Munca, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8072-8097)

1973-11-08 / nr. 8078

IA UZINA „REPUBLICA" DIN CAPITALĂ­­ P­roduse noi, la nivelul exigenţelor . Instalaţiile petroliere româneşti de foraj la mare adincime, cunoscute şi apreciate in lumea Întreagă, sunt dotate cu ţevi şi burlane de tubaj din ce în ce mai rezistente... Marile uzine constructoare de utilaj chi­mic au nevoie de conducte care să reziste unor condiţii tot mai difi­cile de temperatură, presiune, me­diu corosiv... De asemenea, fabricile din industria alimentară, marile ma­gistrale care transportă ţiţei, gaz, apă, etc. Unul din furnizorii princi­pali ai acestor beneficiari este uzina de ţevi „REPUBLICA" din Bucu­reşti. Aici, lărgirea gamei sortimen­tale, realizarea unor produse de calitate condiţionează în mare mă­sură, după cum se vede, producţia a numeroase alte sectoare de activitate. A fi în pas cu cerinţele beneficiari­lor reprezintă, deci, un imperativ. Acestuia, colectivul uzinei a înţeles să-i răspundă prin fapte. Numai în doi ani ponderea produselor -n­oi în • Ponderea produselor noi în volumul produc­ţiei — de la patru procente în 1972, la 15 în 1974 • Peste 70 de tipodimensiuni asimilate în acest an • Comisia inginerilor şi tehnicienilor — o pre­zenţă activă în acţiunea de asimilare a noilor produse • Calitatea oţelului inoxidabil burtedo­­rean limitează diversificarea gamei sortimentale: totalul producţiei sporeşte de la 4 procente, în 1972, la 7,1 la sută, in 1973, şi 15 la sută în 1974, urmînd să crească vertiginos în anii viitori. In această direcţie, „strategia“ uzinei a urmărit în primul rînd revizuirea şi perfecţionarea tehnologiilor existente. Au fost instalate utilaje de înaltă tehnicitate printre care : cuptorul cu vatră păşitoare (pentru tratament termic), maşini de filetat ■ ţevi şi mufe, instalaţii pentru controlul in­­destructiv al produselor etc. Cu spri­jinul Institutului politehnic din Bu­cureşti, specialiştii din uzină au pus la punct şi aplicat o nouă tehnolo­gie de lubrifiere care a permis nu numai creşterea randamentului uti­lajelor, dar şi sporirea posibilităţi­lor de prelucrare a metalului în secţia tras la rece. Pe această bază tehnică creată, a devenit posibilă introducerea în fa­bricaţie, in acest an, a unor noi pro­duse destinate forajului de mare adîncime, printre care burlane de tubaj din oţeluri slab aliate cu re­zistenţe superioare şi ţevi de extrac­ţie, produse care anterior erau im­portate. Au fost asimilate ţevi re­zistente la temperaturi ridicate, pen­tru cazane cu aburi de mare capaci­tate. Prin garantarea calităţii cit şi prin nivelul lor constructiv, aceste produse corespund celor mai exi­gente norme internaţionale. De ase­menea, au fost realizate ţevi de diverse tipuri, la comandă, necesare unor mari uzine constructoare de maşini şi utilaje, printre care „Rul­mentul“ Braşov, Uzina de utilaj chi­mic Ploieşti, etc. „Prin adaptarea promptă la cerinţele beneficiarilor, ne spunea inginerul Ion Moldovan, di­rectorul uzinei, colectivul nostru a înţeles să răspundă atît nevoilor me­reu crescînde ale economiei naţio­nale, dar — prin asimilarea unor pro­duse cu valoare ridicată — a urmă­rit şi o sporire a eficienţei activităţii sale". Citeva date pot ilustra această Horaţiu Chirila (Continuare In pag. a 3-a) ^^*22212^18222331 „...avem si acasa o fabrica!“... Cind ridici cu propriile tale mniini o casă, nu poţi să fii decit mindru şi mulţumit. Dar cînd tu, om al muncii, pui umărul la construirea din temelii a unei fabrici în care vei lucra o viaţă, ce sentimente a­­nume încerci ? Cazurile sunt numeroase, adevă­rate procese evolutive in care fie­­rarul-betonist, lăcătuşul sau zida­rul, descoperind afinităţi sufleteşti în anumite locuri din ţară, îndră­gind peste noapte o nouă meserie, s-a transformat în energetician, chimist, strungar, montor şi în eite alte meserii. — Cu noi s-a intimplat puţin altfel, susţine ANDRAŞ ELISABE­TA, filatoare în întreprinderea de aţă şi filatură din Odorheiu Secu­iesc. Şi eu, şi KISFALUDI MA­RIA, şi ea tinără, are doar două­zeci şi doi de ani, ne-am reintors „la matcă". Ea, de la „Oltul" Sfîn­­tu Gheorghe, eu de la „Firul roşu" din Tălmaciu, unde am învăţat me­seria. Ne era dor de locurile na- Ştefan Gheorghiu (Continuare in pag. a 2-a) KISFALUDI MARIA ANDRAŞ ELISABETA Proletar! din toate farite, imiti-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 8078 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini 30 bani întrecerea minerilor din Valea primm EXEMPLULUI PERSONAL AL ŞEFULUI DE BRIGADA © • Timpul de lucru să fie folosit integral • Schimbul între brigăzi se face în abataj • Ajutorarea între schimburi, un factor esenţial • Buna organizare a muncii, controlul îndeplinirii sarcinilor şi grija faţă de oameni — iată ce se cere unui şef de brigadă L-am întrebat pe tovarăşul Petru Roman, miner vestit din Aninoasa, care este­­secretul" succesului brigă­zii pe care o conduce. Reţinusem că de la începutul anului şi până la 6­­ noiembrie, rezultatele sale în pro­ducţie sunt excepţionale 5 4 500 tone de cărbune peste plan. Mai ştiam câ, şeful de brigadă a avut un câştig lu­nar de peste 5 000 lei şi că nici un ortac nu primeşte pe lună, în func­ţie de calificare, rezultate şi înca­drare, sub 3 000 lei. — Păi ce să vă spun ? Am mun­cit, ne-am îngrijit să fim bine apro­vizionaţi cu cele necesare în abata­jul nostru, ne-am organizat mai bine ca să folosim din plin timpul de lu­cru. Numai aşa putem obţine o pro­ductivitate a muncii ridicată. Şi minerul ne-a vorbit apoi de faptul că oamenii din brigada sa, ca de altfel din majoritatea brigăzilor, cunosc sarcinile puse de partid, se străduiesc să asigure siderurgiei cît mai mult cărbune cocsificabil şi termocentralelor combustibilii de care au nevoie. Il ştiam pe Petru Roman om harnic şi priceput. Dar asta nu ajunge. De aceea insist asupra „secretului“. — Nu aţi vrea să ne spuneţi mai amănunţit cum aţi procedat ? Păşeam încet de la sediul minei spre locuinţa tovarăşului Roman, aici în oraşul Aninoasa. Omul acesta, născut, intr-o comună maramureşea­nă, miner din 1947, povesteşte cu glas domol fapte interesante. — Păi, aş zice că într-o brigadă de mineri, alături de o bună aprovi­zionare, disciplina este prima pro­blemă. Pe scurt, din cuvintele minerului, confirmate apoi la comitetul sindi­catului şi la conducerea minei, ne-am făcut o imagine a muncii neobosie desfăşurată de brigada lui Petru Roman. S-a creat în decursul ani­lor o tradiţie ca întregul schimb, to­ţi minerii din această brigadă, să intre şi să iasă din mină împreună cu şeful de brigadă sau de schimb. Iar schimbul se face acolo în sub­teran, la locul de muncă, adică fă­ră să lase utilajele să stea sau să funcţioneze un gol nici măcar citeva minute. Apoi, mai intervine şi întraju­torarea între schimburi. Pînă aduce schimbul doi lemn în abataj, cei din schimbul întîi încarcă. Fiindcă, aşa cum precizează chiar şeful de brigadă, „indiferent în ce abataj lu­crezi, zece minute în subteran, fo­losite din plin, înseamnă întotdeau­na un spor de producţie“. Prin exemplul personal Petru Ro­man a inspirat răspundere, discipli­nă. „Nu mă pot lăuda că am ieşit vreodată din mină cu prima colivie. Poate cu ultima , dar asta-i altceva“. Şi lucrurile aşa şi stau. In plus, re­porterul a aflat că Petru Roman şi or­tacii săi coboară in mină printre cei dinţii. Şi nimeni nu-şi aminteşte ca in ultimii ani în această brigadă să se fi înregistrat vreo absenţă de la lucru sau vreo întîrziere. — In brigadă noi discutăm In chip şi fel. Cum să vă spun, eu lucrez cu oamenii. Pe mine, brigadier, mă interesează oamenii nu numai ca mineri. Ii întreb pe ei sau pe prie­tenii lor cum o duc acasă, ce le fac copiii, nevestele, ce necazuri au. Dar, în primul rînd, nu uit de pro­ducţie. Cînd primesc foaia de acord la începutul lunii, eu nu discut nu­mai cu cei trei şefi de schimb, ci cu toată brigada. Le explic clar ce a- Nicolae Bivolu (Continuare In pag. a 3-a) ORICE FORMA DE ECONOMISIRE sporeşte izvorul bunăstării generale LA TELEAJEN Rafinarii — în fruntea acţiunii de gospodărire a combustibilului şi energiei electrice La ordinea zilei în rafinării, ca de altfel în toate unităţile economice, dezideratul de bază îl constituie SPORIREA EFICIENŢEI ECONOMICE. Pentru realiza­rea acestuia sînt căutate cu febrilitate căile cele mai fructuoase, sînt „scotocite" toate resursele pentru a se şti exact „unde, cît şi cum" trebuie folosit tot ceea ce se conturează a fi resursă internă. în acest cadru se circumscriu şi strădaniile celor care potenţează valoarea ţiţeiului. ...RAFINĂRIA TELEAJEN. Calcu­lele pe zece luni din acest an arată că la producţia marfă s-a obţinut o depăşire de circa 8 milione lei , ci­fră care se constituie într-un argu­ment în plus că angajamentul pri­vind realizarea cincinalului cu 45 de zile mai devreme va fi înfăptuit în­tocmai. In acest context, ceea ce re­ţine în mod deosebit atenţia este faptul că întreaga producţie este pu­să sub semnul obţinerii unor rezul­tate maxime cu cheltuieli cît mai reduse, dobîndite în special prin re­ducerea consumurilor specifice şi în­lăturarea risipei, în special la com­bustibili şi energie. In final, toate acţiunile între­prinse in acest sens au ca punct ter­minus valorificarea superioară a fi­ecărei tone de ţiţei. Concret, acest lucru se materializează printr-o gri­jă prezentă la fiecare loc de muncă. Mihai Cocol (Continuare in pag. a 3-a) in pagina a 4-a „FOAMEA“ DE ENERGIE... • SPOR­T • SPOILT în pagina a 3-a. întreprinderea de utilaj chimie „Griviţa Roşie*" din Capitală Înzestrează industria chimică cu noi şi diver­sificate tipuri de utilaje. In clişeul nostru vă prezentăm un aspect din hala de montaj, unde se află în con­strucţie coloane de fracţionare pentru unul dintre combinatele petrochimice din țara noastră. l­iUlliLnUL”f7l"j'mn^;lti,r tinmiiHUiiiminmiuninninmiiuiniimiuiiHuinniiinunuimimumiiuniim L tIUt*Q W1 MO! ifi J 101,11 — Azi, la club, vorbeşte tovarăşul Inginer... E un anunţ pe care îl întilnim afi­şat frecvent la clubul Uzinelor de u­­tilaj chimic „Griviţa Roşie" din Bucu­reşti. Să încercăm să-i descifrăm semnificaţia. Să vorbim, deci, despre intelectualii din uzine şi fabrici, de pe şantierele de construcţii. In ce măsură şi desigur in ce mod se in­tegrează efortul lor în activitatea complexă de lărgire a orizontului de cunoaştere, perfecţionare profesiona­lă, ridicare a nivelului politic şi cul­­tural-educativ al colectivelor de sa­lariaţi in mijlocul cărora lucrează. O discuţie pe această temă am în­ceput-o cu tovarăşul Vasile Ciobanu, directorul clubului şi membru in co­mitetul sindicatului uzinelor „Grivi­­ţa Roşie“ . „ Nu se poate concepe această ac­tivitate — ne spunea dînsul — fără a valorifica aportul specialiştilor noş­tri, datori să promoveze noul în pro­ducţie, in tehnică şi ştiinţă şi, toto­dată, să fie modelatori de conştiin­ţe, participanţi activi la făurirea noii personalităţi umane. Concret. Inginerul Costache Dragomir, şeful secţiei sculărie şi autoutilaje : — Acum 21 de ani am intrat pe poarta uzinei, ca u­cenic strungar. Ve­neam din comuna Ulmeni, judeţul Buzău... (Fiecare ne aflăm în difi­cultate cînd ni se cere să vorbim despre noi). Pe scurt — continuă — din 1962 sunt Inginer mecanic. Dar Costache Dragomir, care a tra­versat în anii noştri, asemeni multor tineri, traiectoria împlinirii unei pre­gătiri profesionale superioare se sim­te in permanenţă îndatorat oameni­lor din mijlocul cărora a plecat. Şi în mijlocul cărora a revenit, după studii. Se simte îndatorat cu puterea de muncă şi capacitatea sa de crea­ţie. In ziarul uzinei i s-a dedicat re­cent un profil, în care muncitorii vorbesc despre el numai în termeni superlativi : „E unul dintre cei mai capabili ingineri ai uzinei“ ; „E un excelent tovarăş de muncă“ ; „E au­torul a numeroase inovaţii“ (intre altele al inovaţiei cunoscută sub nu­mele „Maşină de executat ţevi cu aripioare“, căreia la Bruxelles, în 1970, i s-a decernat premiul I şi Me­dalia de aur) ; „E un om minunat, un comunist“... — Vă măgulesc aceste aprecieri , l-am întrebat. — Ştiţi, cînd trec pe­­ lîngă clădi­rea Universităţi­imi amintesc de ar­hitectul Alexandru Orăscu, autorul proiectului acestei instituţii. Orăscu a fost şi Iniţiatorul unor cursuri popu­lare pentru îmbogăţirea cunoştinţe­lor profesionale şi cultural-ştiinţifi­­ce ale meşterilor zidari, dulgheri şi fierari, care lucrau pe şantierul de construcţii al actualei universităţi, îşi dădea seama că proiectul lui nu poate prinde viaţă, aşa cum l-a con­ceput, fără „cunoştinţe noi — cum afirma el — conforme cu adevărul şi cu cerinţele dezvoltării tehnice“. Cu atît mai mult, azi, noi nu putem gln­di altfel decit înaintaşii noştri­. In cadrul secţiei Universităţii populare din uzinele „Griviţa Roşie" m-am an­gajat să conduc un curs tehnico-eco­­nomic, în care dezbatem o seamă de aspecte teoretice legate direct de rezolvarea unor probleme concrete ale muncii în scopul îndeplinirii an­gajamentului nostru : cincinalul îna­inte de termen. Participarea la viaţa social-obştească, la acţiunile politice şi educative ale organizaţiei de par­tid şi sindicale mi-a întărit încre­derea in forţele proprii. M-a ajutat să-mi insuşesc un mod de a acţiona, mai perseverent, în tot ceea ce pre­zintă interes pentru colectivul de muncă al uzinei. Am fost ales şi pre­şedintele consiliului de conducere al clubului... Prestigiul profesional şi competen­ţa sa, dublată de pasiune, a impus la club şi în secţiile uzinei o amplă activitate politică şi cultural-educa­­tivă susţinută cu contribuţia nemij­locită a numeroşi ingineri, economişti, tehnicieni şi maiştri, muncitori de înaltă calificare. Ceea ce s-a răsfrînt şi asupra conţinutului pro­gramului muncii politico-educati­ve, care însumează o tematică lar­gă privind problemele de fond ale făuririi societăţii socialiste multila­teral dezvoltate, obiective majore ale actualului plan cincinal, aspecte ale politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru. Inginerul Mihai Popa şi economistul Florin Vi­­şan organizează dezbateri operative asupra stadiului de realizare a indi­catorilor economici şi măsurilor ce tre­buie întreprinse pentru îndeplinirea lor în şi mai bune condiţiuni, în pri­mul rând pe seama lărgirii orizontu­lui de cunoaştere , inginerii Dan Ro­man şi Dan Stoian, iniţiază periodic întilniri şi schimburi de experienţă intre salariaţi, în cadrul cărora dis­cută modalităţile de introducere în procesul de producţie a noutăţilor tehnico-ştiinţifice. Jurista Oana Pe­­nescu desfăşoară acţiuni pentru stricta respectare a legalităţii şi afirmarea principiilor eticii şi echităţii socia­liste , inginerii Florin Focşăneanu şi Victor Mindru sunt animatorii unor manifestări educative şi cultural-ar­­tistice dedicate tinerilor... Indiferent de temele abordate In acţiunea politică şi cultural-educati- Octavian Nica (Continuare In pag. a 2-a) I imileniii bun Încîlcitele tarife ale coopera meşteşugăreşti . Economiştii concep tomuri întregi de tarife, dar meseriaşii le aplică tot pe cele nescrise @ Cînd preşedintele nu ştie, specialistul în tarif© îndosa­­riază. Iar meseriaşul... ¤ Arta de a face bonul , arta de a realiza „planul" • Clientul plăteşte. E îndreptă­ţit să ştie şi pentru ce ? Să presupunem că după ce ne oferă kilogramul de carne, vînză­­torul pune mîna pe condei şi în­cepe să facă socoteli. Materia pri­mă — 20 de lei. Transportul — 0,005 lei. Depozitarea — 0,05 lei. Tranşarea — 0,10 lei. Cîntărirea şi prezentarea produsului — 0,25 lei. Ambalajul — hîrtie pergament — 0,30 lei, hîrtie calitatea a IlI-a — 0,10 lei, întocmirea bonului — 1 leu. Trage linie şi începe aduna­rea. Intre timp coada se îngroaşe... Dacă lucrurile ar sta aşa, co­merţul ar da faliment, iar noi, cumpărătorii, am rămîne nemîn­­caţi sau neîmbrăcaţi. Şi totuşi, to­tuşi, într-un sector al servirii populaţiei, această situaţie, evident absurdă, există în realitate. Ca să calculeze costul reparaţiei la un televizor, specialistul face un adevărat maraton prin cărţulia de tarife. Poziţia 1. Demontarea capacului tv. (operaţie necesară pentru a ve­dea ce e înăuntru) = 1 leu. Poziţia 2. Verificarea sumară a tv. (adică aruncarea privirii în vi­itorul cîmp de operaţii) = 5 lei. Poziţia 3... Poziţia 4... Urmează alte zeci de poziţii din cele o sută şi ceva. Fiecărei mişcări a specia­listului — inclusiv întocmirea bo­nului — îi corespunde — în a­­ceastă cărţulie de tarife — o anu­mită poziţie. Iar fiecărei poziţii cite patru sau mai multe gesturi şi bani peşin de la client. Poziţia 1, de exemplu, înseam­nă : scoaterea ştecherului din pri-Luminiţa Doja Dumitru Negoiţă (Continuare in pag. a 2-a)

Next