării experienţei pozi­tive în dezvoltarea producţiei moderne. In contextul acestor pro­bleme, consider util ca mem­brii comisiilor inginerilor şi tehnicienilor (şi ai celorlalte comisii pe probleme ce func­ţionează la nivelul sindicate­lor de întreprindere sau al organelor teritoriale) să fie recomandaţi de membrii de sindicat în adunări şi confe­rinţe sindicale din întreprin­deri sau instituţii, principalii cunoscători ai aptitudinilor şi puterii de muncă a fiecăruia. De asemenea, este necesar să se prevadă în statutul­­cadru al sindicatului de în­treprindere analiza periodică, trimestrială sau anuală, la locurile de muncă, respectiv în cadrul grupelor sindicale, sau al adunărilor pe secţii, analiza modului in care membrii acti­vului obştesc, de la toate ni­velele, se achită de sarcinile încredinţate. Găsesc justificate şi alte propuneri, cum sunt : fiecare inginer din întreprinderile industriale să fie solicitat ca cel puţin o dată pe trimestru să prezinte informări în ca­drul acţiunilor organizate de sindicate, diferenţiat pe gru­pe de specialitate, asupra noutăţilor tehnice ; acorda­rea dreptului comisiilor ingi­nerilor şi tehnicienilor de pe lingă organele teritoriale de a organiza, în funcţie de spe­cificul şi nevoile activităţii economice, cursuri de iniţiere a inginerilor şi tehnicienilor în cunoaşterea şi populariza­rea celor mai noi cuceriri ale tehnicii contemporane, simpo­zioane şi sesiuni tehnico-ştiin­­ţifice pe centrale şi combi­nate industriale. De aseme­nea, aş propune înfiinţarea unor „cluburi ale inginerilor“, în cadrul cărora comisiile in­ginerilor şi tehnicienilor să organizeze conferinţe, coloc­vii, mese rotunde, vizionări de filme documentare şi altele. Prof. dr. ing. GHERMAN DRAGHICI responsabilul comisiei ju­deţene a inginerilor şi teh­nicienilor Braşov POTENŢIALUL COMISIEI INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR II BINE FOLOSIT! Baza materială pentru activităţi culturale să aparţină exclusiv sindicatelor Baza materială destinată activităţilor culturale din centrul muncitoresc Azu­­ga, oraş de pe Valea Pra­hovei, unde lucrează aproa­pe 10 000 de salariaţi, se compune din 3 săli de festi­vităţi mari, frumoase apar­­ţinînd întreprinderii de sti­clă, Fabricii de şamotă şi Fabricii de postav, şi din clădirea Casei de cultură. Cu toate acestea, sînt nu­meroase cazurile cînd vrînd să organizăm o acţiune cul­turală de masă la nivelul oraşului sau chiar al între­prinderii, să nu avem unde s-o ţinem. De ce ? Pe de o parte, pentru că aceste săli, fiind proprietatea întreprin­derilor, conducătorii acesto­ra, fără excepţii, „grijulii* să nu se strice mobilierul, le păstrează numai pentru şedinţe. Au fost şi cazuri cînd, neavînd unde să depoziteze materia primă (Fabrica de postav), conducerea între­prinderii a transformat sala de festivităţi, fără nici o aprobare, în depozit. Cît priveşte Casa de cul­tură, ea aparţinînd Comite­tului judeţean pentru cul­tură şi artă, şi aici întîmpi­­năm greutăţi datorită pla­nului financiar stabilit a­­cestei instituţii. Ţinîndu-se seama de atribuţiile sporite ce revin sindicatelor în e­­tapa actuală, propun ca această bază materială pen­tru desfăşurarea activităţii culturale să le fie încredin­ţată lor şi folosită exclusiv pentru activitatea cultural­­educativă de masă. De asemenea, propun ca şi Casa de cultură să apar­ţină sindicatelor, pentru că marea majoritate a locuito­rilor oraşului nostru sunt sa­lariaţi, sau membri de fa­milie ai acestora. GH. PADURARU electrician, Fabrica de pos­tav Azuga Adunarea grupei sindicale — forum al democraţiei muncitoreşti Lucrînd în construcţii, domeniu caracterizat prin dispersarea forţei de mun­că pe mari suprafeţe, mi-am dat seama ce mare valoare are buna activita­te a grupei sindicale, la ni­velul locurilor de muncă. Căci tocmai noi, cei ce lu­crăm efectiv în producţie, putem sesiza cazurile de ri­sipă a materialelor, defi­cienţele de calitate în efec­tuarea unor lucrări, lipsu­rile de organizare a muncii ce pot genera risipirea avu­tului obştesc. Pentru înlăturarea aces­tor stări de lucruri, oame­nii au venit mereu cu ini­ţiative şi propuneri. Dar multe dintre ele s-au pier­dut pe parcurs, nu au ajuns la conducere, ori dacă au ajuns nu li s-a acordat ma­re însemnătate. Adunarea grupei sindi­cale fiind o tribună de la care salariaţii, ca proprie­tari şi gospodari ai mijloa­celor de producţie, trebuie să-şi spună cuvîntul asupra tuturor chestiunilor care privesc bunul mers al între­prinderii, trebuie să aibe a­­tribuţiile stabilite prin Sta­tut. în acest sens consider că noile reglementări ar tre­bui să statueze rolul adu­nării grupei sindicale ca forum al democraţiei mun­citoreşti, ca un cadru un­de se hotărăsc măsuri de înlăturare a unor defi­cienţe de natură economică sau socială, biroul grupei sindicale şi maistrul avînd îndatorirea să asigure în­deplinirea hotărîrilor luate. La rîndul său, comitetul sindicatului să fie obligat să informeze adunarea ge­nerală a grupei sindicale despre soarta propunerilor noastre, despre participarea reprezentantului sindicatu­lui în comitetul de direcţie. NICOLAE ODAGIU tehnician, şantierul de con­strucţii Olteniţa O reprezentare responsabilă a intereselor membrilor de sindicat Interesele membrilor de sindicat se confundă cu ce­le ale întregului colectiv de muncă şi corespund în ultimă instanţă celor ale societăţii. In acest context pregătirea profesională a salariaţilor şi şcolarizarea celor ce vor intra în rîndu­­rile clasei muncitoare este, după părerea mea, o pro­blemă ce trebuie să capteze m­ai mult atenţia sindicate­lor. Pentru că, există încă o discrepanţă între nivelul pregătirii­ profesionale şi cerinţele actuale ale pro­ducţiei. Cel mai evident a­­ceasta se manifestă în cali­tatea produselor. Cauza e­­senţială a rămînerii la ni­velul cunoştinţelor acumu­late cu mulţi ani în urmă şi a slabei pregătiri a con­tingentelor de tineri mun­citori o constituie faptul că nu întotdeauna sunt puşi să se ocupe de aceasta oameni bine pregătiţi profesional, ei înşişi în curs de perfec­ţionare, ci oameni rupţi de mult de activitatea practi­că, ce au deţinut diferite funcţii administrative şi n-au mai corespuns. Sindi­catele s-au mulţumit adesea să constate practica şi să se rezume doar la a mobiliza cursanţi. Nu este suficient. Consider că dat fiind natu­ra şi atribuţiile lor, sindica­tele ar trebui să fie mai di­rect interesate faţă de aces­te probleme şi bineînţels investite cu răspunderi concrete. Cred că, în acest sens, ar trebui legiferat ca planurile de pregătire pro­fesională să fie în prealabil avizate de către sindicate. De asemenea, lor, sindicate­lor, să le revină sarcina de a urmări practica ucenici­lor şi repartizarea lor în producţie in meseria învăţată. In aceeaşi măsură consider ca sindi­catul să militeze mai efici­ent pentru realizarea obi­ectivelor sociale din con­tractul colectiv. In această idee, cred că în lege tre­buie să se prevadă şi drep­tul sindicatului de a trage la răspundere pe cei ce nu îndeplinesc obligaţiile con­crete ce le reveneau în con­tractul colectiv la capitolul condiţii sociale. TEODOR MELNIC brigadier în secţia minerală a fabricii de încălţăminte „Dîmboviţa“ N­oi criterii în alegerea directorilor de club In condiţiile exploziei in­formaţionale contemporane, cînd noutăţile se succed vertiginos, cînd prin radio, televiziune, carte şi presă oamenii vin în contact cu cultura, arta, ştiinţa şi eve­nimentele zilelor noastre, activitatea cluburilor tre­buie, după părerea mea, structural modificată faţă de ce a fost ea cu ani în urmă. Tematica, uneori îngustă, abordată de cluburi, rămîne adesea în afara preocupări­lor colectivelor de munci­tori care lucrează cu ma­şini moderne, care doresc să-şi formeze o solidă cul­tură tehnică. Aşa cum bine arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu la lucrările re­centei plenare a Comitetu­lui Central al partidului, activitatea culturală a sin­dicatelor scapă uneori din vedere tocmai esenţialul, rolul ei în dezvoltarea con­ştiinţei socialiste, în educa­rea trăsăturilor morale co­respunzător principiilor eticii clasei muncitoare. Instituţiile culturale ale sindicatelor dispun de toate condiţiile pentru a fi transformate într-un mijloc de educaţie permanentă, în asemenea condiţii alcătui­rea programelor cluburilor devine o operaţie care cere o viziune politică largă, competentă. Mi se pare că alegerea directorilor de club se face de multe ori după criterii incerte care nu mai corespund, activi­tatea lor presupunînd un permanent şi inteligent dia­log cu beneficiarii cluburi­lor sindicatelor. Propun ca în viitor directorii de club să nu mai fie numiţi, ci a­­ceste funcţii să fie ocupate prin concurs. Apoi, să exis­te o perioadă de stagiatură de cel puţin 5—6 luni, timp în care aceştia să demon­streze dacă au capacitatea necesară cerută de aseme­nea posturi. TAMARA ORBAN activistă la Consiliul municipal al sindicatelor București sindicale la date diferite Considerente de ordin prac­­tic mă determină să propun înscrierea în noul statut ca mandatul comitetului sindi­catului să aibe o durată de trei ani, iar cel al biroului grupei de doi ani. Această a­­sigurare a continuităţii­­ în muncă va contribui la înfăp­tuirea unor obiective des per­­spectivă. O asemenea măsură nu va trebui, însă, să stânje­nească dreptul de control al organizaţiei sindicale asupra organului său ales. De aceea, să se prevadă ca în fiecare an, cu prilejul adunării ge­nerale a salariaţilor, comite­tul sindicatului să prezinte o dare de seamă a activităţii sale, în paralel cu darea de seamă a comitetului de di­recţie. Aceasta va contribui la o mai bună împletire a activităţii sindicatelor cu pro­blemele majore ale produc­ţiei, va ajuta la reliefarea sarcinilor de viitor ale acti­vităţii sindicale în deplină concordanţă cu sarcinile de plan pe noul an. Aceste adu­nări generale ale salariaţilor vor fi precedate de adunările anuale ale grupelor sindica­le pentru analizarea dărilor de seamă ale birourilor gru­pelor. In condiţiile statuării alegerilor la trei ani pentru comitetele sindicatelor și la doi ani pentru birourile gru­pelor, să se prevadă dreptul adunării generale anuale de a revoca mandatul organului său sindical dacă apreciază activitatea acestuia ca ne­­satisfăcătoare și de a purce­­de la alegeri extraordinare ANA FERENCZI asistentă medicală la Cen­trul de neuropsihiatrie in­­fantilă — Bucureşti

Next