Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)
1965-09-16 / nr. 3625
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL PC.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Prima zi de școală... „Emoții, de trei ori emoții. De cîteva zile, eu, toată familia, și nu mai vorbesc de fetiță — nu am avut alte preocupări decît această primă zi a primei clase. Acum sînt puțin... obosită, dar nu puțin mulțumită: copilul meu merge la școală!“ — mărturisirea e a tovarășei Sabina Tureanu care — asemenea altor mii și mii de părinți — a însoțit în dimineața zilei de 15 septembrie, la început de toamnă, un nou elev pînă la ușa clasei. De altfel, cum sugerează dînsa, prima zi de școală a început mai de mult. Iar dimineața, după o ultimă verificare „toaletei“ (vezi fotografia), străile au cunoscut freamătul celor care se îndreptau spre școli — părinți și elevi. Școala generală nr. 49 Baia Mare nu are arhivă, dar muare istoric. „Totul e nou aici, ne spune tovarășul . Alexandru Mihalca, directorul școlii. De la clădire, pînă la cel mai neînsemnat element de mobilier. Sînt ușor de presupus gîndurile noastre, ale cadrelor didactice, la acest început de an școlar. Muncă asiduă, invățămînt de calitate, să fim vrednici de prețuirea care ni se acordă". „Noi, părinții — adaugă la rîndul ei tovarășa Monica Olvedi — mulțumim pentru școală nouă, pentru manuale gratuite, pentru bucuriile acestei zile!"1. Ne continuăm circuitul pe străzile orașului Baia Mare. Pelicula trebuie, necondiționat, să surprindă un moment inedit, plin de semnificații: conform hotărîrii Congresului al IX-lea al P.C.R., începînd din acest an școlar vor beneficia de gratuitatea manualelor și elevii claselor IX—XI. In curtea Liceului nr. 3 sute de elevi participă la deschiderea festivă. Și — într-adevăr — ghiozdanele, gențile sau mapele nu conțin decît caiete. „Cărțile ne așteaptă pe bănci. Da, sîntem foarte bucuroși de acest dar al partidului și guvernului. Eu m-am gîndit mult la această zi, prima a ultimei clase, și încă la examenul de maturitate, apoi la cel de admitere. Mărturisesc: îmi place medicina mult și nu vreau să-mi deziluzionez" pasiunea". (Doina Manciula, elevă în clasa a XI-a). Pretutindeni — bucurii, gînduri, speranțe și încredere. Zîmbetele trădează emoția, dar și certitudinea. In carnetul de însemnări se îngrămădesc nume, cifre, cuvinte. Ele cuprind — sintetic — emoțiile a peste 150.000 de elevi din regiune, ale cîtorva mii de cadre didactice. Dar în ceea ce privește numărul părinților, al familiilor — statistica —, nici ea, nu ne poate veni în ajutor. Iată-ne la grupul școlar minier. Dormitoarele au găzduit deja sutele de elevi. Ii așteaptă sălile de curs, atelierele, practica. Ne răspunde elevul Gheorghe Văleanu din anul III al școlii profesionale: „Mi-a plăcut electromecanica încă înainte de a veni la școală. Pe parcurs am îndrăgit-o și mai mult. Acum sînt în ultimul an și mă gîndesc cu bucurie că m-am calificat. Dorințe? Să urmez liceul seral, apoi o școală tehnică. Totul mă stimulează". " A început noul an școlar... Drum larg deschis tuturor celor ce descifrează — la început sau într-o etapă superioară — tainele unui univers încă necunoscut pentru ei. Cultura nu e un miraj. La capăt de drum, ea se profilează ca o realitate. PETRE MATEI Emoții firești, de început de an școlar, i-au încercat nu numai pe cei ce vor păși pentru întîia oară pragul clasei, ci și pe părinți. Circa 6,8 milioane lei au fost cheltuite pentru asigurarea manualelor gratuite care — conform hotăririlor Congresului al IX-lea al P.C.R. — se vor acorda și elevilor din clasele IX—XI. Aspect de la deschiderea festivă a anului școlar la Liceul nr. 3 din Baia Mare. Anul XV Nr. 3625 Joi 16 septembrie 1965 4 pagini — 25 bani În numărul de azi: B Măsuri agrotehnice corespunzătoare — o recoltă bogată de grîu. B Sarcini actuale în fața bibliotecilor sătești. H Ce înseamnă „expres“?... (pagina a 2-a) ■ Fotoreportaj: Șarje... ■ Sport. ■ Văd și spun: Nu aveți un calendar? El De veghe la tinerețea combinatului. (pagina a 3-a) ■ Luptele din Vietnamul de sud. H Demonstrații ale populației de culoare din S.U.A. ■ Ostilitățile indo-pakistaneze. (pagina a 4-a) Creșterea eficienței economice a lucrărilor geologice și de prospecțiuni Drumețind prin munții Maramureșului, întîlnești adesea oameni urcînd coaste abrupte sau coborînd pante iuți spre văile umbroase, purtînd rucsacuri grele încărcate cu diferite aparate, cercetînd atenți rocile recoltate, urcînd din nou și din nou coborînd, studiind anomaliile electromagnetice ale unei zone de mineralizație, însemnînd locuri și zone pe hărți. Locuitorii satelor de munte le spun „căutători de comori“. Sunt geologi de virste diferite, dar animați de aceeași dorință de a traduce în viață sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres P.C.R. privind lărgirea conatinuă a bazei de materii prime. Despre modul în care se desfășoară lucrările de prospectare și geologice, despre preocuparea colectivului întreprinderii de explorări miniere Maramureș, pentru ridicarea eficienței economice a acestor activități, tovarășul inginer CORNELIU GRAMA, directorul întreprinderii, ne-a relatat: „ De-a lungul lanțului de munți ai Maramureșului am însemnat pe hartă un număr de 12 puncte. Sunt șantierele noastre pe care lucrează la dezlegarea tainelor geologice sute de mineri, geologi, ingineri și tehnicieni. In centrul preocupărilor întregului colectiv a stat în tot cursul sesenalului, și cu atît mai mult stă în prezent, creșterea eficienței economice a lucrărilor de cercetare și punere în valoare a noilor rezerve de minereuri, așa cum se subliniază în Directivele Congresului. Vorbind despre eficiența de pînă acum, putem arăta că în ultimii șase ani costul tonei de minereu explorat a fost redus, față de cel preliminar cu circa 15 la sută. Pentru maxima eficiență economică a lucrărilor geologice și de prospectare ne-am orientat în special spre explorarea zonelor din imediata apropiere a exploatărilor miniere și paralel s-a depus o activitate intensă de prospectare a unor zone care prezentau indici favorabili de mineralizație. Ca urmare a acestei activități au fost puse în evidență și date în exploatare zăcămintele de la Jiba și Șuior. — Care au fost metodele moderne folosite în lucrările de explorare pentru asigurarea unei maxime eficiențe economice a acestor lucrări? — Pentru anul în curs, întreprinderii noastre i-au fost alocate pentru lucrări geologice, prospecțiuni, explorări și deschideri circa 80 de milioane lei, plus dotări cu utilaje în valoare de 16 milioane lei. Pentru folosirea cît mai eficientă a acestor fonduri s-au aplicat pe scară largă metodele de prospectare geochimică și geofizică. întreprinderea a fost dotată în ultimii ani cu sondere de mare randament, putîndu-se cerceta subsolul pînă la adîncimea de 1.200 m. Important este că cercetarea prin sondere este cu 40—45 la sută mai ieftină decît aceea a deschiderilor. Una din sarcinile importante puse de Congres este aceea a creșterii gradului de mecanizare a muncilor din subteran. Ce ne puteți spune în acest sens? — Mecanizarea lucrărilor cu un mare volum de muncă în subteran are o importanță mare în creșterea eficienței economice. Și avem realizări bune în această direcție, întreprinderea a fost dotată cu perforatoare de mare randament. Cele 24 de mașini de încărcat asigură încărcarea mecanizată a materialului excavat, iar transportul mecanizat este asigurat de un număr de 15 locomotive cu acumulatori și 12 locomotive Diesel. Mecanisme s-au folosit însă la alte lucrări. La lucrările de deschidere se aplică pe scară largă Interviu luat de ION MAȘTEI (Continuare In pag. a 3-a) Vizita în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres). Trimișii noștri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R.PBulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tovarășii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductori La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, președintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși și muncitoare. Deasupra muncitori intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau clădirile întreprinderii, sărbătorește Un grup de muncitoare, în costume naționale, a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul einn economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductor pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductori anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mînuirii complicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, membrii delegației au vizitat principalele sectoare de producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă, și au urat colectivului acestei moderne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei rostit un cuvînt de salut. Coopearatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare, aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. In numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde spontane de prietenie au fost fășicute delegației de partid și guvernamentale a țării și în comuna Iablanița noastre și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului român. In toate localitățile pe unde trecut convoiul de mașini, mii și a mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, prim-secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o deține industria ușoară și alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1977—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877 —1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegulețe tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a țării noastre, urări de bun venit înalților oaspeți români, șie, In centrul orașului, în Piața Roîn Mausoleului imediata vecinătate a închinat ostașilor ruși și români care au căzut în luptele din războiul din 1877— 1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarășul Ceaușescu trece în revistă Nicolae compania aliniată. Răsună imnurile de Stat ale Republicii Socialiste România și ale Republicii Populare Bulgaria, înalții oaspeți români și conducătorii de partid și de stat bulgari care-i însoțesc iau loc în tribuna oficială instalată în piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căldură de președintele sfatului popular al orașului Plevna, Luben Nacev. In numele delegației noastre, salutînd participanții la miting, a luat cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apropiate, au ovaționat îndelung pentru prietenia frățească românobulgară. După încheierea mitingului, delegația de partid și guvernamentală a țării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. Insemnele adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit dreaptă, membrii pentru o cauză delegației au depus la mausoleu o coroană de flori și au semnat în cartea de onoare. ★ ★ ★ In după-amiaza aceleiași zile, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Todor Jivkov și persoanele care îi însoțesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Grivița. Delegația română a depus o coroană de flori la Mausoleu și a semnat în cartea de onoare. Tovarășii Nicolae Ceușescu și Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din fața Mausoleului, după care delegația a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejește pe cîmpul de bătălie. In Gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid, și tovarășul Virgil Trofin. In aceeași seară delegația română s-a întors la Sofia. AIn raionul Lăpuș Deși timpul e optim, însămînțările întîrzie Timpul optim al însămînțărilor de toamnă a sosit și pe meleagurile lăpușene. Constați acest lucru atît după frunza codrilor ce dă în ruginiu, cît și după multe fapte și preocupări îndreptate spre această acțiune menită de a asigura pîinea anului viitor. La data de 14 septembrie, cînd am vizitat raionul Lăpuș, în multe cooperative agricole de producție ca cele din Cernești, Copalnic-Mănăștur, Tg. Lăpuș și altele se vorbea că timpul optim pentru însămînțări a și sosit. — Așteptăm de 4 zile însămînțarea secarei masă verde, dar ne-a încurcat lipsa seminței, începînd chiar de azi am putea trece însămînțatul griului, ne spune imaginerul cooperativei agricole de producție din Tg. Lăpuș Ion Beșenschi. De altfel, mulți specialiști din cadrul consiliului agricol raional spun că timpul potrivit pentru începerea însămînțărilor poate fi socotit de la data de 15 septembrie. In această privință, ghid și orientare, la consiliul ca agricol raional s-a întocmit la data de 9 septembrie un amănunțit plan de măsuri, stabilindu-se obiectivele ce trebuiesc îndeplinite pentru întreaga campanie de însămînțări. Urmărind acest plan, constați însă cu regret că multe din termenele prevăzute privind efectuarea arăturilor, selecționarea semințelor, reparatul uneltelor, ca și transportul îngrășămintelor sunt deja depășite, iar în raion nu s-a făcut mai nimic. Cele cîteva aspecte întîlnite pe teren, ca reparatul unor unelte, transportul unei căruțe cu gunoi, nu caracterizează nici pe departe amploarea ce trebuie să a capete pregătirile, acum cînd timpul optim însămînțărilor a sosit. Dar să pornim de la cîteva aspecte din unitățile agricole. Cooperativa agricolă de producție din Tg. Lăpuș este apreciată de organele locale ca stînd cel mai bine cu pregătirile. Iată cum stau lucrurile: Cooperativa dispune de o suprafață de 53 hectare teren pregătit, adică arat în cursul verii, însă din acesta numai 3 hectare sunt discuite. Această suprafață este mică față de planul de însămînțări (200 ha) și față de posibilitățile cooperativei. Suprafața mică arată în această cooperativă se datorește și secției S.M.T. In timpul verii, unicul tractor care efectua arături a stat 8 zile în reparații. Tot în această cooperativă au mai rămas de selecționat 28 tone semințe, iar fertilizarea solului cu îngrășăminte naturale s-a efectuat numai pe o suprafață de 9 hectare. Așezat în zona dealurilor, raionul Lăpuș prezintă o mare varietate de relief. Din acest motiv unele suprafețe cu grîu vor fi arate și însămînțate cu atelajele proprii ale cooperativelor agricole de producție. In aceste condiții, fiecare cooperativă agricolă de producție dispune de un număr de pluguri, grape, semănători etc. Multe din acestea nu sunt însă revizuite și puse la punct. La ce se lucrează astăzi in cooperativă? — l-am întrebat pe tovarășul ALEXANDRU CHEȘEI din conducerea cooperativei agricole de producție din Copalnic-Mănăștur. — Aproape la nimic — a fost răspunsul. Multe din atelajele pentru transport nu sunt reparate, selecționatul seminței îl vom începe de mîine, iar la pluguri și grape se mai repară cîte ceva. Spusele tovarășului Cheșei reflectă starea de fapt din cooperativă. Pînă acum nu a fost pregătită sămînța, o cantitate însemnată de gunoi stă în grămezi la grajdurile cooperativei fără să se transporte o singură căruță. Acum cînd fiecare ceas trebuie folosit judicios pentru pregătiri, unii tovarăși din conducerea cooperativei, se pare că nu ar avea ce face. In ziua de 14 septembrie, președintele cooperativei, Cornel Florian, a stat toată ziua la Baia Mare, iar tehnicianul agronom Leon Pop juca popice. In condițiile de sol și climă ale raionului Lăpuș, fertilizarea cu îngrășăminte naturale joacă un rol hotărîtor pentru obținerea unor recolte bogate. Potrivit prevederilor, pentru însămînțările din toamna aceasta vor trebui încorporate în sol 163 mii tone îngrășăminte pe o suprafață de 1.100 hectare. Și această lucrare se face fără impuls și în mod sporadic. Pînă azi au fost fertilizate cu gunoi de grajd doar peste 650 hectare. Există și alte aspecte care atestă că stadiul pregătirilor pentru însămînțări în raionul Lăpuș este mult rămas în urmă. In raion mai există peste 700 tone semințe necondiționate, iar de la punctul de aprovizionare numai cooperativa din Libotin a ridicat cantitatea de criptoghin necesară tratării griului. Suprafețe însemnate de arături nu sînt discuție și întreținute. Cauzele au, firește, explicația lor. Una din ele fiind și suprapunerea unor lucrări nedesfășurate în mod ritmic la vremea lor, cum au fost recoltatul și treierișul, iar în prezent transportul furajelor. Consiliul agricol raional și conducerile unităților agricole trebuie să țină seamă de faptul că recolta scăzută din anul acesta în unele unități din raionul Lăpuș este și o urmare a prelungirii în anul trecut cu 10 zile a duratei de însămînțare. Pentru raionul Lăpuș, alături de alte raioane de deal, timpul optim al însămînțărilor a sosit. Trebuie luate grabnice măsuri de a termina toate pregătirile, știind că de aceasta va depinde pe mai departe calitatea lucrărilor efectuate, respectarea ritmului de lucru și în cele din urmă, recolta sporită de grîu a anului viitor. T. MIHAI