Năzuința, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 144-157)
1970-11-21 / nr. 151
Nazuinfa — 2 21 noiembrie 1970 ECONOMICE Diversificarea mecanizării lucrărilor în agricultură, participarea efectivă a mecanizatorilor la realizarea producției în fiecare cooperativă agricolă constituie principalele sarcini ce revin organelor județene de specialitate, întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii. Pentru a cunoaște mai îndeaproape realizările și preocupările de perspectivă în această activitate ne-am adresat inginerului NICOLAE MUSTĂCIOARA, director adjunct la Direcția agricolă județeană, care ne-a spus: — Creșterea bazei tehnice a agriculturii, a determinat ca, începînd cu acest an, să se organizeze pe lingă fiecare cooperativă agricolă cîte o secție de mecanizare. In prezent numărul acestora se ridică la 87, rămînînd ca deservirea a 12 C.A.P. să se facă cu grupe de tractoare aparținînd secțiilor învecinate. Așa cum se prevede în ordinul 1516 al M.A.S., secțiile de mecanizare trebuie să devină un puternic sector mecanic al cooperativelor agricole pe care le deservesc, capabile să execute o gamă tot mai largă de lucrări și reparații. Astfel, numai în anul 1970 a început construcția a 27 de ateliere mecanice în valoare totală de 1.800.000 lei. — Pentru a răspunde solicitărilor diverse ale C.A.P., în aceste ateliere trebuie să lucreze meseriași bine pregătiți. Dispuneți de aceste cadre? — In parte, da, și continuăm să pregătim în a doua meserie (sudor, electrician, tinichigiu) alți mecanizatori. Pînă în prezent sectoarele mecanice au reușit, pe lîngă executarea lucrărilor agricole, să efectueze diferite lucrări în valoare de peste 1.500.000. Activitatea mecanizatorilor se reflectă concret în modul în care se încadrează în timp și calitate fiecare campanie agricolă. Deseori I.M.A. au rămas datoare unităților pe care le deservesc. De ce? — Cum bine este știut secțiile de mecanizare au obligația să execute atît lucrările agricole de sezon cît și diverse reparații și întrețineri cerute de C.A.P. pe baza unui program de lucru întocmit de inginerii șefi ai cooperativelor. Adevărul este că nu în toate unitățile deservite s-a lucrat în acest fel. De aceea în perioada de vîrf nu am reușit să satisfacem toate cerințele. Desele stagnări, întârzieri, deplasarea tractoarelor sunt în mare parte efectul lipsei acestor programări. — Dar de desele defecțiuni la tractoare tot cooperativele sunt vinovate? — Nu. Categoric nu. Ne aparțin exclusiv. Explicații sunt mai multe: pe de o parte, dispunem de un număr de tractoare care de mult și-au făcut norma de exploatare, pe de altă parte, unii mecanizatori nu acordă atenția cuvenită întreținerii și folosirii raționale a mașinilor. O altă cauză este și aceea că tocmai în perioadele de campanie nu am avut piese de schimb. In scopul eliminării acestor neajunsuri s-a stabilit un program de acțiune în care se prevede analiza stării tehnice a mașinilor și utilajelor din dotare, creșterea gamei pieselor recondiționate în atelierele I.M.A. pentru fiecare tip de mașină. In perioada de iarnă vor fi trimiși peste 100 de mecanizatori la uzinele constructoare care vor lucra cu utilajele noi. Pe plan local se vor organiza cursuri de ridicare a calificării insistîndu-se asupra cunoașterii utilajelor mai complexe. — Mecanizarea complexă, diversificarea lucrărilor în agricultură înseamnă în primul rînd dotarea cu utilaje respective. Ce noi mașini vor primi I.M.A.? — In programul întocmit de Direcția agricolă se prevede dotarea corespunzătoare a fiecărei secții cu tractoare și utilaje noi. Astfel, prin creșterea numărului de tractoare se va ajunge ca pentru fiecare tractor să revină 50—60 ha teren arabil față de 93 ha în prezent. O mare parte din noile utilaje vor fi destinate mecanizării lucrărilor pe terenurile în pantă. De asemenea, s-a prevăzut creșterea numărului demașini și utilaje pentru extinderea mecanizării în legumicultura, pomiviticultură. O atenție deosebită vom acorda introducerii mecanizării în sectorul zootehnie ca: alimentarea cu apă în toate fermele, pregătirea și distribuirea hranei animalelor, mulsul mecanic, evacuarea direcțiilor ș.a. Avînd în vedere creșterea complexității sarcinilor care vor reveni întreprinderilor pentru mecanizare, se preconizează reorganizarea acestora in sensul micșorării razei lor de activitate în așa fel nncit să deservească circa 7—10 cooperative agricole revenindu-le în medie 8.000—14.000 hectare. T. MURISAN Preocupări pentru diversificarea mecanizării lucrărilor agricole La zi în agricultură 85 HECTARE FINEȚE NU VOR MAI FI INUNDATE Aproape în fiecare primăvară, dar mai ales în acest an, pe văile Coșeiului, Archidului și Chilioarei întinse suprafețe de finețe au fost inundate. Sub îndrumarea comitetului comunal de partid, Comitetul executiv al consiliului popular comunal și conducerea C.A.P. din Coșei au inițiat o valoroasă acțiune de regularizare a acestor văi. De la inițiativă în scurt timp s-a trecut la fapte. Adică, au fost stabilite porțiunile de teren unde se vor săpa șanțuri de scurgere, canale colectoare, unde se vor ridica parapeți etc. Pentru fiecare locuitor s-a stabilit o normă de participare de 5 zile. Pentru a cunoaște mai amănunțit rezultatele acestei acțiuni ne-am adresat tovarășului Mihai Lazăr, secretarul comitetului comunal de partid. — La această dată pe văile Coșeiului, Archidului și Chilioarei s-au executat lucrări de desecări și regularizarea cursului acestor văi pe o lungime de 5.000 ml. In acest fel au fost apărate de inundații peste 85 hectare finețe. — Care a fost participarea oamenilor la această acțiune? — Eșalonat au participat la lucrări peste 900 de cooperatori. Valoarea unei zile de muncă am evaluat-o la 25 lei. — Cei mai harnici? — I-am putea evidenția pe toți, alături de loan Hidan, Gheorghe Morar, Vasile Ardelean, loan Chiș, loan Damian, care au muncit cu rîvnă și mult spor. (m. t.) o măsură bine chibzuita Inregistrînd deficit în balanța furajeră la capitolul concentrate, conducerile multor cooperative agricole au avut de grijă să conserveze mari cantități de furaje prin însilozare. Condițiile mis ca, pe acestui an au perlingă culturile destinate acestui scop, să se poată valorifica superior mari cantități din alte resurse, cum ar fi: coceni de porumb, porumbul destinat pentru boabe și neajuns la maturitate, vegetația unor pajiști naturale, coletele de sfeclă, resturi de la grădina de legume etc. Au dovedit o preocupare sporită în acest sens cooperatorii din Nușfalău (au însilozat 1000 tone), Zalău (900 tone), Horpatul Crasnei (900 tone), Cehul Silvaniei (900 tone), Zăuan (900 tone), Hereclean (800 tone) etc. Această măsură, bine chibzuită, gospodărească în felul ei, va permite unităților amintite să atenueze în mare parte urmările negative a lipsei de concentrare. LICEU AGRICOL LA FARA FRECVENTA Incepind cu acest an, cadrele de conducere din C.A.P. — președinți, brigadieri de cîmp și zootehnici, șefi de echipe, contabili, precum și cooperatori fruntași — vor putea urma cursurile fără frecvență la liceele agricole. Prin grija Uniunii județene a C.A.P. în această toamnă au fost pregătiți pentru admitere în liceu un număr de 75 candidați. După terminarea liceului absolvenții vor primi diploma de tehnician în ramurile agricultură, horticultură, zootehnie veterinară, contabilitate. ARATURILE Din situația operativă, întocmită la 16 noiembrie a.c., reiese că la nivelul județului s-au executat alături de toamnă pe 16 415 hectare, ceea ce înseamnă realizarea planului în proporție de 80 la sută. Se putea ara mai mult? Fără îndoială. Ne-o demonstrează C.A.P. din Treznea și Sărmășag care pînăi la această dată au arat întreaga suprafață prevăzută, ne conving cooperativele din Bompirt, Zimbor, Mesteacăn, care se apropie de încheierea arăturilor. Ce fac însă cooperatorii și mecanizatorii din Jibou, Cuceu, Crasna, Camăr, Carastelec ș.a. care abia numără cîteva zeci de hectare arate? Oricum lucrările în cîmp s-au restrîns, rămînînd doar arăturile și fertilizarea solului, deci nu se pot invoca motive care să justifice această situație în unitățile cu realizări minime. Extinderea pomiculturii nu înseamnă neglijarea unor lucrări de întreținere In județul nostru pomicultura, alături de zootehnie, se situează pe primele locuri în ierarhia ramurilor agriculturii cu eficiența economică cea mai mare. Condițiile climatice și pedologice, relieful deosebit de pretabil pomiculturii, au creat premizele unei dezvoltări intensive a pomiculturii în ultimii ani în unele unități agricole. In prezent suprafața ocupată cu pomi se ridică, pe total C.A.P., la circa 12.100 ha, urmînd ca aria plantațiilor să mai crească, pînă în anul 1975, cu încă 2500 ha. Numai în primăvara acestui an s-a plantat cu pomi, în cooperativele agricole, o suprafață de 1019 ha, urmînd ca acțiunea să continue în această perioadă și în primăvara anului viitor. Este demn de relevat faptul că s-a avut în vedere ca plantațiile să fie extinse, îndeosebi, pe terenurile improprii altor culturi, s-au introdus în cultură numai soiuri de pomi valoroase, pretabile condițiilor de climă și sol din această parte a țării. Nu trebuie ocolit însă faptul că amploarea plantațiilor nu a fost însoțită în unele locuri de acțiuni menite să asigure o întreținere corespunzătoare a pomilor tineri. In numeroase cooperative agricole, cum ar fi cele din Bănișor, Cizer, Buciumi, Răstoci, Crasna etc. nu s-a acordat grija cuvenită executării la timp și corect a unor lucrări de bază din tehnologia culturii pomilor. Astfel, s-au neglijat lucrările de întreținere în livezi, ceea ce s-a reflectat într-o slabă rodire, în prelungirea intrării pe rod a pomilor, în îmbătrînirea prematură și stagnarea în creștere a pomilor tineri. Toate acestea s-au răsfrînt negativ asupra eficienței economice, asupra recuperării investițiilor în termenele prevăzute. O imagine reală a dezvoltării pomiculturii ne este dată de amploarea plantațiilor făcute în ultimii ani în unele cooperative agricole situate pe valea Agrijului, unde sunt concentrate mare parte din suprafețele existente cu pomi în județ. Astfel, în cooperativa agricolă din Agrij, începînd cu anul 1962, suprafețele au evoluat în ritm ascendent, ajungîndu-se în prezent la o suprafață cu pomi de 205 ha. Aici, pe locuri odinioară sterpe, în pantă, improprii altor culturi, s-a mers pe organizarea unor plantații cu pomi în masiv — meri, pruni, peri, nuci etc. — S-a asigurat astfel o valorificare mai superioară a terenurilor care altădată nu produceau nimic. Anul 1969 a adus cooperatorilor din Agrij și primele satisfacții. Roadele muncii lor, de mai mulți ani, au fost exprimate în obținerea unei producții echivalată valoric la circa 400.000 lei față de 260.000 lei planificat a se obține de pe 25 ha cu pomi intrați pe rod. In acest an, dat fiind condițiile nefavorabile cunoscute, producțiile pomicole obținute nu s-au ridicat la nivelul așteptărilor. Din discuțiile purtate aici cu președintele cooperativei, Iuliu Vlaicu, a reieșit că nivelul scăzut al producțiilor s-a datorat și unei slabe întrețineri a plantațiilor, al neglijării executării unor lucrări în timpul vegetației, cît și în perioada de repaus. Nici în prezent unele lucrări nu au fost executate decît pe o mică suprafață (cum ar fi cele de săpare în jurul pomilor), iar acțiunea de legare, deși încheiată acum, a întîmpinat unele greutăți. Acest lucru s-a datorat, în principal, neparticipării cooperatorilor la muncă, negăsirii unor căi de stimulare a acestora. In urma unui mic calcul făcut la cooperativa agricolă din Agrij se așteaptă ca în anul viitor, în condițiile unui an normal, producțiile ce vor fi obținute de pe cele 85 ha livezi pe rod, să se ridice la o valoare de circa 765.000 lei. Suma, de loc exagerată, va putea fi atinsă, desigur, numai printr-o sporită atenție față de executarea lucrărilor de întreținere. In aceste zile pe agenda de lucru în pomicultură se înscriu acțiuni importante, cu rol hotărâtor în obținerea unor producții sporite de fructe. Se desprind acțiunile de protecția plantelor, și anume: stropirile de iarnă care trebuie intensificate în toate cooperativele agricole de producție. Luînd în considerare că primăvara lucrările se suprapun cu alte numeroase și urgente acțiuni, se impune ca atenția pomicultorilor să fie îndreptată în această perioadă spre organizarea săpării în jurul pomilor, spre fertilizarea naturală a lor și executarea tăierilor în livezi — fie că este vorba de tăieri de formare, fie că este vorba de tăieri de corecție, rărire sau fructificare. Aceste lucrări pot continua în toată perioada de repaus a pomilor, pînă la dezmugurire, folosind în acest scop fiecare zi bună de lucru. S. GLIGUȚA