Patria, august 1920 (Anul 2, nr. 165-186)

1920-08-04 / nr. 166

Tagmat . Farmacist (ă) diplomat (ă), sau nediplomat (ă), găseşte condiţie dura­bilă la Farmacia V. Busoiu Blaj, a se adresa direct, sau personal. 9­6­2-2 De vânzare două perechi de hamuri, un camion, un landau şi o sanie nouă. Doritorii a se adresa: Ing. Moţoi Hotel New- York. 922 -101 Candidat de advocat află imedi­ată aplicare în cancelaria dlui dr. Ioan Negrea, advocat în Mercurea- Ciuc (jud. Ciuc). Reflectanţii să se adreseze direct, comunicând şi pre­­ţiterile. 8914­10 De vânzare case mari (potrivite pentru bănci şi întreprinderi), case mici, vile, stabiliment de fabrică, fabrică de ţigle de cement, fabrică de colorat şi spălat, băcănii mari, cafenea mare, o frizerie de dame cu lucrări de păr, foarte frec­ventată, instalaţie splendidă, brutărie cea mai mare din oraş care funcţionează deja de 50 ani. Adresa: Dr. A. Ürmösy advocat dip­lomat, birou inreg. de agenţie, Cluj, Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 2 889-2 -2 n 1 929-1—1 Im­mainsuranafEn­Hm Cele mai elegante cos­tume pentru domni se pregătesc în atelierul Cooperativei mun­citorilor croitori Cluj, Piaţa Unirii 20 (Palatul Püspöky în curte) Preţuri mai mici ca cele maximale. 806 5-5 Dixai Ksaaaa Baaiai&szKy­ixK&ssia BaBtf Nr. 2078­ 920. Publicaţiune de licitaţie Adun la cunoştinţă că lemnele sec­hestrate din proprietatea lui Urmănezu Jeromos în comuna Tonii­ţa-Română, con­form ordonanţei nr. 6707/920 a Direcţiu­­iei Centrala a pădurilor Cluj se vând în licitaţie publică în ziua da 30 August 1920 la oficiul secretarial de Topliţa Români pe lângă următoarele con­­diţiuni: 1. 463 bucăţi lemne de brad în can­titatea de 903 ritri cubici, alcătoare în pădurea numită, Pârăul Secului, tăiate şi adunate în lec potrivit de transport cu preţul de strigare 160.600 coroane. 2. 463 bucăţi lemne în parte legate în plute în parte aşezate la ţărmurul Mu­reşului în grămadă în cantitate de 500 metri cubici cu preţul de strigare 147.500 coroane.­­3. Doritorii a lua parte la licitaţiune sunt îndatoraţi a depune esmisului preturei înainte de începerea licitaţiei un radiu de 20°/« din preţul de strigare. 4. Preţul cumpărării se va plăti la predare. Reghir,sat, la 29 Iulie 1920. 924 1—1 Dr. Simion Sbârcea, primpretor. Advocaţi, comandaţi-vâ imprimatele de care aveţi nevoie în birou, la institutul de editură şi librărie OSINZEANA Cluj — Piaţa Unirii Nr. 7. In deposit se găsesc gata următoarele: 1. Procură, prețul la 1000 exem­plare 1000 coroane; 2. Act de des­fiinţare de ipotecă, prețul la 1000 exemplare 1000 coroane; 3. Contract de vindere-cumpărare, prețul la 1000 exemplare 1000 coroane; 4. Ac­ţiune cambială la judecătoria de ocol, preţul la 1000 exemplare 2000 coroane; 5. Mandat de plată (rubru) la acţiunea cambială, preţul la 1000 exemplare 10­00 coroane; 6. Acţiune la judecătoria de ocol, preţul la 1000 exemplare 2100 cor.; 7. Rubru la acţiune, preţul la 1000 ex. 1000 cor­oanii se trimit înainte, căci ram­bursa nu se pot. Aviz Distribuirea alimentelor pe luna August 1920 la însoţirea „Consumul Funcţionarilor Publici Cluj (Str. Regele Matei No. 1) se va ^ următor: In 6 August dela 7 " 1 » n face în modul : 9 . 10 . 11 „ 12 „ 13 „ 14 „ 16 „ 17 „ 18 „ 19 „ 20 „ 21 „ 23 „ 24 „ 25 „­26 3201—3400 3001—3200 2801—3000 2601—2800 2401—2600 2201 2400 2001—2200 1801—2000 1601—1801 1401—1600 1201—1400 1001 — 1200 801-1000 601—800 401—600 201-400­­—200 3400— Cantităţile alimentelor şi preţurile sunt afişate la Biroul Insoţirei. Asigna­­ţiu­rile se distribuesc în fiecare zi nu­mai d. a. dela 3—G. Cluj, la 31 Iulie 1920. Consiliul de Administrare. PRĂVĂLIE NOUA! siu f IUI Piaţa Unirii (Mátyás kir. tér) 12 prăvălie de speţialitâţi de modă de dame. 811 36 60 * Benzină uleiuri, cauciucuri de automo­bilă bile şi maşini agricole se ^ la depozitul­­ Emil Blaga Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 7 ^ 829-6­10 S’a deschis salonul de modă „Venus“ Piața Unirii Nr. 11, intrarea prin Str. Kismester. 928-104 m I Să caută un director pentru a conduce un restaurant de primul rang. Se cere să aibă experinţa îndelun­gată. Reflectanţii împreună cu reco­­mandaţiunile­ se vor adresa: Inginer Motor Hotel New- York, Cluj. 921 1—1 st ! Congresul învăţătorilor — Desbaterile — Chestia unificării — Promesiuniie guvernului — pisnariu­» dlui Pile, şeful Resortului Cultelor — Dezideratele învăţătorimel — 1 învăţătorii din fostele teritorii ungare s au întrunit în zilele 1 şi 2 August în ~ r-. . . oo • -x. ea^a Prefecturei din Cluj, într'rm Congres, Domn Homân, etate 26 ani, situ- în vederea organizărei învăţătorimei, la­aţie sigură, doreşte căsătorie cu domni- care au luat parte peste 200 de delegaţi. şoară sau doamnă care vorbeşte romă- ten­sia u­neşte să poseade ceva bani sau i­mobil, a vorbit despre necesitatea şi fostul organ*­­Ser­iţi la ziar sub. „domn Român“, zărei învăţătorilo­r de pe întreg teritorul României-mari. Face istoricul organizaţiei sr. cat. şi gr. or. de până acum şi protes­tând contra acelora, cari ar vrea să înfăţi­şeze aceasta organizare, ca armă contra intereselor neamului, declara congresul deschis. Dl Prie, secretar general al cultelor salută învăţă­torimea susţinând necesitatea organizărei. Apelează la dragostea de neam a învăţătorilor pentru educarea gene­raţiei nouă, pe care i se reazămă ţara şi neamul. Dl preşidente Şutea răspunde mulţu­mind dlui Prie pentru susţinerea cauze­lor învăţătoreşti, după cum a declarat. Dl prefect Sturza salută congresul în numele învăţătorimei din judeţul Cojocna. După aceasta se citeşte telegrama limită de la cei 80 de învăţători de la cur­sul de meserii din Braşov. Şedinţa e prezidată de delegaţii Aso­­ciaţiei’ învăţă­tore­şti. Se mai alege încă doi lotari. Dnii Mureşan şi Runc şi se deleagă ? membri verificatori: dnii Hancu, Iscu şi Bizil Poruţiu. Dl Iencica, secretarul Asociaţiei In­­vsţătoreşti, vorbeşte despre activitatea A­­sociaţiei, care s’a rezumat la sforţări uriaşe, lasă fără rezultat. Dl Stelea face reportul fassei Aso­ciaţiei. Redactorul revistei „învăţătorul“ reportează despre revistă­ După aceasta se alege comisia pentru erificarea rapoartelor făcute. După deschiderea şedinţei da după casă dl profesor univ. Ghidom­escu ţine o conferinţă pedagogică, arătând rolul social al învăţătorimei. Se citesc statutele fondului Gh. Lazar, afiinţat de curând, la care se trece şi edi­­torul „Căminul Invăţătoresc“ de lângă Tea­­ml Naţional din piaţa Ştefan cel Mare Ca preşedinte al fondului „Gh Lazar“ a alege dl dl G. Vil­; vice-preşedinţi; P. Buncu şi B. Poruţiu; secretar; dl I. An­­melin ; cassier dl Bura ; controlori dini : Octavian Pop, Savu, Firu (deputat), T. Mureşan (deputat), I Pavel (revizor, dr­­eptor de cassa) şi A. Pora (subrevizor) în fruntea unui comitet de control de 60 membri. Urmând chestia salarizărei învăţători­or, dl Creţu (Răşinari) cere dreptate pen­ru ivâţătorime. Condamnă activitatea f­snciaţiei învăţă­toreşti, spunând, că aceasta până în prezent n a făcut nici o mişcare. In legătură cu chestia eventualei greve învâţâtoreşti se produce o dis­cuţie vehementă, în urma căreia oratorul îşi declară vorbirea ca nespusă fiind acuzat de bolşevism. Acest incident s’a produs din cauză . Că dl Creţu n’a fost înţeles. Da aceea şi delegaţia învâţâtorimei din judeţul Sibiu 1 *' ^«x ... Mmmnî»,4 în rmnni ^ pretinde, ca di Creţu să şi retragă in mod u/ solemn vorbirea. Dl Pop şi unii învăţători din judeţul­­ Sibiu ii iau apărarea dlui Creţu, spunand, gs ca aceasta a exprimat părerea unui înva­r­ ţâtor năcăjit, de ceea ce nu trebuie să se mire nimenea, pentrucă învăţător mnea, în­­cepe să-şi piarda răbdarea. Freunde sa se­­ ceară, ca adausul material să se plătească învăţătorimei dela începutul infiinţarei Ro­­mâniei-mari, pentrucâ atunci s'a declarat statificarea s­oarelor confesionale române. Aminteşte, că învăţătorii nu stim de vină, pentruca îşi părăsesc postume, ca să-şi poată asigura tranul. Susţine, ca de­spre, grava nu poate fi vorba­­ insă, daca nu vor fi satisfăcuţi, vor fi suiţi sa-şi pă­răsească postume toţi învăţăturii. Aminteşte multele promisiuni ale dlui Averescu, de când acesta a fost pe la Sioiu, şi constată, că toate au raim­as simple pro­misiuni. Dl Creţu declară în mod solemn, că n’a avut intenţia să jignească pe nime­nea, şi că nu a fost înţeles cum ar fi trebuit. Se deleagă o deputăţie, plecând la dl Brie, şeful resortului emieior, pentru a-i prezenta doleanţele învăţătorimei. Discuţia asupra salanzărei învăţători­lor însă continuă. Dl Vulpe (Banat) aminteşte, că s’a dat o ^ordonanţai, care exclude o mulţime de învăţători dela cumpetinţele juste, opune, că în nanul ş­olile şvabilor sunt statificati, iar învăţătorii şvabi sunt piat fi oine­st stat şi dsu, cu ţoale cd e roman, un t­ag, plătit de stat. ^ Nedreptatea asta şi o explică prin ^ faptul, că la resorturi şi minisitre sunt d­e­­^ mente streine, cari îşi favoriztuza neamul ^ faţa de români. Prem­ite sa se constate cine sunt aceia, cari din ministere şi pos­turi de mert dere fac favoruri streinilor şi înlătură pretenţiunile juste ale românilor. Dl Oltean ia apar ai ea xesomunlui şi I declara, ca Ui,de e daa la sei ţa Vi. nu ştie că fie streini, caii ar face vorum Se cere siauritarea tuturor şioulelor, unificar­ea salariilor învaţă toi eşti ş, echiva­larea d.piomelor, îndreptăţindu se egal toţi învaţă torii. Se cons­tata, că unu învăţ, toi români au f­i fost nevoiţi sa predea ungureşte la şcou ungu­Până la sosirea notelor stenografice publicăm, după ziarul „Ţara Nouă“ un scurt rezumat al discursului dlui Mihail Popovici, ţinut cu ocazia discuţiei la mesagiu. Dl Mihail Popovici, fruntaşul distins al partidului naţional ardelenesc, a vorbit ori la Cameră în discuţia răspunsului me­­sagiului. Fostul ministru al lucrărilor publice a adus noul contribuţii — şi din cele mai elocvente — la stabilirea vinovăţiei cu care guvernul oligarhic al Ului Averescu s’a în­scris în amintirea poporului. După ce a apărat în cuvinte calde şi convingătoare, bazate pe fapte precise, o­­pera naţională a consiliului dirigent, frun­taşul ardelean a făcut apel la concordia naţională în legalitate şi ordine pentru a­____r------------. — — "** '“Aşezarea unor temelii solide statului cel nou deplinire nici una. Compară starea învă­ j at tuturor Românilor. tătarilor din vechiul regat cu a celor de -ă" • Foarte aplaudat de minoritatea naţio­­aiei spunând că acolo sunt vr’o şapte clasifc- naiâ de popovici a ------• cații, pe când la noi două. Dezaproabă in-\ ucc­es parlamentar, tenția guvernului de a unifica clasificarea, *__YX.ZX—s-----*-----e - * * *’ ‘ ‘ ' învățătorimei conform celei din vechiul re- , , ^ POPOMCI (partidul național gat, spunând, că asta ar fi o uneltire a J n a *mari? 08 in guvernului de-a scoate cheltuelile făcute în alte părţi. Pretinde să se ceară, ca unificarea să se facă în înţelegere cu învăţătorimea dela noi. Propunerea a fost primită cu însu­fleţire. Intr’aceasta sa reîntoarce delegaţia I trimisă la şeful Resortului Cultelor şi ra­­­­portează, că dl Prie n’a fost la Resort. L’au căutat şi acasă, însă nici acolo nu l'au găsit. * învăţătorimea nu şi-a putut explica dispariţia dlui Prie dinaintea justelor pre­tenţii ale învăţătorimei şi a rămas, ca să se prezinte din nou la dl Prie. Dl Vulpe (Banat) aminteşte, că în Iugoslavia In decurs de 14 zile s’au sta­­tificat toate şcolile şi averile confesionale, unificându se astfel şi lefurile învăţători­mei. Pretinde să se ceară, ca să se facă astfel şi la noi. Propunerile dlui Vulpe se acceptă şi se insistă şi pentru echivalarea diplomelor învăţătoreşti cu bacalaureatul, cerându-se astfel egalizarea lefurilor. Dl Pora Inchee şedinţa comentând, că învăţătorimea s’a jertfit suferind şi rabdând, până la extrem, însă mai departe nu poate răbda. Dacă Resortul Cultelor nu va aproba cererea învăţătorimei, vor fi avizaţi, ca să procedeze după cum vor crede de bine. Astfel, congresul s’a închis, râm­â­nând, ca delegaţii din Cluj să se prezinte din nou la Resortul Cultelor, prezentând doleanţele învăţătorilor. vii. Aşa au avut ordin. Se indică cazul de la Ign­zfalău şi se primeşte propunerea de­ a statifica toate şcoalele confesionale, docu­­mentându-se, că şcoalele confesionale streine numai la oraşe au fost, pe când la sate au fost magh­arizate. In acest sens se va face un memoriu. Dl Adamol constată, că unii ajunşi în fotolii de catifea nu­ respectă munca învăţătorilor. Dl Pora constată că învăţătorii sunt foarte nemulţumiţi. Accentuiază, că trebue să procedeze unanim pentru câştigarea drepturilor ce li se cuvine. Dl Iencica aminteşte că li­ s’a făcut multe promisiuni, dar nu s’a dus la înv “vw^vw vw —vv—v— Vw & ❖ O întreprindere mare industrială din ardeal caută un administrator pentru secţia de­ alimentare, care dispune de experinţa şi prată corespunzătoare în jurul cumpărărilor de alimente, rufării etc., un cont necondiţionat capabil de a încheia bilanţ care posede perfect limba română, germană, maghiară, atăt verbal, cât şi în scris şi dispune de referinţe de primul rang. Posturile amintite sunt împreunate cu venituri bune şi cu drept de pensie. Ofertele sunt de a se trimite pe adresa Sibiu Sporergasse 9, sub deviza nMare Industrie 1920.“ „neim^ 9ju-i-2 «5T »sr «• fa statificate, în cari erau și elev români. „PATRIA" Cronica sportivă Reprezentaţia sportivă dată de d Vladimir Kasulakov la 1 August cu ocazia jubileului său de 25 de ani ca sportist, a reuşit foarte bine. Cunoscând pe dl Vla­dimir Kasulakov, ne şi aşteptam la aşa ceva. Dsa a iniţiat şi a contribuit şi la în­­fiinţerea federaţiei sportive ardelene, din care face parte şi echipa de footbal „Vic­toria“. Asemenea a sprijinit toate repre­zentaţiile date de această federaţie, luând parte activă aproape la toate r­epre­zenta­­ţiile, ca un sportist, care se pricepe bine mese­ria. Această meserie şi-a perfecţionat-o în decursul râsboiului in Anglia, în a cărei ar­mata a fost ca căpitan, pac­e la terminarea râsboiului, când s’a reîntors iar la Cluj, de­mobilizând. Di Kasulakov a fost si mai înainte un foarte bun sportist, însă rutinul şi l’a insusit în Anglia sângelui rece, ceeace a dovedit-o de atâtea ori. La reprezentaţia data 1 Agust a pro­dus tot ce a fost mai bun. Afară de cluburile sportive, cari l-au serbătort activ, au luat parte la reprezen­taţie aproape 10000 de spectatori. La reprezentaţie s-a obţinut următoru rezultat: 1. 100 intr. plett I Murarescu (Uni­versitate) 12 sec. 2. Aruncarea greutăţilor I. Murarescu (Univ) 10­61 m. 3. V* miile engleze (400 m.) I. Roz­­van (Victoria) 60 sec. 4. Săritura în înălţime în avânt: 1 Moskowits (Heggibor) 160 m. 5. Aruncarea disuului: 1. Murarescu (Univ.) 3172 m. 6. 2 miile engleze (3200 metri) Lustzug (Haggibor) 12 minute, 19V* 7. Samura în lungime: 1. Murarescu (Univ.) 5­65 m. 8. K­i0O m. cu biciclete: I. Kovács K. T. C. 9. Luptă gr.-romană: Saivan (Victo­ria) și Keller (K. T C.) învinge Kalvan, Haruv (K. T. C.) și Kovács (K. T J.) fără învingere. Prizonierii cehoslovaci oprifi la Hamburg Hamburg. — „Fremdenblatt“ , niintâ câ o mie de lucrători din por au voit să Împiedice un transport de prizonieri cehoslovaci cari se Întorceau in patrie, bănuind că sunt trupe fran­ceze. S’a ales o comisiune din ambele partide socialiste cari au stabilit de fap ca sunt cehoslovaci. După ce s’a în depanat mari cantități de arme și mu întnim trenul a continua drumul. 4 August 1»IO Discuţia la mesagiu înscris un însemnat t -------—-f -v rau semnează democraţie, care sunt principie votului universal şi spune, că pentru dsa alegerile din Ardeal nu au fost expresia reală a voinţei alegătorilor. Dl Popov ci se ridică împotriva de­­retelor-legi şi spune, că Consiliul Dirigent n’a fost desfiinţat şi continuă sub altă formă De acolo, s’a făcut propagandă în alegeri pentru partidul poporului. Protes­tează împotriva modifici­rei decretul­ui-lege electoral şi se ocupă de „ilegalităţile* din alegeri şi de modul, în care s’au făcut validările, de moţiunea propusă de minori­­tate, în privinţa gestiunei de la ministerul de industrie. Acea moţiune, continui dl Popovici, n'aţi voit s o primiţi imediat, fiindcă tr­ebuia să vă preparaţi majoritatea. Seara aţi avut o consfătuire a majoritâţior şi totuşi a doua zi, dl Tâslăuanu n’a avut decât 35 de voturi mai mult. Pentru opinia publică situaţia sa e clasificată. In continuare oratorul acuză guvernul pentru menţinerea ordinei în ţară, după care fac o excursie în domeniile ac-tive, financiare, economice, sociologice etc. Oratorul vorbeşte despre întrunirea de la Alba-Iulia şi de instrucţiile, pe care ■e primise deja Iaşi, dela situaţiunea din ură în aceea vreme şi de misiunea, pe care a avut-o Consiliul Dirigent, a cărui apă­rare o ia. Protestează, că ar fi avut vreo­dată idei autonomiste. „Această ideie era departe de noi, dri ţinteam la unirea tu­turor românilor.* Consiliul Dirigent era o autoritate legală, fiindcă a fost emanaţia Marelui Sfat. Dl TILICA IOANID: Ceia ce spuneţi e inexact. Dl M. POPOVICI, continuă să laude activitatea Consiliului Dirigent şi să desorne situaţia ac­tivă din Ardeal după retragerea trupelor germane, când totul era de creat. Oratorul termină aducând elogii Ro­mâniei. Informaţiuni O ordonanţă a poliţiei de stat prevede, că in ziua de 4 l. c„ cu ocaziunea aniversarei zilei onoma­stice M. S. Reginei şi Principesa Marioara, toate casele oraşului să fie prevăzute cu drapele tricolore ro­mâne. Totodată toate prăvăliile trebu­­esc să fie închise pe ziua întreagă. Congresul Asociaţianei Generale a Medicilor din ţară, în şedinţa de la 6 iulie a. p luând cunoştinţă de adresa episcopi­­lor maghiari prin care anunţă înfiinţarea unei Universităţi ungare la Cluj, protes­tează din toate puterile în contra acestei tendinţe de a continua opera criminală de maghiarizare, chiar acum, când drepturile milenare ale poporului românesc au fost recunoscute. Cong­esul care onoratului Guvern şi Corpurilor legiuitoare să respingi această cerere îndrăm­neaţă şi să ia toate măsurile pentm susţinerea şi întărirea culturei ro­mâneşti. Ş­coala de Arte şi Meserii din Braşov având secţie de tâmplârie şi sculptura lem­nului, primeşte înscrie­­ până la 15 Au­gust. Condiţiile de pr­mire sunt: Absolvenţii a 2 clase gimnazae, fără concurs. Absolvenţii a 6 clase primare, cei care vor trece cu succes axemenele de primire Absolvenţii a 4 clase primare vor fi primiţi în anul preparator. Pentru locurile vacante de buruieri candidaţii vor prezenta pe lân­gă certificatul şcolar, certificatul de naştere şi un certifi­cat comunal despre starea familiară, ocu­­paţiunea şi averea părinţilor, înscrierile se primesc în fiecre zi la D­recţia Ş­coalei Braşov, Calea Garei 50. In Rusia ivindu-se holera, iar în Turcia şi Asia mică apărând ciuma, serviciul nostru sanitar a luat o serie de măsuri pentru prevenirea pătrunderii­­în ţară a acestor molime.

Next