Năzuința, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 105-117)

1970-02-14 / nr. 111

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III • NR. 111 SÎMBÂTA, 14 FEBRUARIE 1970 12 PAGINI • 50 BANI O pagină de glorie din istoria mișcării muncitorești din România Desfășurîndu-se în con­dițiile crizei economice mondiale din anii 1929— 1933, criza care a cunos­cut o deosebită acuitate în țara noastră, luptele muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuarie— februarie 1933 s-au înscris în istoria mișcării munci­torești din România ca una din cele mai mari bătălii de clasă ale prole­tariatului împotriva asu­pririi sociale și naționale, pentru democrație și in­dependența patriei. Repetatele încercări ale claselor exploatatoare de a ieși din criză pe seama maselor au dus la conti­nua înrăutățire a­­ situației acestora, situație care s-a agravat și mai mult în urma împrumuturilor în­robitoare contractate în Apus și a acceptării așa­­zisului plan de „asanare"” de la Geneva. Indignarea maselor este determinată îndeosebi de hotărirea gu­vernului de la începutul anului 1933 de a reduce salariile, de a concedia un număr mare de muncitori și funcționari, de a spori impozitele, de a continua cu o deosebită îngirjire ofensiva pentru diminua­rea nivelului de trai, și așa scăzut, al poporului. Ca urmare, are loc ascuți­rea contradicțiilor sociale, îndeosebi a contradicțiilor dintre proletariat și bur­ghezie și, paralel cu aces­tea, un proces de conti­nuă radicalizare a mase­lor largi populare. Se creează astfel condițiile obiective ale organizării și desfășurării unor puter­nice acțiuni revoluționare de masă împotriva asupri­torilor, a pozițiilor deți­nute de monopolurile străine în economia noas­tră națională, împotriva pregătirilor de război și a pericolului de fascizare a țării. După lichidarea lupte­lor fracționiste și reface­rea uninții sale, P.C.R. și-a îndreptat atenția spre întărirea legăturilor cu masele, înainte de toate cu detașamentele de ba­ză ale proletariatului — ceferiștii, minerii, petro­liștii —­­spre întărirea organizațiilor de partid din marile întreprinderi și realizarea frontului unic de jos. In ianuarie—februarie au fost organizate mitin­guri, demonstrații și pu­ternice greve la Nicolina — Iași, Galați, Pașcani, în principalele întreprinderi petroliere din Valea Pra­hovei, în Cluj, Oradea Timișoara și în numeroase alte centre. Cea mai mare Gr. BELDEANU (Continuare în pag. a 4-a) in acest număr • ADUNAREA GENERALĂ A COOPERATORI­LOR DIN ALMAȘ, SECTOARE CE PUTEAU FI RENTABILE, (pag. 2). • INSUFLETITOARE ANGAJAMENTE PENTRU ANUL 1970 (pag. 3). • CONCLUZIILE UNEI ANCHETE (pag. 5). 9 PETE DE NEGLIJENȚĂ PE BLAZONUL ORA­ȘULUI (pag 6). 9 COMITETELE DE PĂRINȚI PE DRUMUL RE­AFIRMĂRII (PaG. 8). 9 MAGAZIN (pag. 9). 9 INTERNAȚIONAL-TELEX (pag. 11). 9 SPORT (pag. 12). m mmmmmmmmmmmmmmm* întreprinderea DE CONSTRUCȚII ȘI montaj - ȘANTIERUL ZALĂU V­aloarea timpului pe șantiere Niciodată pînă azi aceste pămînturi nu au cunoscut efervescența proprie dezvol­tării industriale, siguranța perspectivei creșterii de mîine. Aceste simțăminte le-am încercat participînd la adunarea generală a constructorilor de pe șantierul din Zalău, aparținînd întreprinderii de construcții și montaj Cluj. Discuția la antipozi, adică neîndeplinirea planului de investiții în anul care a trecut decit în proporție de 92 la sută cu con­secințele și implicațiile asupra realizării celorlalți indicatori economico financiari și în mod deosebit asupra productivității muncii, confruntate cu sarcinile sporite pe anul 1970, care reprezintă o creștere de 82 la sută în condițiile dării în funcțiune încă în primul semestru a unor impor­tante capacități de producție, ne-a reținut în mod deosebit atenția. Prima urgență o constituie mai buna conlucrare a tuturor factorilor care răspund de investiții. Ca antreprenor general conducerea șantierului din Zalău va trebui să aibă în vedere atît colaborarea mai strînsă cu beneficiarii investițiilor, dar mai ales cu unitățile ce execută­ lucrări de instalații și montaj în subanteprize. Pentru a facilita accelerarea ritmului de îndeplinire a planului de in­vestiții în ansamblu, în primul rînd con­structorul este obligat să devanseze lucră­rile, să creeze frontul de lucru necesar. M. TEODORU (Continuare în pag. a 3-a). La Fabrica de ceramică din Zalău: Dantelă din fier și beton La I.M.A. Timpul trece, iar reparațiile rămîn... în urmă Ne­ara interesat din nou la Di­recția agricolă — Oficiul de me­canizare — despre stadiul repa­rațiilor la tractoarele și mașinile agricole care vor lucra în cam­pania de primăvară. Din situația prezentată a reieșit că reparațiile sînt mult rămase în urmă față de planificarea inițială. Pe total județ în cele patru I.M.A. exis­tente, mai erau de reparat la data de 10 februarie a.c. un nu­măr de 118 tractoare, 79 pluguri, 16 remorci, 12 semănători pen­tru păioase, 10 semănători pentru prășitoare, 18 grape cu discuri etc. Data de 20 februarie va tre­bui să consemneze terminarea re­parațiilor. Va fi de ajuns perioa­da cât a mai rămas pentru recu­perarea întîrzierilor? Pentru a găsi răspuns acestei întrebări, ne-am deplasat în mai multe sec­ții aparținînd întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii din Zalău, Nușfalău și Cehul Sil­­vaniei. „AȘTEPTĂM PIESE”... La secția de mecanizare nr. 11 din Bocșa, aparținînd de I.M.A. Zalău, mecanizatorii așteptau să se sosescă piese de schimb pen­tru repararea unui disc. Le lip­seau șuruburi bride, lagăre etc. Aceeași „poveste“ și la secția nr. 13 Sărmășag ce aparține de I.M.A. Nușfalău. Aici trei mașini de se­mănat porumb , SPC-2 stau ne­reparate din lipsa unor piese de schimb ca: cuplaje, pinioane la cutia de viteze, port de brăzdare etc. iar un tractor S.-650 nu este folosit din lipsa unei singure pie­se: rulment de presiune. Mecani­cul de întreținere László Fran­­cisc ne spunea că dacă aceste piese le aveau, de mult erau ter­minate reparațiile. De asemenea, inginerul agronom Emil Tuniadi de la G.A.P. Sărmășag ne aduce la cunoștință că o mașină pentru împrăștiat îngrășăminte chimice MIC-1 nu a putut fi folosită din lipsa axului cardanic, fapt ce a determinat neîngrășarea a cel pu­țin 100 ha teren. CE-I PE HÎRTIE, NU-I PE TEREN Din statistica existentă la județ rezultă că I.M.A. Zalău a termi­nat repararea mașinilor de îm­prăștiat îngrășăminte chimice. Spre surprinderea noastră însă la secția de mecanizare din Here­ S. GLIGUȚA (Continuare în pag. a 2-a) 6 MARTIE 1945-6 MARTIE 1970 UN SFERT DE VEAC DE GUVERNARE DEMOCRATICĂ (I) Au mai rămas doar cîte­­va zile pînă cînd într -jul nostru popor va cinsti cu noi izbînzi una din cele mai mărețe file ale isto­riei sale — memorabilul eveniment de la 6 martie 1945. Aceasta este ziua în care, prin voințe și lupta maselor populare, conduse de P.C.R. a fost instaurat la putere guvernul demo­cratic sub președinția lui dr. Petru Groza — primul guvern din țara noastră în care clasa muncitoare de­ținea un rol precumpăni­tor. 6 Martie 1945 nu repre­zintă un moment izolat în lupta maselor populare din­­ țara noastră. Actul de la 6 martie este urmarea fi­rească a unei lupte înde­lungate pentru democrație și o viață demnă, este un moment de cea mai mare însemnătate cu procesul revoluționar unic declan­șat de Insurecția națională din august 1944 pentru a­­bolirea puterii burghezo­­moșierești și făurirea unei noi orînduiri sociale, în care puterea să aparțină clasei muncitoare, în alian­ță cu țărănimea și celelalte categorii de oameni ai muncii. Cu toată opoziția reac­­țiunii, cu toate încercările ei de a intimida masele, după răsturnarea dictatu­rii militaro-fasciste și eli­berarea întregului teritoriu național de sub ocupația hitleristă, ofensiva poporu­lui împotriva reacțiunii crește vertiginos Încă de la sfîrșitul lunii ianuarie Bogdan GRIGORESCU (Continuare în pag. a 4-a)

Next