Năzuința, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 131-143)
1970-08-08 / nr. 136
SECERIȘUL A FOST ÎNC1LESAT LA ORDINEA ZILEI. TRANSPORTUL LA ARIL ȘI TREIERATUL GRIULUI Timpul deosebit de prielnic din această săptămînă a dinamizat ritmul desfășurării lucrărilor în cîmp, mai ales a celor legate de seceriș, acțiune terminată la această dată în toate unitățile agricole din județ. Acum, o preocupare sporită solicită alte lucrări, nu mai puțin importante, cum ar fi: transportul snopilor la aici și treierișul, acțiuni de care este legată punerea la adăpost a întregii recolte de cereale. Se știe că în multe cooperative agricole din județ randamentul mic al combinelor a cauzat utilizarea forțelor manuale la seceriș, chiar și pe unele suprafețe destinate inițial combinelor, fapt ce a determinat existența, la această oră, a unor întinse suprafețe cu grîu în clăi. In această situație, este lesne de înțeles de ce eforturile nu pot fi menajate, știind că mai există o mare cantitate de recoltă expusă pericolului degradării, expusă pierderilor. Iată motivul care a îndemnat multe conduceri de cooperative agricole să treacă, fără întîrziere, la organizarea ariilor, la strîngerea de pe cîmp a clăilor de grîu și începerea treierișului. Vădind o preocupare sporită în acest sens cooperatorii din Gîrbou, Nușfalău, Vîrșolț, Gîlgău, Noțig, Cehul Silvaniei, Dragu etc. au transportat la arii mari cantități de grîu, iar treierișul, la fel cunoaște un ritm accelerat de desfășurare. Cu toate acestea în unele cooperative agricole transportul la arii se desfășoară necorespunzător, intr-un ritm lent, anemic, aspect ce sporește îngrijorările privind încadrarea lucrărilor într-un termen scurt. La C.A.P. Borla, de pildă, transportul la arie și treierișul sunt îngreunate S. GLIGUȚA (Continuare în pag. a 3-a) păioase. Pe ogoarele județului, la recoltarea ultimelor suprafețe cu Sporiria productivită muncii Acțiune care presupune o angajare serioasă a tuturor organelor și organizațiilor de partid din industria județului An de an unitățile productive din județul nostru sub îndrumarea organizațiilor de partid au luat noi măsuri pentru mai buna folosire a utilajelor, extinderea mecanizării și automatizării proceselor tehnologice, au întreprins acțiuni energice pentru lichidarea ■irosirii timpului de lucru și a întreruperii procesului de producție, pentru creșterea gradului de calificare și utilizare a forței de muncă, pentru perfecționarea organizării producției și a muncii, în vederea ridicării continue a productivității. Anul acesta însă, a constituit pentru județul nostru o perioadă de căutări mai intense, de declanșare a unei activități de masă pentru depistarea și valorificarea resurselor de sporire a forței productive a muncii. In acest sens organele și organizațiile de partid au fost chemate de către biroul Comitetului județean de partid să conducă și să îndrume cu mai multă perseverență și competență factorii răspunzători de procesul de producție din unitățile economice industriale. Acum, după ce au trecut mai bine de trei luni de la declanșarea acestei acțiuni de importanță deosebită ne-am propus să analizăm cum au muncit organele și organizațiile de partid pentru preluarea, coordonarea și amplificarea acțiunii în mase. CITIȚI IN PAGINA A IV-A CONSTATĂRILE NOASTRE. (Continuare in pag. a 4-a) 1 Proletari din toate țările, uniți-va? ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SĂLAJ AL P.CR. $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IM • Nr. 136 SIMBATĂ 8 AUGUST 1970 12 PAGINI • 50 BANI Gospodărirea localităților — rezultantă a relației dintre concepție și acțiune ! ZALAUL poate și trebuie să fie mai frumos! ! — Convorbire cu tovarășul Alexandru TOTH, vicepreședinte al Consiliului popular orășenesc Zalău — * — Tovarășul Ilarie Grijoabă, I prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean Sălaj, afirma, într-un interviu acordat ziarului nostru, că în ceea ce privește gospodărirea, orașul Zalău e departe de pretențiile actuale și de cerințele îndreptățite ale cetățenilor. Cum priviți * I caracterizarea aceasta? — Sîntem de acord că există o serie de lipsuri în activitatea de gospodărire a orașului. In calitate de edili e firesc să nu i se impute nouă toate neajunsurile. Insă, pentru aprecierea obiectivă a situației, trebuie avută în vedere situația în care ne desfășurăm activitatea — orașul e un vast șantier. Socot că nu ni se poate impută nouă faptul că nu sunt corelate planurile de investiții ale diferiților beneficiari. De exemplu, se pozează cablul telefonic subteran, se reface suprastructura străzii sau trotuarului, ca peste puțin timp să se desfacă din nou pentru canalizare și apă. Fiecare dintre aceste lucrări e executată de o altă unitate, care-și are socotelile ei. Ine Pe de altă parte, se puproblema lipsei de înțelegere din partea șefilor de unități, care ne dau mult de lucru pînă îi putem determina să-și facă datoria în problemele ce țin de gospodărirea orașului. In final, socotesc că nu se poate compara Zalaul cu celelalte orașe din județ, pentru a aprecia activitatea de gospodărire, deoarece și Zalaul înainte de a fi răscolit de șantiere era recunoscut ca unul din cele mai bine gospodărite orașe din fosta regiune Cluj. Năzuim să obținem din nou, în scurtă vreme, un astfel de calificativ. — In centrul orașului și pe mai multe străzi din imediata apropiere, s-au terminat lucrările de introducere a cablurilor telefonice subterane. Ce ați întreprins pentru remedierea străzilor și trotuarelor? — In problema îmbrăcăminții asfaltice la trotuare, sînt greutăți mari. Beneficiarii investițiilor din raza orașului, care strict străzile, nu dispun de meseriași pentru asfaltarea porțiunilor deteriorate. Sîntem obligați să executăm noi refacerea îmbrăcăminților, dar pentru Discuție consemnată de Vaier HOSSU (Continuare în pag. a 6-a) ■_l Plenara Comitetului județean al femeilor Duminică, 2 august a.c., în sala mică de ședințe a Comitetului județean de partid, a avut loc plenara Comitetului județean al femeilor. La lucrările plenarei a participat tovarășul Ioan Tihăuan, secretar al Comitetului județean Sălaj al P.G.R. și tovarășa Letiția Ionaș, președinta Comitetului județean al femeilor. In cadrul primului punct al ordinei de zi tovarășa Maria Gîrjoabă, vicepreședintă a Comitetului județean al femeilor, a prezentat raportul privind contribuția adusă de comitetele și comisiile de femei în producție și în activitatea obștească la înlăturarea pagubelor produse de inundații. După încheierea discuțiilor, pe marginea raportului prezentat, a luat cuvîntul tovarășul Ioan Tihăuan, secretar al Comitetului județean Sălaj al P.C.R. care a făcut o amplă analiză a activității comitetelor și comisiilor de femei din județ și a subliniat sarcinile importante ce le revin acestora în perioada actuală. Vorbitorul a apreciat că, în urma Consfătuirii județene a reprezentantelor țărăncilor cooperatoare din 8 aprilie 1970, femeile și-au adus un aport sporit la rezolvarea diverselor probleme ce ie-au stat în față. Sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, comitetelor și comisiilor de femei, arăta, printre altele, tovarășul Ioan Tihăuan, le revine obligația de a-și îmbunătăți stilul și metodele de muncă pentru urmărirea mai competentă a felului în care prind viață obiectivele stabilite în adunările ce au avut loc în primăvara acestui an pentru înfăptuirea unei conlucrări mai eficiente cu celelalte organizații de masă și obștești, cu consiliile populare, conducerile unităților și a instituțiilor, în scopul măririi contribuției lor la dezvoltarea economică și socialculturală a județului nostru. Constituirea Consiliului județean pentru ocrotirea naturii Recent, în baza unui Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialism România a fost constituit la Zalău Consiliul județean pentru ocrotirea naturii. Dirijat de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe lângă Academia Republicii Socialiste România, prin filiala din Cluj. Consiliul județean pentru ocrotirea naturii are menirea de a stabili monumentele naturii din județul Sălaj — peisaje deosebite, plante și animale rare etc. — care să fie ocrotite ca bunuri ale întregului popor. La această acțiune vor fi solicitați să-și dea concursul toți specialiștii! profesori de biologie și desen, ingineri agronomi și silvici, precum și masa largă de oameni ai muncii. In funcția de președinte al Consiliului a fost ales prof. Alexandru Pereș, iar ca secretar prof. Morei Mezei.