Patria, august 1936 (Anul 18, nr. 171-193)
1936-08-01 / nr. 171
kmí a! XVIil-lea Na, 171 jg^J DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 36 Telefon: 13—31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — — — Lei Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 60-Pentru funcţionari, anual — Lei 600.Fracţiuni de an, lunar — _ _ Lei 55.Preoti, înv., stud., ţărani anual — Lei 500.Fractiuni de an, lunar — — — Lei 45.Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. 700. WXIX POSTATA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11173/1935 Sâml1 August â®SM» Orsan al Partidului national țâr an carligatul român de când oamenii politici serioşi şi o izolare a Franţei şi o fărâmiţare a cu răspundere, se menţin pe urna in- I grupărei ' ' ’ tereseior capitale ale ţarii şi neamului nostru, păstrând, m politica externâ, legăturile şi prieteniile indicate chiar de condiţia de existenţă a ţârei, garantată prin tratate, gălăgioşii naţionaii)isimul(Ui! integral incaiijigat se trudesc să ne împingă in braţele larg deschise şi portitoare ale hitlerismului nomânid. îşi cum această operaţiune, — echivalentă cu o trădare de neam şi ţară — nu ei pot face făţiş şi categoric, au adoptat drumul persuasiune, nădăjduindcă, după cursul ridicat al mărcei, vor putea marca, cel puţin în rândurile proştilor, o cărărie pe care să se strecoare uşurel şi neobservat hitlerismul poftitor de petrol şi grâne, statelor democratice, pentru a-şi netezi drumul de cuceriri in Orient. După Danzig, Coridorul, Cehoslovacia, România, Rusia şi... întreg mapamondul. E visul german! Incârligatul român, otrăvit cu cocleala mărcei germane, tăgădueşte aceste fapte evidente, — şi chiar recunoscute din patronii lui de peste fruntarii, — şi se spăimântă de nenorocirea Franţei de-a avea un guvern Leon Blum şi născoceşte a1 tendinţi de cuceriri teritoriale din partea Rusiei sovietice. Incârligatul român, duşmanul ideilor democratice şi inconştient apărător al capitalismului imperialist, crede că puţin acest lanţ de negaţiuni poate acoperi tendinţele evidente ale patronului de la Berlin. Se înşeală amarnic. Oamenii politici cu răspundere ştiu să apereinversele ţărei şi neamului nostru. A spus-o limpede şi hotărât d. I. Mihalache, şeful partidului naţional-ţărănesc. Iar flarianta critică pe care un anonim avocat de provincie a făcut-o dlui N. Titulescu, ministrul nostru de externe, nu poate fi decât dovada ridicolului la care se expune încârligatul român, când se opinteşte să emită idei şi păreri. „Ridicolul ucide“, dar încârligatului român, n’are ce să-i facă ! El rezistă grav, grijuliu şi suficient S *I Dela cel mai mărunt şi analfabet scrib din oastea încârtigaţitori integrali şi până la purtătorii de doctrină şi făuritorii de formune tâmpe şi... salvatoare toţi, dar absolut toţi se simt îndrituiţi şi datori să facă,cel puţin odată pe zi, morală Franţei, că... s’a dat cu comuniştii. Pentrucă una dintre caracteristicile încârligatului român este să dea lecţii gratuite de patriotism nu numai în ţara lui, — pe care vrea s’o fericească potrivit întunericului din cutia sa craniană, dar mai cu seamă celorlallte ţări cu democraţie înaintată şi afirmată puternic. Incârligatul român, care urlă la luna naţionalismului integral şi plânge cu lacrimi de crocodil amestecul iluzoriu al străinilor în gospodăria statului român, nu se ruşinează să se amestece în gospodăria altui stat, p. _ pH Această contradicţie, certată cu bunul simţ şi cu cele mai elementare noţiuni de logică, nu poate trăi decât în capuil încârligatului român, ameţit de fumul mărcei germane. De aceia el tăgădueşte cu o seninătate ’ ” nu numai lucrurile şi faptele perfect evidente dar inconştienţa lui merge mai departe şi tăgădueşte chiar afirmaţiile clare ale patronilor de peste hotare. Dictatorul della Berlin, — zeul încârligatului român, — a declarat catolic, că nu-şi face armată numai pentru defilări. Cu alte cuvinte urmăreşte înfăptuirea dinMein Kampf“, adecă războiul de cucerire. Totuşi încârligatul român tăgăduieşte dorul de ciuceriri teritoriale alle zeului tutelar, deşi chiar zilele trecute, un mare sfânt de la Berlin a spus limpede că Germania are nevoe de petrolul românesc. Dictatorul de la Berlin urmăreşte o grupare a statelior revizioniste, — care sunt totodată şi crunt reacţionare, — deci o grupare diametral opusă intereselor noastre, care se sprijină pe respectarea tratatelor. Incârligatul român tăgădueşte în chipul cel mai nătâng acest adevăr. Dictatorul de la Berlin, prin toate eforturile poiliticei exterrta, urmăreşte VLADIMIR NICOARA Audienţa Patriarhului Miron la liege BUCUREŞTI, 31 (SIR). Patriar-hul Miron Cristea a fost primit Miercuri intr’o audienţă de către Suveran care a durat două ore, înaltul Prelat a informat pe Suveran de rezultatul recentelor vizite făcute in streinatate şi mai ales în Anglia. Ieri după masă Suveranul a primit în audiență şi pe d. Ion Inculeţ, ministrul internelor. ŞTIRI — Se anunţi că serbările aniversării intrării României în războiun cadrul căruia trebue să se inaugureze afetul de triumf au fost amânate pentru luna octomvrie. — Ministerul instrucţiunii a dat o decizie prin care nici un profesorsecundar nu mai poate fi detaşat în timpul anului decât în interes de serviciu toţi profesorii fiind obligaţi să se prezinte la catedrele unde sunt, titulari. La Ministerul Muncii, au început ori tratativele sub president!3 dim ministru Nistor, pentru aplanarea conflictului de muncă de la „Astra‘‘ din Arad. NOTE FUGARE Oda Oradea la Vâlcoi — Pe târâmiri moldovene Valea Trotuşului — Urmele rfisboiului — Ceva despre ciatigăi de: OH. VORNICII In creasta munţilor — trenul se o-preşte mulţumit parcă — de a fi ajuns aici — şi se dispensează de o lokomo- tivă. In timp ce lăcătuşii verifică frânele cu toată atenţia cuvenită — scrutez văile şi hăul munţilor albaştri, în vreme ce un pârâiaş, şopteşte în apropiere cu umbia-i cristalină, trimiţându-şi firul apei pe un şipot chiar în şanţul din marginea liniei ferate, împrejur vegetaţie extrem de bogată, iar din josul văii, adânci, vine la moi svon de tălăngi şi ecoul dulcilor melodii a unui fluer. Şi ce aie rezonat şi dătător de sănătate! Dar pentru cine, rând chiar şi în această arşiţă a lui Cuptor, cluburile cu atmosfera îmbâcsită de fum de tutun şi alte miasme — sunt pline de publicul, care ar avea cu ce să guste din măreţia şi sănătatea veşnică a munţilor noştri. In curând trenul pleacă — nebun la vale iluându-şi chiar de la început o iuţeală, care la cotituri ne dă impresia că acuşi-acuşi, ne vom culca, sau pe dreapta sau pe stânga. Iarăşi câteva viaducte şi tunele mai mici şi iată-ne învalea Trotuşului, vale nespus de avută în toate bogăţiile pământului, — iar dela războiul întregirei noastre şi istorică. . . De pe fiecare culme sau creastă — urmele de tranşee şi obuze — care se mai zăresc încă, — mai ales pentru ochiul lunuia care s‘a luptat aici — cobor până în malul apei. Resturi de poduri şi podeţe de cale ferată aruncate în aer şi mâncate din rugina vremei, zac şi astăzi în unele locuri ca religue a unor vremuri de crâncenă luptă de desrobirea Neamului. Drumurile nespus de rele din vremea războiului, nici acuma nu s-au refăcut. Şi iată şi azi în turnul clopotniţei din Târgul Ocnei — găurile facute de obuzele duşmane, care in pornirea nebună de a ne distruge — nu ne cruţau mei bisericile. Dar nu au fost in stare, ca ei aici Neamul românesc a spus ,,Pe aice nu se trece" şi nu s a trecut, îşi dacă dat aceasta Încleştare apocaliptică a răsărit „România Întregită“ nici după 17 ani, aceasta Românie nu a fost in stare să întoarcă nimic din marile pagube ale locuitorilor de arhiincii sate întregi au fost rase de pe suprafaţa pământului. Nici drumarue nu lau refăcut, mei satele decât din ce a putut truda şi hărnicia locuitorilor, — nici găurile obuzelor din bisericile locului. Fraţi ardeleni, veniţi de vedeţi opera negativă a guvernelor, — in regiunile devastate de război, — căci aceeaşi dezinteresare se întinde şi în regiunea Mărăşeştilor a Mărăştilor şi a Munţilor Francei — şi veţi vedea că aceeaşi vinovată dezinteresare pentru gospodăria satelor — afară de excepţiuni — se întinde în tot cuprinsul ţării şi deci Ardealul nu se poate considera nedreptăţit, faţă de majoritatea regiunilor din Vechiul Regat şi Basarabia — tot Ardealul se vede mai gospodărit. O bună parte din satele dela originea Văii Trotuşului sunt — Cengăeşti — acei secui primiţi atât de pomeneşte de vechii domni ai Moldovei, începând cu Alexandru Vodă cel Bun, dela începutul secolului al XV-lea. Printre acestea notez vaioasa, Chineş, Agaş, Asau şi altele, sunt sate cuprinse, de ceangăi harnici, cu limila maternă — ungurească — un dialect secuesc şi religia catolică. Secui de acei, care şi-au păstrat şi astăzi intacte obiceiurile, limba şi religia — se bucură şi s'au bucurat întotdeauna în veceha Românie, de o perfectă egalitate de drepturi cu Românii de baştină. De aceea — când după efemera pace de la Bucureşti din 1918 — o parte din aceste sate de cangăi, urma să treacă stăpânirei ungureşti. Cea mai mare parte dini locuitori — departe de a se bucura de stăpânirea neamului lor — şi-au vândut tot, scoborându-se mai la vale pentru a fi tot în România. Intrebâmdu-i răspundeau: „Noi deşi ungurii ne-am obicinuit cu stăpânirea românească de sute de ani, căci am dus-o foarte bine. Nu a fost nici o deosebire de drepturi între noi şi români şi nici o sală pentru limba şi credinţa noastră deosebită. De aceea, nu dăm noi vrabia din mână pe cioara din gard. Rămânem în România, unde ne-am născut şi am trăit — neam de neamul nostru“. De abia acum în urmă după Unirea cea mare — aud că anumiţi propagandişti ai maghiar-portului şi în special o seamă de preoţi nou veniţi — zăpăcesc mintea locuitorilor, făcându-i partizani ai partidului maghiar, cu cotizaţii lunare plătite pentru reînvierea Ungariei milenare, iar din cele ce ni s'au spus se pare că organele de stat snt cu totul absente dela datoria lor în ce priveşteaceastă propagandă dăunătoare statului iranian, iar rezultatul s'a putut vedea într'un început de eterimne în contra autorităţilor de stat mai anul treicut. Iak.L •• ’ i-îUiL ! i m-1 uH... . I Uni ■*’ I . I R.l ..«» Încolo, bogăţii în toate părţile ce es al iveală scurmând chiar pământul cu băţul şi care cu drept cuvânt lac din judeţul Bacău, — al 11-lea judeţ din ţară ca bogăţie după judeţul Prahova. La intrare în Târgul Ocna, te întâmpină pe stânga, priveliştea unui castel cu ziduri înalte. Neştiutorul i-ar putea atribui cine ştie cărui boer sau proprietar din partea locului. Când in realitate nu este decât castelul ocnaşilor, a criminalilor care ucizând oameni, au fost aduşi la săpat sare, ca să îndulcească viaţa celor ce trăesc. La anumiteore din zi poţi vedea lungul şir al acestor nenorociţi în înfăţişarea lor lugubră cu lanţuri de picioare şi haine pestriţe în culoarea şarpelui, cum sunt duşi de gardieni în perna din apropiere. Câte chipuri atâtea drame sociale... Aici tot pământul este căptuşit cu sare şi petrol, care se mai scoate de ţăranii din fântâni, rudimentare cu ocs nc g s» tii 53a ce _ — S5 Co O «5B p '+«63D5c Go Qc* Spialixereireai calogiigulloir Un Interview cu d. V. Madgearu ^____ ai secreta o justificare a atentatului ce se urzeşte impotiriva mea# ••• · ai declarat secretarul general al Partidului # Lv. Madgearu, fost ministru de finanţe, reîntors din străinătate a făcut presei următoarele declaraţii: — Aţi putea să ne comunicaţi ceva despre călătoria av. în străinătate? — Am făcut o călătorie de informaţie la Piaris şi Londra. Fac parte din categoria oamenilor politici, cani socot că o politică serioasă nu se poate realiza, fără o informaţie exactă. Deaceea obişnuesc să călătoresc în fiecare an prin ţările străine, să cercetez obiectiv realităţile şi prin contractul cu personalităţile din lumea politică, culturală şi economică să aflu opiniile lor. — Sunteţi informat, că în lipsa dv. aţi fost atacat de unele ziare? Prieteni buni miau ţinut la curent. Nu sunt insă surprins pentru că nu mi se întâmplă prima oară. Răposatul Vintilă Brătianu m-a acuzat odinioară în Parlament şi „Viitorul“, a repetat acuzaţia, că „am trădat ţara“ pentrucă luasem contact la Paris cu d. de Monzie care intrând curând după aceea în guvern, a primit scuze de la doi emisari ai partidului liberal. Acum doi ani ţinând o prelegere la Universitatea din Berlin, iam fost supus criticei unnui ziar de stânga. Acum mă atacă ziarele de extremă dreaptă, pentru că în loc să mă duc la Berlin, am fost la Paris şi Londra şi în loc să văd pe d. Goering, von Neurat, etc., miniştri germani, h am întreţinut cu d. Leon Blum, Jean Deibos şi Paul Bastid, miniştri francezi, pe lângă numeroasele personalităţi de dreapta şi de stânga, pe cari le-am întâlnit în cele două capitale. Convins ferm, că un român nu are îndreptăţirea să se amestece în politica internă a altor ţări, după cum la Berlin am luat contact cu membrii cabinetului Cancelarului şi Preşedintelui Hitler, tot astfel la Paris am avut un schimb de păreri cu membrii cabinetului Leon Blum şi este de prisos să adaog, că şi faţă de uniii şi faţă de alţii, am susţinut exact acelaş punct de vedere, care coincide cu linia generală a politicii externe naţionale, condusă de patru ani de d. N. Titulescu. — Vi se mai reproşează că aţi fi înfăţişat, intrun interview, curentele naţionaliste extremiste, ca un reflex al unor influenţe străine— Vu referiţi probabil la singurele declaraţii publice, ce am făcut la Rans ziarului „Petit Parisien*". Declarând, că-mi însuşesc fondul ideilor expuse acolo, forma aparţine reporterului, care a rezumat conţinutul unei convorbiri. Ceea ce am spus, însă, corespunde exact din nenorocire, unei tristte realităţi. In loc ca tineretul naţionalist să creieze o doctrină naţionalistă românească şi să caute soluţiile problemei lor româneşti şi să elaboreze metode de lucru adecvate, se lasă târât de o ideologie străină (fie hitlerista, fie fascistă, fie comunistă) şi o parte setele alianţelor, în mod natural, vorbind află sub ntrajul lozincelor hitleriste. CALOMNII PROSTEŞTI — Vi s-a adus acuzaţia că aţi fi „denunţat“ străinătăţii unele manifestări din politica noastră internă. — Aceasta este o calomnie prostească. Ce cred ei oare, că Parisul şi Londra nu au ochi şi urechi la Bucureşti? Ce se petrece la noi de o bucată de vreme, se mai poate ascunde? E un secret pentru cineva? întrebat asupra unor fapte politice interne, cari nu cadrează cu legume neți prieteni ai României, cum sunt în special francezii, am recunoscut că există o discordanţă între politica externă şi politica internă. Fără firul care a transmis ultimul discurs de la Iaşi a dlui A. C. Cuza, prin care se pronunţa pentru o nouă politică externă, pe care nu o poate deveni — spune ui-ss — din cauza cenzurei, avea să aducă o confirmare a timidei mele recunoaşterii Tot fără fur avea să transmtă ziarelor străine demisiumea dlui N. Titulescu, pe motivul divergenţii între politica externă şi internă şi comuniteatul anunţând stabilirea unui acord, dădea o nouă confirmare. In ce constă prin urmare acţiunea mea de „denunţare“ în străinătate a vreunei netehne secrete a situaţiunii tragice în care ne aflăm? pe care încearcă să le transplanteze şi să ii îmipuna cu forţa şi violenţa. Este aceasta o atingere a onoarei tineretului? Poate însă, că se consideră ca atare, chestiunea anunţării unei anume mişcări politice? mm ridicat cu această chestiune celRulai. Ziarul „Capitala * al dlui E. liteanu, când acesta era încă subsecretar de stat la interne, a publicat informaţia, că ministerul de înterna posedă indiciile unei conrupţii germane, după ce presa engleză dăduse alarma. Dacă e vorba de calomnie, dece nu s‘au sesizat cei vizaţi? Şi ce să zică partidul naţional ţărănesc, care ani dearândul a suportat calomnia, că este finanţat de evrei, deşi în atâtea rânduri s‘a arătat gata să admită publicitatea fondurilor din care se întreţin toate partidele politice? Prin urmare tot ce s-a scris în unele ziare contra acţiunei mele la Paris şi Londra sunt calomnii şi ponegriri cu care am fost obişnuit în cariera mea politică. De data aceasta însă, au alt substrat şi urmăresc un scop precis. Se încearcă a se creia o justificare a atentatului ce se urzeşte contra mea. Fac parte din proscrişii de la Tg.Mureş. Echipa e formata. D. î. inculeţ, poseda lista. Echipa trebue să fie animată. Deci cutare ziar condus de un individ, dat afară din aprtid de mine, pentru fapte incorecte, poate să scrie un articol de aţâţare la asasinat, — sub cenzură d-le Inculeţ! Alţii pot creia lecenda, că sunt „omul străinilor1* şi aşa mai departe, pentru ca atmosfera de crimă să fie formată. Acum aştept ca echipa de tineri să-şi execute „jurământul“. După douăzeci de ani de activitate profesorală, care de la catedră şi prin scrieri, am lucrat în numele 3le varului şi al ştiiinţei pentru ridicarea tineretului intelectual şi după douăzeci de ani de nică patriotică închinată binelui public în România nouă, constat că cuvântului nu li se mai răspunde prin cuvânt, ci prin asasinarea adversarului. Şi se prea poate ca în „echipă“ să se strecoare şi vieunl din cei 3000 de tineri pe cari i-am numit prin concurs la ministerul de finanţe, din convingerea că trebuie să întinerim cadrele administraţiei de stat, sau din cei pa cari i-am introdus în întreprinderile particulare în ultimii douăzeci, de ani. Să se ştie lasă un lucru — a sfârşit d. Madgearu declaraţiile sale — cunosc pe autorii morali ai „echipei“. Şi nu cu rătăciţii ce o compun, ci cu ei, mă voi răfui eu ,dacă voi scăpa cu Viaţă, sau prietenii mei, cari mă vor răzbuna. INFLUENŢE STRĂINE D. VIRGIL MADGEARU D. MIHALACHE la Câmpulung Ţara care munceşte, care suferă, care speră, ţara care a lăsat fiii ei buni dealungul şi dealatul hotarelor. Ţara care vrea pace şi munca constructivă ţara aceasta şi-a rostit verdictul împotriva acestui guvern. Să plece! Ardelenii la Marea Neagră La Constanţa şi la Mamaia, la Eforie, iu c,armen silva şi la lekirginol, la Mangaua şi la Halcic, nu toate staţiunile litoralului Mari Negre, dar azi pretutindeni de cunoscuţi din oraşele Ardealului, ha Clujeni, Sibieni, Făgărăşeni, Gradari, sanitareni, mrasoveni, Sighişoreni, se întâlnesc şi se regăsesc la plaje, la glud, la restaurant, in pensiuni, inexcursiile pline de pitoresc şi veselie, ce se organizează zilnic. Români mulţi, minoritari iaşM, căci vilegiatura la mare, in familie şi companaie, este încă in mare măsură apanagiul celor cu mijloace. Babiloniei de graiuri şi neamuri ale Dobrogei, — unde amestecul rasselor este completat de amestecul firesc, al limbilor, şi unde cuvintele turceşti, isturăşti, Dudgăreşti, greceşti şi armeneşti, isuesc m urechea vizitatorului ca mazărea m peretele proverbului, ni s au alăturat şi notele aspre aie limbilor: ungureşti, poloneze, cehoslovace, şi germane. Aşa meat azi aproape fiecare staţiune a Mării negre e tin fel de Geneva a popoarelor am centrul şi Sua-estul Europei. siuaţia aceasta na fost insă totdeauna aşa. Căci dacă dintre ardeleni au fost linii cari şi-auachiziţionat sau şi-au clădit voie şi case cochete la Eforie sau Mangalia, îndeosebi dintre aceia cari şi-au mutat centrul activităţii la Bucureşti, apoi antrenarea publicului ardelean spre Marea Neagră, in grupuri compacte şi în mod constant in fiecare vară, s-a făcut abia de vreo câţiva ani încoace. In această antrenare, sau mai degrabă împrietenire a Ardelenilor cu Marea Neagră, rolul de frunte La avut şi-l are Campamentul .Voluntarilor, care a adus de altfel la marea românească, an de an, mii şi mii de vizitatori cehoslovaci, în special dintre foştii legionari şi familiile lor. Stăruitor, Întreprinzător, fără a se descuraja de piedecile şi drumul anevoios şi intortochiat al unuui birocratism înăcrit şi dezolant, d. M. Guiu, secretarul genral al Foştilor, Voluntari Români şi organizatorul şi directorul Campamentului din Carmen Silva, nu a cruţat şi nu cruţă oboseală şi timp, pentru a realiza condiţiile de participare ale Ardelenilor cari nu-şi pot permite vilegiaturi de zeci şi zeci de mii, la binefacerile şi frumuseţile reconfortante ale Mării Negre. Mai comod din fire şi mai puţin sprinten atunci când e vorba de îngrijirea şi înviorarea — în alte regiuni, — a propriei sale fiinţe, îngrozit cu anticipaţie de greutăţile şi neplăcerile unui drum în necunoscut, la capătul căruia vine însă nesiguranţa şi grija aflării unei camere sau a unei pensiuni, — ardeleanul porneşte tu greu de-acasă. Campamentul Voluntarilor a avut rolul de-a dispensa pe vizitatorii ardeleni de aceste griji, ei renind aici ca acasă, la cameră curată, la masă aşternută. l'in instituţia ce conduce. 4. M. GLIU, a reuşit, cum s'ar spune, să spargă ghiaţa, — deşi e vorba de nisipul fierbinte al plăjii. Ca şi odinioară pentru Mocanii, cari au populat cu turmele lor de oi câmpiile întinse ale Dobrogei, — urmaşii lor fiind fruntaşii bineinstăriţi ai societăţii româneşti de-aici, — ardelenii cunosc bine azi drumul spre Marea Neagră, insirându-se intre prietenii ei cei nai credin.dio-r. Carmen-Silva. ION BRUMARU încă o victimă a cercetărilor A mugit profesorul universitar 1. Borcea CONSTANŢAI 31 (SIR). Ieri a încetat din viaţă la spitalul „Sion” din localitate, profesorul universitar 1. Borcea care fusese internat in urma unei infecţii căpătate la un deget prin înţeparea de către o vietate rară pe care profesorul o găsise în Marea Neagră. Se ştie că profesorul Borcea a înfiinţat institutul bioceanografic şi institutul de cercetări marine de la Agigea. El desvolta o activitate intensă pentru a studia fauna şi flora Mării Negre. Moartea i-a provenit tocmai din aceste cercetări, ea lăsând unanime regrete în toate cercurile şi un gol mare în rândurile savanţilor români.