Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-03-26 / nr. 34
134 PATRIEA 277 . S uit că'ina la Adunarea sus a Rosiei. grabnice Noi credem că nu este un singur altern Romăn care să nu dorească vinele patriei sale, deacă interese igoiste, discordiea și spirtul de partidă n'ar simți mintele patriotice. Țara au sporit în proporțiea cunoscătorilor de muzică, numai un talent superior poate aștepta un succes. Acest succes s'au constatat acii prin întimpinarea cea mai călduroasă din partea elitei D. Terranova întrunește doă cvalități ței noastre: acea cu forța învățatei muzice germane și cu ecspresie a sentimentul Italiana. Variațile asupra Luciei și a Normei, au produs între alte un efect estraordinar și s'au încununat de cele mai vii aplaudări. exigences de notre situation actuelle. C’est sous ce point de vus que nous avons soutenu que le fréquent changement du Ministère nesera jamais favorable à la stabilité des ‘choses, sondition indisrensable pour opérer une prompte réorganisation dans toutes les branches du service public. Nous croyons qu'il ny a pas de vrai Roumain qui mé désire le bien-être de sa patrie, si la discorde et l'esprit de parti n'altéraient le sentiment patriotique. Le pays attend son avenir de GAssemblée nationale et désire que le patriotisme et l'unanimité président à ses actes propres à assurer la prospérité de la commune patrie. Dans notre prochain Numéro, nous pablierons une notice historique sur la force-armée de Ta Mdldavie, depuis sa réorganisation, sur les causes de sa décadence et le systéme militaire qui nous ragait le plus favorale et le plus économique pour être applique au peuple Roumain. Past à son passage par cette ville, a dopne hier soir, avec artistes croît en proportion des connaisseurs P de musique, qu'un talent supérieur qui peut compter sur un Succès. ce n'est Ce succes a été complètement corstaté par l'accueil le plus chatetreux de la part de l'élite de notre société. M. Tegganota réunit deux qualités rares, savoir celle de compositeur d'Operas et d'exécuteur de sus propres ouvrages, dans lesquels il sait suppléer à toute une ragiition par la force de la docte musique allemande et Ghehrgession du sentiment Italien. Les variations sur Ipssia et sur Norma surtout, é6xecutées par le concertant ont produit un effet extravrdinaire et lui ont valu des vifs aplaudissements. mul comune. În numărul viitor noi vom publica armata Moldovei de la începutul formațisir mai mulți amatori, un concert în saloanele de compozitoru de opere, și de ecsecutori economic a fi cu că noactre actuale, pirtea noastră, ar respunde la neputință și din așa stabilitatea reorganizări în Națională, ca și concordiea cadență, și despre sistemul în grecerea care la Iași, D. Giovanii respunde au dar feri ce ca la desigențele situației să prezideze patriotica. de Popoff. Din punct de vedere numai am rostit oadesele schimbări de Miniștri cu toții dorește o dorim sara, nu în toate ramurile serviciului o notigie Terranova, compozitoru În dzilele noastre, se pare scopul public, istorică că nu mei sperează de de Neapoli, în sale opere, privitoare în fericirea patriei i, cauzele ei de deși mai ce ăl socotim mai privncos și pianistu despre întroduce purtarea artelor în poporul Romănu. P. C. C șs cu concursul cănd numărul artiștilor rare, a compoziției sale, de societă- Mr. ples, cours de Jean Terrenova, plusieurs amateurs, Mr. de Borroi, Consul Compositeur etur de Russie, concert dans mapiste de Nale sonles salons de Le nombre des De nos jours, où ANUNȚĂTORUL ROMĂN publică ur întăriți de Domnu. . . fiecare din trănșii, pusă din comercianți, D. Ministrul a cinci comercianți, aleși de obștiea lor nestrimătoarele: Bunure și 14 (26) Martie. În urma consultării cu o comisie com- Finanțelor, au cetit în ședința Camerei de 10 ale curentei un proiect asupra crizei comerciale. Proiectul cuprinde ca să lăngă Ministerul Finanțelor o comisie compusă din lot va avea o responsabilitate morală mercianților împrumuta sănt: lipsă ce vA plăti soma de care va avea Dobănda Satul la soma cu care se va împrumuta, va fi de 8 pănă la 10 la sută, lua dor mai mult la sută, spre unor cheltueli sau despăgubiri, se cer de la comercianții Poliță subscrisă de ștei iar tiruri bune, ori ipotecă, seau o creanță - Domnul n'a priimit demisiea Ministrică comercianților în Suma PĂNPĂ ALaA 70 restul prin împrumutare; știt care din partea guvernului comercianților mii din depozitele LAa se iaactivitate nu împrude 200 mii galbeni, galbeni să ce caselor publice, să prematerială. Ministerul se alăture pe ipotecară după listele electorale și ipotecară. Comisie a comercianțize portofoliurile și s - a cea . a pu poate ce i au dat D-lor, cu atăt mai cu seamă că serviciul deosebitelor Departamente mici n'au apucat încă să se complectuească, ca Adunarea Electivă să fi fost a judeca la desaproba prezenta administrație. Anul iar el va acoperirea Garanțiile ce se vor au oprit esportanea cailor din Imperiu atăt pe la hotarele Rodei căt și ale Poloniei. Guverul Rosiean Scrisori ce le-au încredințat, buri. le-au încredințat, servăndu-le că potul avea întinderea 1859, Martie 16, o obde la 28 Fevruarie va da prin trănsa ca . și semnificarea și din Serbiea anunță că Prințul Minos se află foarte greu bolnav, și că Măriea Sa au făcut apel la al au avut mai multe consultații de doctori ca 4 y pans lor patriotismu și iau invitat să conservepe nu o nădejde de însănătoșire, bolnadiție chiar barbare, domnire a ezistenției Imperiului; căci, ea nu putea să așăze un pe care le trăia dieste margini definitive lui Dometian. iătră anul 98 a ca să sfășie tratatul, pre espresiile lui Tacit, depărta unul de altul, găndește. Însă, cu aruncat orbește chiar . De aceea, îndată ce Traian o dă acestor precum veți merge mai departe mi o îndeplinisă în Germanie a lui Traian, timpuri ce Decebal doă elemente Puterea de tot sentimentul orară nu veți trece peste aau succedat lui Nerva, comanda erei creștinești, în cursul căruia de au fost întrunite ducare se părea fericnire, legui ce'i însufla tributul „lăți avi Deversa de cătră visterie a Imperiului, doua zi dâns suirea sa neanual s'au Traian pupon, în întămțisă, carile dispota de nemărginite apuții fiind că el esploata în fo și să dzică națiilor „Nu ceste bariere.” militară careana și libertatea, epocă în adevăr fericită, cănd autoritatea ce făcea pe fiește care dzi mai „MulțĂmMi blăndă, iar patriea liniștită re'ncepusă a spera. ăl impusăse goc, ăl predestislăbăciunei s'au început acea frumoasî a se înzice. plările unui rezbel, ale căruia grele însămnătăț ei le sim Mai întăi ea s'au ocupat cu îngrijirea de a întări administrațiea ca, de a înălța caracterul, de a asigura spiritele și într'un cuvănt de a pregăti prin fericirea legioanelor și trecirea la penreada miliții, căruil ăi în măna pu voiu guverna bine.” După o trecere de patru ani, întrebuințați ca acte îngrijiri de o mare însămnătate, Traan au putut să înceapă rezbelul bine de a ce îndei mna ce amăgi cu linștea părută a unui soldat porocos, carile ajunsese stăpănul lumei. De pe țărmurile Dunărei, privirile lui Decebal ce înturnau necontenit cătră țărmurile Tibrului. El se preocupa cu măsurile de reformă și de îmbunătățiri, întroduse în soarta popoarelor și în șirurile legioanelor și cu toată îndepărtarea, pregătirile militare ale Imperatorului, nu puteau să fie un mister pentru Regele Daciei, în Roma au pedosit nuoul prefect Ca : a venei descipline, o revoltă acestei periculoase Dacii, însă, și Decebal din partea era e, de rezbelnic Renumele a ca popoarelor, credința Cănd a pretorienilor: „Mă ei lovi cu acest feru, deacă nu Imperatorului, el zisă adormisă nu'i lăsa în nelu nici un cătră