Năzuința, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 91-104)

1969-11-08 / nr. 96

___ _____ _____­­....................................... ........................." Năzuința pag. 2. •— ■ [UNK] »*— ..........................­............­........­­____ ______­­____________________________________________________________......... . ..___________ Cind hata adunării generale prind viață Oamenii s-au gîndit bine ce au re­făcut. Ideea că „aici este zo­nă de deal și n-ai ce face“, la o amară analiză nu rezistă argu­­memtelor. Adevăratele cauze, tre­buiau căutate în slaba organizare a producției și a muncii. La un moment dat, in activitatea coope­rativei agricole de producție din Sărmășag au început să se simtă­­­ritele dezbaterilor în adunările­­nerale. Problemele și propune­­ri­le ridicate în cadrul acestora, au fost analizate temeinic și aplicate in practică de către consiliul de onducere. Practica a dovedit că este de­­s­­c­ bit de importantă asigurarea a structuri corespunzătoare a­­­turilor. Cunoscînd avantajul srivării plantelor tehnice care­­ constituie o sursă importantă de • • cărturi, s-a trecut la cultivarea sfeclei de zahăr. In anul acesta au fost cultivate 30 de hectare cu sfeclă de zahăr. In anul viitor su­­prafața va crește cu 5 ha. Ge cri­­terii au stat la baza unei asemenea notărîri? Făcî­nd un calcul s-a de­monstrat că în afară de vencturile e se vor obține de pe fiecare hectar, în afară de zahăr, de bor­­­­rotul și melasa ce se primesc de la fabrică se facilitează cointere­sarea în muncă a unui număr tot mai mare de cooperatori. Analizînd situația sectorului zootehnic în cadrul unei adunări enerale, cooperatorii din Sărmă­­ng au ajuns la concluzia că a­­c­eastă ramură nu s-a dezvoltat pe măsura posibilităților. De ce d­in anii care au trecut au fost re­duse suprafețele cultivate cu plan­te furajere. Ca urmare, printr-o hotărîre a adunării generale, s-a stabilit cultivarea și producerea semințelor de trifoliene. Totoda­tă au fost luate măsuri de sporire a suprafețelor cu furaje cultivate și de completare a efectivului de animale. Cunoscînd faptul­­ că nici producția de lapte nu se ri­dică la nivelul posibilităților, cooperatorii au propus efectuarea unei selecții riguroase a anima­lelor. — Rezultatele în zootehnie sînt condiționate și de îngrijirea ani­malelor — ne spunea brigadierul zootehnic Samoilă Katona. Apli­carea regulamentului de organi­zare și retribuire suplimentară a muncii în zootehnie, a avut o influență pozitivă în cointeresa­rea cooperatorilor care lucrează în acest sector. De-a lungul anilor țăranii coo­peratori de aici au luat, aprobat și aplicat în practică încă multe alte hotărâri. Cele luate însă în ultimul timp au fost orientate într-o măsură mai mare spre dez­voltarea economică a cooperati­vei. Acestea au vizat în special fertilizarea corespunzătoare a te­renului, extinderea suprafețelor cu legume irigate și succesive, îmbogățirea surselor și sortimen­telor de furaje, îmbunătățirea pro­ducției și reproducției animalelor, sporirea eficienței economice a fondului funciar etc. Toate pro­punerile la un loc, soluționarea lor, vor contribui într-o mai mare măsură la obținerea unor rezul­tate bune. Pînă acum — mă re­fer la perioada scursă din acest an — îndeplinirea măsurilor sta­bilite în adunările generale au adus numeroase avantaje țărani­lor cooperatori. E suficient, cre­dem, să amintim că din cele 2.108.860 lei, care reprezintă pla­nul de venituri pe întreg anul, au fost obținuți deja circa 1.900.000 lei. Acesta este efectul imediat al participării active a unui mare număr de cooperatori la sporirea neîncetată a producțiilor în toate sectoarele de activitate. Ing. Gavril RUGEA, U.J.G.A.P. Sălaj La plantatul pomilor Pentru a pune în va­loare condițiile natu­rale favorabile dezvol­tării pomiculturii ju­dețului nostru, organe­le agricole au sprijinit în mod concret extin­derea plantării pomi­lor fructiferi pe tere­nurile situate în pan­tă, improprii culturi­lor de cereale și plante se in permanență pro­cesului de eroziune. In felul acesta dealurile Stîrciulii, Agrijiriuâ, Buciumului sau ale Șimleului Silvaniei, al­tă­dată terenuri cu o slabă productivitate și roase de ape, au fost transformate în roditoare de pe livezi care se obțin an de an ve­nituri însemnate. Din pomicultură, anul tre­cut s-au obținut peste 10 000 000 lei, ceea ce reprezintă 10 la sută din veniturile totale ale cooperativelor agri­cole. In acest an pro­ducția din pomicultură a fost evaluată la apro­ximativ 15 000 tone, scontând­u-se pe un ve­nit de circa 16 000 000 lei. Venituri frumoase înregistrează coopera­tivele agricole de pro­ducție din Agrij, ciumi, Hereclean, Bu­Bă­­dăcini, Dragu, Plopiș, Halmăjd, Șamșud, Glod, Stârci, Poiana Blenchii etc. Ca urmare a măsu­rilor luate în ultimii ani, cooperativele agri­cole de producție au plantat peste 7 000 ha cu pomi fructiferi în livezi mari. Rezultatele în extinderea suprafe­țelor și realizarea ve­niturilor au determinat ca pomicultura să de­vină un sector de bază în unitățile agricole. Prin planurile de per­spectivă stabilite, în finalui acordat de stat prin asigurarea fondu­rilor de investiții, materialului săditor de o bună valoare, mașini­lor și tractoarelor de desfundat, d­e întreți­nere și combatere a dăunătorilor. Pentru transpunerea în viață a sarcinilor ce revin județului nostru în dezvoltarea pomicul­turii, a fost organizat un schimb de expe­riență la agricolă de cooperativa producție din Stârci, s-au organi­zat mai multe vizite în unitățile cu profil po­micol. Ca urmare măsurilor luate, numai­­ în primăvara acestui an s-au plantat 1134 de hectare cu pomi fructiferi, depășindu-se planul pe anul 1369 cu 164 de hectare. Pentru continua dez­voltare a pomiculturii în centrul atenției spe­cialiștilor, Direcției a­­gricole și din va­sta munca de unități în­drumare și sprijinire­a consiliilor de conduce­re în amplasarea vii­toarelor livezi, alege­rea celor mai bune spe­cii și soiuri de pomi fructiferi, efectuarea lucrărilor de îngrijire și întreținerea livezilor existente. Cu toate mă­surile luate mai sunt unități care nu acordă atenția cuvenită livezi­lor de pomi fructiferi, nu execută fertilizarea solului cu îngrășămin­te naturale sau chimi­ce, și nici lucrările de întreținere și combate­re a dăunătorilor la timpul potrivit. Așa se întâmplă în cooperati­vele agricole din Fildu, Cozla, Bobota, Dioșod, din care cauză un nu­măr însemnat de pomi sunt distruși de roză­toare, au îmbătrânit, se usucă etc. Uneori nici lucrările tehnice nu se efectuează în livezi. In scopul dezvoltării și consolidării meniului pomicol patru­ne­am propus să luăm o serie de măsuri care să contribuie la îmbu­nătățirea activității din acest sector. Astfel, plantațiile noi se vor face numai pe bază de proiecte întocmite de către D.I.F.O.T. și pe suprafețe și bazine mari, care să valorifi­ce din plin toate con­dițiile favorabile de ca­re dispun. Conducerile întreprinderilor de me­canizare a agriculturii vor avea un rol impor­tant în efectuarea lu­crărilor mecanizate. I­n acest scop e necesar să avem grijă să școlari­zăm și să instruim un număr de mecaniza­tori cu privire la func­ționarea și exploatarea agregatelor pomicole. De asemenea, se va fa­ce totul pentru a crea un raport corespunză­tor între speciile de pomi ce se vor culti­va: nucul va reprezen­ta la sfârșitul anului 1975 aproximativ 12— 15 la sută, piersicul 6—8 la sută, prumul 26—28 la sută, mărul 40—42 la sută din nu­mărul total de pomi. In vederea cunoaște­rii cerințelor biologice ale pomilor fructiferi, aplicării corecte a mă­surilor agrotehnice de către toți cooperatorii, cu ajutorul Casei agro­nomului de la Șimleul Silvan­iei se vor școla­riza un n­umăr cu­ mai mare de pomicultori. Din efectuarea lucrări­lor de îngrijire și între­ținere a pomilor fruc­tiferi, în fiecare uni­tate vom face o pro­blemă de masă în așa fel ca fiecare pomicul­­tor să fie conștient că prin manca de calitate ce o execută în livadă influențează în mod­ di­rect producția pomico­lă a unității respective, contribuie nemijlocit la sporirea veniturilor bănești ale cooperati­vei, la creșterea în ul­tima instanță, a valorii zilei-muncă. Ing. loan CRĂCIU­N­A ți. director adjunct al Direcției agricole jude­țene viitorul plan cincinal suprafața cu livezi va crește cu încă 7 000 de hectare față de 1969. In perioada ani­lor viitorului plan cin­cinal suprafețele plan­tațiilor de pomi vor a­­junge la 21—22 de mii de hectare,­­ reprezen­tând aproximativ 12— 14 la sută din suprafa­ tehnice, terenuri supu­­ța agricolă a județului. Realizarea acestei sarcini este pe deplin posibilă datorită spri­ Planul substanțial depășit. Dar cum îngrijim livezile? CULTURA SPARCETEI REZOLVĂ DOUĂ NECESITĂȚI: COMPLETAREA BAZEI FURAJELOR ȘI STĂVILIREA EROZIUNII SOLULUI ■9 I11 cooperativa agricolă de producție din Zimbor s-a însămînțat o suprafață în­semnată cu sparcetă. Astfel de la 30 hectare în 1966, în anul curent noi am cultivat această plantă pe 148 hec­tare. Am plecat de la con­siderentul că în cooperativă avem multe terenuri slab productive, că spareeta este o bună plantă furajeră, puțin pretențioasă la umidi­tate, rezistentă la secetă și ger. Producînd o mare can­titate de rădăcini, după recoltare acestea rămânând în sol și prin descompune­re, îl îmbogățesc în substa­­țe organice. Din observațiile noastre de pînă acum am constatat că pe lingă prote­jarea solului sparceta dă producții ridicate la hectar, însămânțată primăvara devreme, fără plantă pro­tectoare, am obținut produc­ții bune și constante. Am experimentat cu rezultate bune și însămînțarea aces­tei­­ plante toamna. Și în acest caz cultura a fost uniformă, pierderile provo­cate de­ îngheț, fiind destul de mici, în orice caz mai mici decât în cazul cînd ar fi fost însămânțată sub plantă protectoare. Unde am însămînțat 100 kg la ha, cu o putere de germinație de 80—85 la sută am obținut o producție corespunzătoare de sparcetă masă verde ori fin. Experimentând mai multe soiuri am constatat că în afară de soiurile lo­cale, soiul Ursus se com­portă cel mai bine puțin a obține cantități însemnate de masă verde și semințe. In cazul cînd am recoltat, sparceta ca masă verde pen­tru furajarea animalelor. din prima coasă am obținut 6­800 kg la­­ hectar, iar la coasa a doua pe terenuri cu un grad slab de eroziune am obținut o producție de 2950 kg masă verde. Bine­înțeles, aceste producții au răsplătit în mare parte și preocuparea noastră pen­tru fertilizarea cu îngrășă­minte chimice a terenurilor cultivate. In cazul cultivă­rii acestei plante pentru fîn am obținut o producție de 2 200 kg la hectar preo­­cupîndu-ne ca recoltatul să-l facem la începutul înflori­tului pentru a realiza un furaj bogat în proteine. Cu o valoare nutritivă ridicată. O atenție deosebită am acor­dat cultivării sparcetei pen­tru sămînță. De pe o supra­față de 15 hectare am ob­ținut între 500 și 700 kg sămînță la hectar, ceea ce reprezintă valoric 3 500— 4 900 lei venituri. Și din acest punct de vedere cul­tura sparcetei este recoman­dabilă, fără să mai vorbim că este o foarte bună plan­tă meliferă apreciată de apicultori. Practica ne-a demonstrat totodată că este bine să lăsăm pentru să­mînță, eșalonat, anumite suprafețe în vederea auto­­m sămînțării. Cunoscînd toate avanta­jele culturii sparcetei pe terenurile erodate, avînd de acest acum o experiență în domeniu, ne-am propus ca în viitor, pornind de la necesitatea și sarcini­le care ne revin în dezvol­tarea sectorului zootehnic, să extindem și mai mult cultivarea acestei plante. Ing. loan ABRUDAN, C.A.P. Zimbor Din experiența C.A.P. Zimbor entuziastă Contribuție 1 (Urmare din pag. l­ a) recolte bogate — ne in­forma colaboratorul nos­tru Ioan Gh. Rusu — dau în plus 20 de tone po­rumb, 10 tone grîu, 11 to­ne cartofi, 5 tone carne bovine, 21 porci, 28 tone ceapă și 1­000 hi lapte. De asemenea, numeroși cetă­țeni ai comunei, printre care Teodor Câmpean, loan Porumb, Andrei San­du, loan Moș, Vasile Deac, loan Raț etc., s-au angajat să predea la preț de achiziții însemnate can­tități de produse agricole“. Acum, cînd fondul central de produse agrico­le trebuie sporit, țăranii cooperatori din comuna Gîlgău își spun cuvîntul prin cantitățile de produ­se livrate peste obligații: 40 tone porumb, 25 tone cartofi etc. Iată doar cîteva cifre, fapte, cîteva păreri care, toate la un loc, converg spre o singură concluzie. Și anume, că, țăranii coo­peratori din județul Sălaj, conștienți că întărirea e­­conomico-organizatorică a cooperativelor agricole și viața lor fericită de astă­,­ au la bază sprijinul ne­precupețit al statului, al clasei muncitoare, se simt datori să contribuie cît mai mult la formarea fon­dului central de produse agricole. Aceste inițiative fac cinste organizațiilor de partid, fiecărui comu­nist, tuturor țăranilor coo­peratori din cooperativele agricole de producție a­­m­intite, consiliilor de președinților, conducere, care au înțeles că a par­ticipa într-o măsură tot mai mare la formarea fon­dului central agro-alimen­tar este o înaltă îndato­rire cetățenească, un act de patriotism îzvorît din conștiința că bunăstarea poporului se sprijină pe aportul însuflețit al tutu­ror categoriilor populației, al fiecărui om al muncii.

Next