Patria, august 1920 (Anul 2, nr. 165-186)

1920-08-01 / nr. 165

ít »gin» * —»-■■ír dSTísífísmnsim„FATKÍA Institutoare din regat predă lecţi­­uni din limba română şi prepară elevi pentru concurs de admitere la şcoli. Adresa: Görögtemplom 2 ora 3­ 5 p. m. sub: Institutoare. 917-1-1 Farmacist (ă) diplomat (ă), sau nediplomat (a), găseşte condiţie dura­bilă la Farmacia V. Busoiu Blaj, a se adresa direct, sau personal. 9 6 1—3 La internatul „Regina Maria“ din Cluj se caută pe Sept. două gu­vernante (una franceză) şi două medi­tatoare. Concurentele să-şi înainteze documentele până la 20 August la Direcţiunea liceului. 909-2-2 Candidat de advocat află imedi­ată aplicare în cancelaria dlui dr. Ioan Negrea, advocat în Mercurea- Ciuc (jud. Ciuc). Reflectanţii să se adreseze direct, comunicând şi pre­tenţiile. 891 8­10 De vânzare case mari (potrivite pentru bănci şi întreprinderi), case mici, vile, stabiliment de fabrică, fabrică de ţigle de cement, fabrică de colorat şi spălat, băcănii mari, cafenea mare, o frizerie de dame cu lucrări de păr, foarte frec­­­ventată, instalaţie splendidă, brutărie cea mai mare din oraş care funcţionează deja de 50 ani. Adresa: Dr. A. Ürmösy advocat dip­lomat, birou inreg. de agenţie, Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare N . 2 889-1—2 Poliţia de Stat Cluj. — Secţia economică Nr. 974-920. Publicaţiune Ordonez carantină pentru cani 90 zile, conform dispoziţiilor autoritoare să se conformere fiecare. Cluj, la 26 Iulie 1920. Dr. Bene, 918—1—1 papitşn de poliţie. Dala Comisiunea administr. a oraşului Cluj. Nr. 4 — 920. com adm. ro Publicare - Citaţie Se face cunoscut, că la cererea firmei erezii Stotter Jakab din loc, pentru expro­­priarea unor teritorii din hotarul Cluj „Brótfa—Nádastere“ în contra doamnei Ferenczi Dezsőné se va ţinea pertractarea în faţa locului în 17 August a. c. la oarele 5 p. m. Partidele interesate se vor aduna la timpul fixat la stabilimentul Stotter str. Állomás, Cluj. Sunt invitaţi toţi cari sunt veci­ni cu acest teritor să se prezenteze la faţa locu­lui, şi a-şi face observările în scris până în 16 August a. c. la preşedintele exmis dl Dr Vasilie Pop, ori la faţa locului verbal. Planul de expropriare împreună cu toate actele referitoare începând cu ziua de astăzi sunt puse la vedere publică în biroul primăriei orăşeneşti. Se observă în fine, că absenţa celor interesaţi de la pertractarea la faţa locului nu împiedecă aducerea hotărârei meritorice de către comisiunea exmisă spre acest scop §. 34. alin. 2. art. XLI. 1881. Despre­ ce se încunoştinţează cei inte­resaţi. Cluj, la 26 Iulie 1320. 911-113 Dr Pop, primar. Publicaţiune Direcţiunea centrală a CFR, aduce la cunoştinţă publică, că joi în 5 August a. c. ora 9 jumătate a. m. se vor vinde prin licitaţiune publică următoarele măr­furi : 4 coşciuge de zinc, 1 ladă, cazete de şcoală, 4 butoaie uleiu mineral, diverse cufere şi coşuri goale, butoaie goale, lăzi goale, 3 saci şi 4 bolovani sare, 2 saci sobă,­­ 10 lăzi „Sidol“, sticle goale, 2 lăzi praf „Other“, 1 sobă, 1 pârtie lanţuri, praf de spă­lat, parafină, 1 pârtie coşuri diverse, etc. Liciteţia se va ţinea in localul Depo­zitului de prisosuri al Biroului C4, aflător în dosul atelierelor Cluj. Pentru infonnaţiuni detailate; a se adresa între orele 10—12 a. m. la Servi­ciul comercial, Calea Victoriei Nr 10 etaj I, camera 21. C. F. R. Directorul serviciului comercial Economu Publicare de licitare Biserica gr. cat. din Caşva (jud. Murăşturd») vinde într’o massă pe calea licităţ­unii publice împreunată cu oferte închise în scris, aceluia care va oferi mai mult materialul de lemn constatator din 1776 m! lemn de stejar de construcţie şi şi 2063 m3 lemn de stejar şi fag pentru foc, de pe un teritor de 19­16 jugh. catast­­rale din pădurea sa numită „Mănăstirea“ din revirul A. 8. Zua­­ citării e fixata pe 23 August 1920 la 9 oare a m. în localul şcoalei gr. cat. din Caşva. — Pentru caii­tatea şi cuantitatea lemnelor curatoratul nu ce răspundere. Preţul de strigare este: treisuteşepte­zeci şi trei mii şeptesute patruzeci vol. (373740) sub care massa de lemne nu să va vinde. Vadiul de 10% este a se depune la mâna prez­­entului care va conduce lici­tarea înainte de începerea aceleia. Oferte închise în scris pre­văzute cu radiu­l timbrate în regulă sunt a se înainta la Curatorat înainte de începerea fie­cării. Oferte telegrafice şi postume nu se pr­iesc. Cond­u nii­le spec­ale de licitare şi de contract să pot vedea în oarele ofic­iase în Cancelaria oficiului parohial gr. cat. din Caşva şi la oficiul silvanal de ocd­ din Reghinul sâsăsc. Reproducerea nu sa rebonifica. Cașva, la 24 Iuliu 1920. Curatorul biser. gr. cat 19*-1­8 din Cașva. Del» Institutul obstetric de_stat din Timişoara_ Nr. 180­920. Concurs Pentru îndeplinirea postului de medic asistent al II-lea la Institutul obstetric şi şcoala de moaşe de stat din Timişoara se publică concurs cu terminul până în 15 August a. c. Postul se îndeplineşte în­totdeauna pe timp de un an în mod provizor, este salarizat conform clasei IX grad 2. Asi­stenţii sunt de obligat a locui în Institut, unde primesc şi euartii mobilat pentru o persoană şi vioi pentru o plată foarte modestă. Respectivii domni medici, cari re­flectează la acest post, sunt rugaţi să-şi înainteze rugarea adresată Secretariatului General al Sănătăţii Publice din Ministe­rul de Interne, până la termenul susamintit la directoratul subscris al Institutului. Rugări întârziate, sau înaintate direct sau pe hrită cale, nu se iau în conside­rare. Cererea sunt a se alătura copia auten­tică a diplomei de medic şi a eventualelor altor atestate de serviciu, cum şi celelalte atestate prescrise la fiecare concurs, pre­cum atestat de botez, atestat medical etc. Se vor preferi domnii cari eventual au deja serviciu pe terenul Obstetricei şi Gynecologiei. Timişoara, la 25 Iulie 1920. Dr Liviu Gabor, m. p. 1915­­—1) directorul Institutului. Data C­­amiunea Administrativă.__ Nr. 115—1£23. com. adm. Publicare Sa face cunoscut, că la cererea Uni­versităţii române din kc, pentru expro­priata unor teritori din iuiprejurimia „grădinei botanice“ se va ţinua pertractarea in fa­ţa iocului in 7 August a. c. la oarele 10 a. m. Partidele interesate se vor aduna la timpul fix­at la s­oarta primar­ă rom. cuib din str. Kokart. Stm învi­aţi toţi cari sunt vecini cu gradina to­tnică, să se prezenteze la faţa io­cului 01 a şi face absarmila in scris până in 6 August a. c. la preţedin­­tete esnus dl Dr Vasmu Hossu­ ori i» fuţ« tocului vorba*. Fianul de exproprieri împreunl cu toate actele rtferuoere maepâod ca ziua de aettzi sunt puse la vedere publica­tii biroul Primăriei o­ăşiji.ești. Se observa in fine ca absenţa celor interesaţi d­ela pertractare la faţa focului nu .mpiedsea adurerea hotărâri meritorice de către comumnca esmisâ spre acem scop (§ 44 alin. 2, art. XLI. 1881). Despre ce se încunoştiinţeacă cai mttrişt­­i. Cluj, la î0 IttUQ KL0. 88»—3—d Dr. Pop, primar. Poliţia de Stat Cluj. — Secţia prezidiala. Nr. 5256—920 prez. înştiinţare Din ordinul dlui General Comandant al Garnizoanei Cluj şi în conformitate cu Ordonanţa 14 (modineata) a Comandan­tului Trupelor de Vest, se aduce la cu­noştinţă tuturor propnetarilor de auto­mobile, autocamioane şi motociclete, că este interzisa circulaţia pe străzile oraşului cluj, cu o viteză mai mare de 15 km. pe oră. De asemenea se vor opri şi aduce la Comenduirea Pieţei toate maşinele care nu vor purta Nr. vizibil pe spatele auto­mibilului şi acelea care nu vor avea goarna sau finel de semnat, sau seara nu vor fi i luminate.­­■ Contravenienţii se vor pedepsi cu închisoare până la un an şi vii amenda până la 1000 Lei. Comandanţii de Piaţă, Pretorii, Comi­sarii regali, şi orice ofiţer de poliţie judi­ciară, sunt obligaţi a constata şi aduce la cunoştinţa orice abatere iar organele poliţieneşti şi administrative cu supra­­vegherea executări. D. Ordin Comandamentul Pieţei Cluj. 903­2-8 Maior­ Tătărescu. 1 August ISXD Ţăranul în discuţia la mesagiu — Discursul dlui I. Mihalache — Doctrina ţărănismului Spre fuzionarea partidelor democratice Dl I MIHALACHE (e primit la tri­bună cu aplauze şi strigăte da trăiască Mihalache !) Am spus, începe oratorul, că armonia de clase e un balsam ca să a­­doarmă ţărănimea şi in acest semn s’o opereze după voinţă. Pe noi ne interesează prea puţin dacă ni se spune că suntem sau nu partid de clasă socială; pe noi ne interesează rolul economic, politic şi social pe care îl joacă o clasă socială şi în special ţărănimea. Socialiştii recunosc existenţa a două clase: proletari, şi capitalişti După acest criteriu şi ţărănimea e împărţită în două categorii: cei săraci şi cei cari au ceva pă­mânt şi deci sunt consideraţi ca exploata­tori. Tactica socialistă ar cere ca întreaga pătură ţărănească să fie proletară sau să ajungă comunistă. Ţărănul nostru e indi­vidualist. Dovadă cele petrecute în Rusia Tactica socialistă e pe terenul luptei de clasă. După ei, toată istoria e rezulta­tul luptelor de clasă şi regimul capitalist nu poate fi învins decât prin organizarea proletariatului în partid de clasă; manda­tarii lor nu pot face decât politica lor de clasă. Ei vor să ajungă ca societatea să ajungă o sin­­gură clasa Daci la baza socialismului stă o concepţie sociologică filozofică, a materi­alismului istoric, definită de Karl Marx Engels precizează şi mai bine această teo­rie. (Oratorul citează pssagii din aceşti doi autori, precum şi dintr’un discurs al mi­nistrului italian Labrid­a, ca şi din opi­­niunile asupra chestiei agrare, exprimate in cele două volume ale sale de K Kautsky, pentru a preciza şi a arăta apoi cum se pot aplica aceste teorii socialiste în che­stiunea agrară). Oratorul, după un examen al acestor teorii, conchide că socialiştii au ajuns la un compromis şi deci în viitor, şi în agri­cultură viitorul va fi tot al capitalismului. Se poate, spune dl Mihalache, ca în­ viitor să se întâmple ce prevăd socialiştii, dar politică e să faci gospodărie reală, fiindcă altfel dai în gropi şi-ţi rupi gâtul. Azi, producţia e în legătură cu indi­vidualitatea procuratorului, ceea ce explică şi starea sacifică a ţăranului, de care socia­liştii n'au voit să ţină seama. ■Socialismul aduce ceva exotic, care nu se împacă cu nevoile ţărănime!, şi a­­timei, noi, ţărănimea, suntem nevoiţi să ne constituim pe baze reale, şi singura bază reală , cooperaţia, începută de preoţi şi învăţători, continuată sub imboldul lui Ha­­rot, a cărui memorie fie în veci pomenită (apl) In ţara noastră, singura producţie care prevalează, e agricultura şi partidele care neglijează acest factor, rămân sus­pendate in aer. De aceea ţărănimea nu-şi poate pune nădejdea la socialişti, care nu pot să mântuiască ţărănimea (apl.) Ţără­nimea e nevoită să-şi constitue partidul­ui propriu sub conducerea intelectualilor Nici un pauid politic nu-şi poate închide ermetic uşile, înaintea oamenior din alte partide, care vor putea fi primiţi dacă au sentimente oneste şi se pun in slujba in­tereselor ţârănimii. Cei care vor sa vină cu intenţii bizantine, aceia n’au ce căuta in partidul ţărânesc. Partidul ţărănesc are o atitudine ho­tărât de clasă împotriva vechilor partide, ca la conducere să vină masele largi (apl) Mai are o atitudine vădit de clasă împo­triva a marei proprietăţi (Apl.) Pentru a­­ceasta, am socotit că e nevoe de o expro­priere radicala (apl.) Noi concepem să se înzestreze ţăranul cu atâta pământ cât e pe loc, iar unde nu se ajunge să se facă colonizări serioase, nu de 5 ha. can’s o parodie (apl) Să luăm exemplu dura co­lonizările făcute de ruşi în sudul Basara­biei. Partidul poporului spune că nu mai are nevoe de paridul ţărănesc, fiiindcâ şi el vrea acest lucru. 11 vrea pe hârtie, câci în practică, nu are puterea şi voinţa da a aplica mane. Operei da împroprietărire îi va urma­­ întreaga operă de consolidare economică şi culturală, economică prin creare de co­operative de producţie, organizarea credi­tului ţărăni-80, învăţământul tehnic şi o întreagă activitate culturală pentru desvol­­tarea virtuţilor activa aia tarammei (apl.) Va trebui ca societăţi artistice, literare, ştiinţifice să se înfiinţeze la sate, pentru a exercita o atracţie la sate. (Deputaţii din majoritate întrerup). Di D. ZAMFIREIICU: Nu mai intre­­rupeţi mai ales ca are dreptate (api. vii la minoritate). Dl I. MIHALACHE: D-stră credeţi cft par­ium ţarânbsc $i-a isprava menirea. Vă înşelaţi. El va înflori, ca şi în aite ţâri. El va constitui un echilibru între clase şi se va ocupa de nevoile tuturor claselor sociale. Fireşte că alături de ei vor fi şi alte partide, şi parlamentele vii­toare vor fi expresia reala a ţarei iar gu­vernele emanaţia parlamentelor. Pe viitor vor fi colaborări de partide în proporţie cu numărul reprezentanţilor lor. (Apl.) in continuare oratorul arată de ce reprezentanţii din partidele provinciilor alipite nu s'au alipit de vechile partide 01 de ţărănişti, cari vin cu o concepţie sincer democratică (apl.) Ţărăniştii nu sunt şovinişti, de aceea ei considera naţionali­tăţile ca fraţi egali şi socot că politica de persecutare a unora, e o nenorocire, fiindcă preiază o politică centrifugală (apl.) de care noi nu avem nevoie. O altă tendinţă a partidului ţărănesc e purificarea morală a ţărei şi crearea unei opinii publice care să reacţioneze şi să devină un serios factor de control. Prin legiuirea d-stră, care să nu mai fie clientelă de partid, stabilitatea pe care voim s’o întoducem în administraţie vă aduce o îmbunătăţire în vieaţa publică (apl). Deasemeni controlul averilor funcţio­narilor e o altă măsură salutară. Dacă veţi examina situaţia din alte ţări, veţi vedea, că clasele noui dau contin­gentul de guvernare. La noi vor guverna ţărăniştii şi socialiştii. In prezent noi vom da o luptă comună cu socialiştii pentru dărâmarea oligarhiei, dar în viitor noi vom lucra în conformitate cu bunele tradiţii ale ţărănimei. Noi suntem un partid naţional, nu internaţional şi In viitor vom deveni con­servatori. Oratorul arată, cum s’au constituit partide ţărăniste şi în alte ţâri şi partidele ţărăniste şi în alte ţări şi la noi ele există, şi partidul ţărănesc nare nevoia de certi­ficate dela dv. (aplauze) el nu e opera unui arhitect politic, ci a unei necesităţi reale. Dv. nu v-aţi închipuit, că un partid poate să nască de jos în sus şi de aceea aţi căutat să ne compromiteţi, vă voi spune însă, că dv. (către majoritate) n'aveţi suflet şi nu sunteţi sinceri. Voi mărturisi, că eu nu am fost decât un instrument şi voi ceda locul bucuros, când voi vedea oameni instruiţi venind în fruntea acestui partid ţărănesc. Eu voi fi cel mai fericit, când mă voi putea întoarce la locul meu şi când intelectualii vor veni să se pună în franţa şi să păstreze contactul cu masele adânci ale ţărănimei (aplauze). Cred, că in curând partidul ţărănesc din regat se va contopi cu partidul ţără­nesc din Ardeal, cel basarabean, bucovi­nean şi partidul naţional din Ardeal. Partidul ţărănesc din Ardeal, modest azi, s’au născut din nemulţumirile împo­triva adiţiei Consiliului Dirigent (aplauze pe băncile maju­ritaţei), dar acele nemulţu­miri au crescut sub actualul guvern (apl. la minoritate, tumult la majoritate) şi din voinţa de a-şi trimite reprezentanţii ei di­recţi şi intelectualii cinstiţi, cari s’au pus în fruntea ei (aplauze).­­ De asemeni şi partidul ţărănesc basarabean se va uni cu partidul ţărănesc din vechiul regat Partidul naţional arde­lean, de sub conducerea dlor Mania şi Vaica, va fuziona de asemeni, întrucât nu există nici o deosebire între programe. Oratorul vorbeşte de rolul pe care îl joacă dl N. Iorga şi îi aduce elogii pen­tru activitatea desfăşurată pentru binele ţărănimei (aplauze). Deci nu vedem nici o piedecă de a fuziona întriun singur şi mare partid. Vorbind de dl d . Lupu, dl Miha­­lache spune că a fost o luptă între ţără­nişti şi partidul poporului pentru a-l avea pe dl dl Lupu In mijlocul lor, dar dl Lupu a vena singur alături de noi, fiindcă la noi era adevărata democraţie (aplauze, minoritatea face ovaţii drului impu). In partea a patra a discursului său, dl Mihalache respinge cu succes acuza­­ţiunile de demagog­e cari s’au adus par­tidului ţărănesc, spunând că „partidul po­porului e cel mai nepomenit demagogiam“. (Din cauza atitudinei necuviincioase a unui deputat din majoritate, minoritatea a protestat, cerând ca deputatul în che­stiune să-şi retragă vorbele. Se naşte scandal mare în timpul căreia preşedintele suspendă şedinţa). La redeschiderea şedinţei se dă cuvân­tul dlui Mihalache, în continuare. Dl I. MIHALACHE citează unele pa­­sagii din propaganda in ziarele da provin­cie aie partidului poporului, prin care se iau angajamente faţa de alegători, în sen­, sul câ ii S8 va da pâm­ântul pe un preţ | eon^rsBIT^11* foarte eftui. „Eu cred, spune dl M­halache,­ că reprezentanţii partidului poporului din Fâlciu, Teltorman şi Tulcea, ca şi ceilalţi să-şi ţina angajamentele luate“. Oratorul releva promisiunile făcuta de dl Arghetoianu în calitate de ministru de finance, după care arată că la Dâmboviţa partidul poporului a făcut propagandă anarhică, la Teleorman, al M. VLADESCU din partidul poporului, deputat aci, a ame­ninţat că­­împuşcă pe un preot târâuiat“. Dl Mihalache citează din articolul din Vlădescu un pasaj şi conchide că ceea ce a făcut e „un îndemn la asasinat“. (Mino­ritatea protestează şi la explicaţiile pe care vrea să ie dea dl Vladesau,­­ sa striga: Asasinule ! Dl Fioritmn Cr­ist­escu spune: Cănd dl Vlâdeseu s’a Întâlnit cu preotul Drăghici, pe care ii ameninţa câ-i va îm­puşca, a început să tremure. Se nasc râsete). Renunţ de a mai cita alte documente (Majoritatea aplauda). Aşi voi să nu aplau­de majoritatea, că fii prim-ministru ! , caute a lua act d de documente şi a se desoli­dariza de actele anarhice ale partiza­nilor săi. Oratorul, continuând, spune că ar­mata a luat parte activă în alegeri şi ci­tează cazul căpitanului Chirovici, care a venit la Topoloveni să facă propagandă averesoană. Citează de asemeni cazuri de funcţionari revocaţi fiindcă făceau politică ţărănistă. Eu personal, am fost acuzat că am mâocat cele 6 milioane aprobate de gu­vernul trecut pentru stârpirea omizilor. Această acuzare a fost scrisă în gazeta dlui ministru Cudribu. Regret, că un mi­nistru, care ştie că sunt cinstit, poate a­­vea neruşinarea să afirme aceste lucruri despre ministrul ţăranilor. (Dl Dr LUPU­: Priviţi, primul-ministru râde. Voci strigă: să-ţi fie ruşine, asasinule !) Dl MIHALACHE: Ar trebui să plân­geţi, domnule prim-ministri, ca un minis­tru al dv. a putut spune asemeni minciuni. Cred, că ar fi mai bine ca cu banii cari îi cheltuiţi zadarnic, să înfiinţaţi o şcoală unde să înveţe buna cuviinţa şi morala partizanii dv. (Strigăte de bravo, aplauze prelungite). Renunţ la celelalte imparaii pe care le-aţi spus pe seama noastră ; con­stat însă că v’ati pus toate puterile pentru a ne distruge. La opera aceasta s’au aso­ciat toate celelalte partide. Dv. sunteţi ca un bolovan, caral v’aţi pus la calea isvorului să-l împiedecaţi a curge. Să ştiţi că apa sa strânge şi când e în canfitils suficientă, isburneşte şi dă la o parte­­bolovanul. Acest isvor se va preface în fluviu şi va învârti turbinile care vor ms­cina dreptatea pentru ţărăni­mea care a suferit atâta în trecut­ (Apl. prelung­­e, strigăte de bravo. Opoziţia aplaudă în picioare.­ Opoziţia cere afişarea discursului.* Această cerere vine din par­tea deputaşlor ţărani. Congresul tuturor studen­ţilor români La congresul tuturor studenţilor ro­­­ mâni, care se va ţine în Cluj, chestiunile "ce se vor discuta, vor fi următoarele: Problema organizării studenţimei 1. Organizarea Centrelor Universitara pe baze sulide. 2. Organizarea societîţilor pe facultăţi şi raportul lor cu Central. 3 Organizarea Cercurilor judeţene şi menirea lor. Raportul lor cu Centrul. 4 Chestiunea studenţ­lor neromâni. 5. Şcolile superioare speciale nepri­mite încă în societăţile studenţeşti univer­sitare. 6 Uniunea naţională a tuturor stu­denţilor români. 7. Cluburile sportive universitare. Uşurarea situaţiei materiale a studenţimii. 1. Căminuri şi cantine. 2. Asigurarea situaţiei materiale a Centrelor Universitare. Polul studenţimei organizate în raport cu autoritatea universitară. 1. Dreptul Centrelor studenţeşti de a propune anumite chestiuni, cari privesc in­teresele studenţimii. Chestiuni sociale: 1. Raportunte cu societatea. Atitudi­nea ce ar trebui s’o ia studenţimea toţi cu curentele zdei. 2. Activitatea social- culturală naţ­o­­nala a etudenţimii. Alinata educativă. 3. Raporturile cu societăţile studen­ţeşti române din streinetate. Intrarea lor în uniunea generală. 4 Raporturile cu studenţimea streină interaliată. 5. Insignia studenţăască. Festivaluri. Programul mai cuprinde încă: 1. Mari serbări publica şi întreceri sportive a dluburilor universitare. 2. O petrecere de vară şi alte puncte, pe cari le vom anunţa la timp. După congres e procetată o escursie în centre­l Ardealului şi Banatului cu toţi Domnii studenţi, cari doresc a des­­volta în congres vreuna din chestiunile de program, simt rugaţi să prezinte Biu­­roului Central organizator cel mai târziu până la 15 August un raport amănunţit, când o conferinţă de delegaţi va destina raporturii şi pr­unea cetirii. Tot­odată rugăm pe această cale pe toţi domnii studenţi, să binevoiască a-şi anunţa participarea la congres la Biuroul organizator cel mai târziu până la 15 August pentru a se putea expedia la timp cartea de congresat şi pentru a putea lua toate dispoziţiunile necesare, locale, după numărul participanţilor. Cei ca vor trece peste acest termen sunt expuşi să nu be­neficieze de favorurile, cari sunt prevăzute cu ocazia congresului. B­iroul va căuta, să asigure trenuri speciale pentru congres şi dacă se poate gratuitatea călătoriei, precum și cele mai mari înlesniri posibile în chestiunea ali­mentării. Dig­oziţiunile ulterioare se vor pub­lica in ziarele din loc­ui din Capitală. Biaroul Central Org,­ni Congresului'4

Next