Năzuința, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 91-104)
1969-11-08 / nr. 96
___ _____ _____....................................... ........................." Năzuința pag. 2. •— ■ [UNK] »*— ..............................................____ __________________________________________________________________......... . ..___________ Cind hata adunării generale prind viață Oamenii s-au gîndit bine ce au refăcut. Ideea că „aici este zonă de deal și n-ai ce face“, la o amară analiză nu rezistă argumemtelor. Adevăratele cauze, trebuiau căutate în slaba organizare a producției și a muncii. La un moment dat, in activitatea cooperativei agricole de producție din Sărmășag au început să se simtăritele dezbaterilor în adunărilenerale. Problemele și propunerile ridicate în cadrul acestora, au fost analizate temeinic și aplicate in practică de către consiliul de onducere. Practica a dovedit că este desc bit de importantă asigurarea a structuri corespunzătoare aturilor. Cunoscînd avantajul srivării plantelor tehnice care constituie o sursă importantă de • • cărturi, s-a trecut la cultivarea sfeclei de zahăr. In anul acesta au fost cultivate 30 de hectare cu sfeclă de zahăr. In anul viitor suprafața va crește cu 5 ha. Ge criterii au stat la baza unei asemenea notărîri? Făcînd un calcul s-a demonstrat că în afară de vencturile e se vor obține de pe fiecare hectar, în afară de zahăr, de borrotul și melasa ce se primesc de la fabrică se facilitează cointeresarea în muncă a unui număr tot mai mare de cooperatori. Analizînd situația sectorului zootehnic în cadrul unei adunări enerale, cooperatorii din Sărmăng au ajuns la concluzia că această ramură nu s-a dezvoltat pe măsura posibilităților. De ce din anii care au trecut au fost reduse suprafețele cultivate cu plante furajere. Ca urmare, printr-o hotărîre a adunării generale, s-a stabilit cultivarea și producerea semințelor de trifoliene. Totodată au fost luate măsuri de sporire a suprafețelor cu furaje cultivate și de completare a efectivului de animale. Cunoscînd faptul că nici producția de lapte nu se ridică la nivelul posibilităților, cooperatorii au propus efectuarea unei selecții riguroase a animalelor. — Rezultatele în zootehnie sînt condiționate și de îngrijirea animalelor — ne spunea brigadierul zootehnic Samoilă Katona. Aplicarea regulamentului de organizare și retribuire suplimentară a muncii în zootehnie, a avut o influență pozitivă în cointeresarea cooperatorilor care lucrează în acest sector. De-a lungul anilor țăranii cooperatori de aici au luat, aprobat și aplicat în practică încă multe alte hotărâri. Cele luate însă în ultimul timp au fost orientate într-o măsură mai mare spre dezvoltarea economică a cooperativei. Acestea au vizat în special fertilizarea corespunzătoare a terenului, extinderea suprafețelor cu legume irigate și succesive, îmbogățirea surselor și sortimentelor de furaje, îmbunătățirea producției și reproducției animalelor, sporirea eficienței economice a fondului funciar etc. Toate propunerile la un loc, soluționarea lor, vor contribui într-o mai mare măsură la obținerea unor rezultate bune. Pînă acum — mă refer la perioada scursă din acest an — îndeplinirea măsurilor stabilite în adunările generale au adus numeroase avantaje țăranilor cooperatori. E suficient, credem, să amintim că din cele 2.108.860 lei, care reprezintă planul de venituri pe întreg anul, au fost obținuți deja circa 1.900.000 lei. Acesta este efectul imediat al participării active a unui mare număr de cooperatori la sporirea neîncetată a producțiilor în toate sectoarele de activitate. Ing. Gavril RUGEA, U.J.G.A.P. Sălaj La plantatul pomilor Pentru a pune în valoare condițiile naturale favorabile dezvoltării pomiculturii județului nostru, organele agricole au sprijinit în mod concret extinderea plantării pomilor fructiferi pe terenurile situate în pantă, improprii culturilor de cereale și plante se in permanență procesului de eroziune. In felul acesta dealurile Stîrciulii, Agrijiriuâ, Buciumului sau ale Șimleului Silvaniei, altădată terenuri cu o slabă productivitate și roase de ape, au fost transformate în roditoare de pe livezi care se obțin an de an venituri însemnate. Din pomicultură, anul trecut s-au obținut peste 10 000 000 lei, ceea ce reprezintă 10 la sută din veniturile totale ale cooperativelor agricole. In acest an producția din pomicultură a fost evaluată la aproximativ 15 000 tone, scontându-se pe un venit de circa 16 000 000 lei. Venituri frumoase înregistrează cooperativele agricole de producție din Agrij, ciumi, Hereclean, BuBădăcini, Dragu, Plopiș, Halmăjd, Șamșud, Glod, Stârci, Poiana Blenchii etc. Ca urmare a măsurilor luate în ultimii ani, cooperativele agricole de producție au plantat peste 7 000 ha cu pomi fructiferi în livezi mari. Rezultatele în extinderea suprafețelor și realizarea veniturilor au determinat ca pomicultura să devină un sector de bază în unitățile agricole. Prin planurile de perspectivă stabilite, în finalui acordat de stat prin asigurarea fondurilor de investiții, materialului săditor de o bună valoare, mașinilor și tractoarelor de desfundat, de întreținere și combatere a dăunătorilor. Pentru transpunerea în viață a sarcinilor ce revin județului nostru în dezvoltarea pomiculturii, a fost organizat un schimb de experiență la agricolă de cooperativa producție din Stârci, s-au organizat mai multe vizite în unitățile cu profil pomicol. Ca urmare măsurilor luate, numai în primăvara acestui an s-au plantat 1134 de hectare cu pomi fructiferi, depășindu-se planul pe anul 1369 cu 164 de hectare. Pentru continua dezvoltare a pomiculturii în centrul atenției specialiștilor, Direcției agricole și din vasta munca de unități îndrumare și sprijinirea consiliilor de conducere în amplasarea viitoarelor livezi, alegerea celor mai bune specii și soiuri de pomi fructiferi, efectuarea lucrărilor de îngrijire și întreținerea livezilor existente. Cu toate măsurile luate mai sunt unități care nu acordă atenția cuvenită livezilor de pomi fructiferi, nu execută fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale sau chimice, și nici lucrările de întreținere și combatere a dăunătorilor la timpul potrivit. Așa se întâmplă în cooperativele agricole din Fildu, Cozla, Bobota, Dioșod, din care cauză un număr însemnat de pomi sunt distruși de rozătoare, au îmbătrânit, se usucă etc. Uneori nici lucrările tehnice nu se efectuează în livezi. In scopul dezvoltării și consolidării meniului pomicol patruneam propus să luăm o serie de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea activității din acest sector. Astfel, plantațiile noi se vor face numai pe bază de proiecte întocmite de către D.I.F.O.T. și pe suprafețe și bazine mari, care să valorifice din plin toate condițiile favorabile de care dispun. Conducerile întreprinderilor de mecanizare a agriculturii vor avea un rol important în efectuarea lucrărilor mecanizate. In acest scop e necesar să avem grijă să școlarizăm și să instruim un număr de mecanizatori cu privire la funcționarea și exploatarea agregatelor pomicole. De asemenea, se va face totul pentru a crea un raport corespunzător între speciile de pomi ce se vor cultiva: nucul va reprezenta la sfârșitul anului 1975 aproximativ 12— 15 la sută, piersicul 6—8 la sută, prumul 26—28 la sută, mărul 40—42 la sută din numărul total de pomi. In vederea cunoașterii cerințelor biologice ale pomilor fructiferi, aplicării corecte a măsurilor agrotehnice de către toți cooperatorii, cu ajutorul Casei agronomului de la Șimleul Silvaniei se vor școlariza un număr cu mai mare de pomicultori. Din efectuarea lucrărilor de îngrijire și întreținere a pomilor fructiferi, în fiecare unitate vom face o problemă de masă în așa fel ca fiecare pomicultor să fie conștient că prin manca de calitate ce o execută în livadă influențează în mod direct producția pomicolă a unității respective, contribuie nemijlocit la sporirea veniturilor bănești ale cooperativei, la creșterea în ultima instanță, a valorii zilei-muncă. Ing. loan CRĂCIUNA ți. director adjunct al Direcției agricole județene viitorul plan cincinal suprafața cu livezi va crește cu încă 7 000 de hectare față de 1969. In perioada anilor viitorului plan cincinal suprafețele plantațiilor de pomi vor ajunge la 21—22 de mii de hectare, reprezentând aproximativ 12— 14 la sută din suprafa tehnice, terenuri supuța agricolă a județului. Realizarea acestei sarcini este pe deplin posibilă datorită spri Planul substanțial depășit. Dar cum îngrijim livezile? CULTURA SPARCETEI REZOLVĂ DOUĂ NECESITĂȚI: COMPLETAREA BAZEI FURAJELOR ȘI STĂVILIREA EROZIUNII SOLULUI ■9 I11 cooperativa agricolă de producție din Zimbor s-a însămînțat o suprafață însemnată cu sparcetă. Astfel de la 30 hectare în 1966, în anul curent noi am cultivat această plantă pe 148 hectare. Am plecat de la considerentul că în cooperativă avem multe terenuri slab productive, că spareeta este o bună plantă furajeră, puțin pretențioasă la umiditate, rezistentă la secetă și ger. Producînd o mare cantitate de rădăcini, după recoltare acestea rămânând în sol și prin descompunere, îl îmbogățesc în substațe organice. Din observațiile noastre de pînă acum am constatat că pe lingă protejarea solului sparceta dă producții ridicate la hectar, însămânțată primăvara devreme, fără plantă protectoare, am obținut producții bune și constante. Am experimentat cu rezultate bune și însămînțarea acestei plante toamna. Și în acest caz cultura a fost uniformă, pierderile provocate de îngheț, fiind destul de mici, în orice caz mai mici decât în cazul cînd ar fi fost însămânțată sub plantă protectoare. Unde am însămînțat 100 kg la ha, cu o putere de germinație de 80—85 la sută am obținut o producție corespunzătoare de sparcetă masă verde ori fin. Experimentând mai multe soiuri am constatat că în afară de soiurile locale, soiul Ursus se comportă cel mai bine puțin a obține cantități însemnate de masă verde și semințe. In cazul cînd am recoltat, sparceta ca masă verde pentru furajarea animalelor. din prima coasă am obținut 6800 kg la hectar, iar la coasa a doua pe terenuri cu un grad slab de eroziune am obținut o producție de 2950 kg masă verde. Bineînțeles, aceste producții au răsplătit în mare parte și preocuparea noastră pentru fertilizarea cu îngrășăminte chimice a terenurilor cultivate. In cazul cultivării acestei plante pentru fîn am obținut o producție de 2 200 kg la hectar preocupîndu-ne ca recoltatul să-l facem la începutul înfloritului pentru a realiza un furaj bogat în proteine. Cu o valoare nutritivă ridicată. O atenție deosebită am acordat cultivării sparcetei pentru sămînță. De pe o suprafață de 15 hectare am obținut între 500 și 700 kg sămînță la hectar, ceea ce reprezintă valoric 3 500— 4 900 lei venituri. Și din acest punct de vedere cultura sparcetei este recomandabilă, fără să mai vorbim că este o foarte bună plantă meliferă apreciată de apicultori. Practica ne-a demonstrat totodată că este bine să lăsăm pentru sămînță, eșalonat, anumite suprafețe în vederea autom sămînțării. Cunoscînd toate avantajele culturii sparcetei pe terenurile erodate, avînd de acest acum o experiență în domeniu, ne-am propus ca în viitor, pornind de la necesitatea și sarcinile care ne revin în dezvoltarea sectorului zootehnic, să extindem și mai mult cultivarea acestei plante. Ing. loan ABRUDAN, C.A.P. Zimbor Din experiența C.A.P. Zimbor entuziastă Contribuție 1 (Urmare din pag. l a) recolte bogate — ne informa colaboratorul nostru Ioan Gh. Rusu — dau în plus 20 de tone porumb, 10 tone grîu, 11 tone cartofi, 5 tone carne bovine, 21 porci, 28 tone ceapă și 1000 hi lapte. De asemenea, numeroși cetățeni ai comunei, printre care Teodor Câmpean, loan Porumb, Andrei Sandu, loan Moș, Vasile Deac, loan Raț etc., s-au angajat să predea la preț de achiziții însemnate cantități de produse agricole“. Acum, cînd fondul central de produse agricole trebuie sporit, țăranii cooperatori din comuna Gîlgău își spun cuvîntul prin cantitățile de produse livrate peste obligații: 40 tone porumb, 25 tone cartofi etc. Iată doar cîteva cifre, fapte, cîteva păreri care, toate la un loc, converg spre o singură concluzie. Și anume, că, țăranii cooperatori din județul Sălaj, conștienți că întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole și viața lor fericită de astă, au la bază sprijinul neprecupețit al statului, al clasei muncitoare, se simt datori să contribuie cît mai mult la formarea fondului central de produse agricole. Aceste inițiative fac cinste organizațiilor de partid, fiecărui comunist, tuturor țăranilor cooperatori din cooperativele agricole de producție amintite, consiliilor de președinților, conducere, care au înțeles că a participa într-o măsură tot mai mare la formarea fondului central agro-alimentar este o înaltă îndatorire cetățenească, un act de patriotism îzvorît din conștiința că bunăstarea poporului se sprijină pe aportul însuflețit al tuturor categoriilor populației, al fiecărui om al muncii.