Pentru Socialism, septembrie 1965 (Anul 15, nr. 3612-3637)

1965-09-16 / nr. 3625

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P­C.R. ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Prima zi de școală... „Emoții, de trei ori emo­ții. De cîteva zile, eu, toa­tă familia, și nu mai vor­besc de fetiță — nu am a­­vut alte preocupări decît această primă zi a primei clase. Acum sînt puțin... o­­bosită, dar nu puțin mulțu­mită: copilul meu merge la școală!“ — mărturi­sirea e a tovarășei Sabina Tureanu care — asemenea altor mii și mii de părinți — a însoțit în dimineața zilei de 15 septembrie, la început de toam­nă, un nou elev pînă la ușa cla­sei. De altfel, cum sugerează dînsa, prima zi de școală a în­ceput mai de mult. Iar diminea­ța, după o ultimă verificare „toaletei“ (vezi fotografia), stră­­­­ile au cunoscut freamătul celor care se îndreptau spre școli — părinți și elevi. Școala generală nr. 49 Baia Mare nu are arhivă, dar mu­are istoric. „Totul e nou aici, ne spu­ne tovarășul . Alexandru Mihalca, directorul școlii.­ De la clădire, pînă la cel­ mai neînsemnat element de mobilier. Sînt ușor de presupus gîndurile noastre, ale cadrelor didactice, la a­­cest început de an școlar. Muncă asiduă, invățămînt de calitate, să fim vrednici de prețuirea care ni se a­­cordă". „Noi, părinții — adaugă la rîndul ei tovarășa Mo­nica Olvedi — mulțumim pentru școală nouă, pen­tru manuale gratuite, pen­tru bucuriile acestei zile!"1. Ne continuăm circuitul pe străzile orașului Baia Mare. Pe­licula trebuie, necondiționat, să surprindă un moment inedit, plin de semnificații: conform ho­­tărîrii Congresului al IX-lea al P.C.R., începînd din acest an școlar vor beneficia de gratui­tatea manualelor și elevii clase­lor IX—XI. In curtea Liceului nr. 3 sute de elevi participă la deschiderea festivă. Și — într-a­­devăr — ghiozdanele, gențile sau mapele nu conțin decît ca­iete. „Cărțile ne așteaptă pe bănci. Da, sîntem foarte bucuroși de acest dar al partidului și guvernului. Eu m-am gîndit mult la a­­ceastă zi, prima a ultimei clase, și încă la examenul de maturitate, apoi la cel de admitere. Mărturisesc: îmi place medicina mult și nu vreau să-mi­­ deziluzi­onez" pasiunea". (Doina Manciula, elevă în clasa a XI-a). Pretutindeni — bucurii, gîn­­duri, speranțe și încredere. Zîm­­betele trădează emoția, dar și certitudinea. In carnetul de însemnări se îngrămădesc nu­me, cifre, cuvinte. Ele cuprind — sintetic — emoțiile a peste 150.000 de elevi din regiune, ale cîtorva mii de cadre didactice. Dar în ceea ce privește numă­rul părinților, al familiilor — statistica —, nici ea, nu ne poate veni în ajutor. Iată-ne la grupul școlar mi­nier. Dormitoarele au găzduit deja sutele de elevi. Ii așteaptă sălile de curs, atelierele, prac­tica. Ne răspunde elevul Gheor­­ghe Văleanu din anul III al școlii profesionale: „Mi-a plăcut electromeca­nica încă înainte de a veni la școală. Pe parcurs am îndrăgit-o și mai mult. A­­cum sînt în ultimul an și mă gîndesc cu bucurie că m-am calificat. Dorințe? Să urmez liceul seral, apoi o școală tehnică. Totul mă stimulează". " A început noul an școlar... Drum larg deschis tuturor celor ce descifrează — la început sau într-o etapă superioară — tainele unui univers încă necu­noscut pentru ei. Cultura nu e un miraj. La capăt de drum­, ea se profilează ca o realitate. PETRE MATEI Emoții firești, de început de an școlar, i-au încercat nu numai pe cei ce vor păși pentru întîia oară pragul clasei, ci și pe părinți. Circa 6,8 milioane lei au fost cheltuite pentru asigu­rarea manualelor gratuite care — conform hotăririlor Congresului al IX-lea al P.C.R. — se vor acorda și elevilor din clasele IX—XI. Aspect de la deschiderea festivă a anului școlar la Li­ceul nr. 3 din Baia Mare. Anul XV Nr. 3625 Joi 16 septembrie 1965 4 pagini — 25 bani În numărul de azi: B Măsuri agrotehnice cores­punzătoare — o recoltă bo­gată de grîu. B Sarcini actuale în fața biblio­tecilor sătești. H Ce înseamnă „expres“?... (pagina a 2-a) ■ Fotoreportaj: Șarje... ■ Sport. ■ Văd și spun: Nu aveți un calendar? El De veghe la tinerețea com­binatului. (pagina a 3-a) ■ Luptele din Vietnamul de sud. H Demonstrații ale populației de culoare din S.U.A. ■ Ostilitățile indo-pakistaneze. (pagina a 4-a) Creșterea eficienței economice a lucrărilor geologice și de prospecțiuni Drumețind prin munții Maramureșului, întîlnești a­­desea oameni urcînd coaste abrupte sau coborînd pante iuți spre văile umbroase, purtînd rucsacuri grele în­cărcate cu diferite aparate, cercetînd atenți rocile re­coltate, urcînd din nou și din nou coborînd, studiind anomaliile electromagneti­ce ale unei zone de mine­­ralizație, însemnînd lo­curi și zone pe hărți. Locui­torii satelor de munte le spun „căutători de comori“. Sunt geologi de virste dife­rite, dar animați de aceeași dorință de a traduce în via­ță sarcinile trasate de cel de-al IX-lea Congres P.C.R. privind lărgirea con­a­­tinuă a bazei de materii pri­me. Despre modul în care se desfășoară lucrările de prospectare și geologice, despre preocuparea colec­tivului întreprinderii de ex­plorări miniere Maramureș, pentru ridicarea eficienței economice a acestor acti­vități, tovarășul inginer CORNELIU GRAMA, direc­torul întreprinderii, ne-a re­latat: „­ De-a lungul lanțului de munți ai Maramureșului am însemnat pe hartă un număr de 12 puncte. Sunt șantierele noastre pe care lucrea­ză la dezlegarea tainelor geologi­ce sute de mineri, geologi, ingi­neri și tehnicieni. In centrul preo­cupărilor întregului colectiv a stat în tot cursul sesenalului, și cu atît mai mult stă în prezent, creș­terea eficienței economice a lu­crărilor de cercetare și punere în valoare a noilor rezerve de mine­reuri, așa cum se subliniază în Directivele Congresului. Vorbind despre eficiența de pînă acum, putem arăta că în ultimii șase ani costul tonei de minereu explorat a fost redus, față de cel preliminar cu circa 15 la sută. Pentru maxima eficiență econo­mică a lucrărilor geologice și de prospectare ne-am orientat în spe­cial spre explorarea zonelor din imediata apropiere a exploatărilor miniere și paralel s-a depus o ac­tivitate intensă de prospectare a unor zone care prezentau indici favorabili de mineralizație. Ca ur­mare a acestei activități au fost puse în evidență și date în exploa­tare zăcămintele de la Jiba și Șu­­ior. — Care au fost metodele moderne folosite în lucrările de explorare pentru asigu­rarea unei maxime eficien­­țe economice a acestor lu­crări? — Pentru anul în curs, între­prinderii noastre i-au fost alocate pentru lucrări geologice, prospec­țiuni, explorări și deschideri circa 80 de milioane lei, plus dotări cu utilaje în valoare de 16 milioane lei. Pentru folosirea cît mai efici­entă a acestor fonduri s-au aplicat pe scară largă metodele de pros­pectare geochimică și geofizică. întreprinderea a fost dotată în ultimii ani cu sondere de mare randament, putîndu-se cerceta subsolul pînă la adîncimea de 1.200 m. Important este că cerce­tarea prin sondere este cu 40—45 la sută mai ieftină decît aceea a deschiderilor.­­ Una din sarcinile impor­tante puse de Congres este aceea a creșterii gradului de mecanizare a muncilor din subteran. Ce ne puteți spune în acest sens? — Mecanizarea lucrărilor cu un mare volum de muncă în subteran are o importanță mare în crește­rea eficienței economice. Și avem realizări bune în această direcție, întreprinderea a fost dotată cu perforatoare de mare randament. Cele 24 de mașini de încărcat asi­gură încărcarea mecanizată a ma­terialului excavat, iar transportul mecanizat este asigurat de un nu­măr de 15 locomotive cu acumu­latori și 12 locomotive Diesel. Mecanisme s-au folosit însă la alte lucrări. La lucrările de des­c­­­hidere se aplică pe scară largă Interviu luat de ION MAȘTEI (Continuare In pag. a 3-a) Vizita în R.P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres).­­ Trimișii noștri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R.P­­Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii So­cialiste România a fost consacrată regiunii și orașului Plevna. Solii poporului român, însoțiți de tova­rășii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la București, au vi­zitat unități economice și monu­mente istorice ridicate în aminti­rea faptelor de arme comune ro­­mâno-bulgare. In drum spre orașul Plevna, co­loana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bul­gare — fabrica de semiconduc­tori La intrarea în uzină, oaspeții au fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comi­tetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, președintele sfa­tului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzine­lor, de numeroși și muncitoare. Deasupra muncitori intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jiv­kov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor po­porului român. Numeroase dra­pele ale celor două țări, steaguri roșii, împodobeau clădirile întreprinderii, sărbătorește Un grup de muncitoare, în costume națio­nale, a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîi­­ne cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei­nn econo­mia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fa­brica este prevăzută pentru o ca­pacitate de 28 milioane de semi­conductor­ pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fa­brica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductori anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mî­­nuirii complicatelor instalații, rea­­lizînd produse comparabile cu ce­le de pe piața internațională. însoțiți de cadre tehnice, mem­brii delegației au vizitat principa­lele sectoare de producție, intere­­sîndu-se de procesul de fabrica­ție, însușirea și aplicarea meto­delor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației ro­mâne au mulțumit pentru primi­rea călduroasă, și au urat colecti­vului acestei moderne unități in­dustriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colec­tivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și gu­vernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperati­vă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei rostit un cuvînt de salut. Coope­a­ratorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare, aclamînd înde­lung pentru prietenia româno-bul­­gară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii. In numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde spontane de prietenie au fost fă­și­cute delegației de partid și gu­vernamentale a țării și în comuna Iablanița noastre și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pen­tru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de priete­nie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organiza­țiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului ro­mân. In toate localitățile pe unde trecut convoiul de mașini, mii și a mii de oameni ai muncii au ova­ționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două sta­te, în balcoanele și ferestrele ca­selor erau așezate covoare multi­colore cu frumoase motive na­ționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau stea­guri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile So­fia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gher­­ganov, prim-secretar al Comite­tului regional de partid, Gheorghe Petrov, președinte al sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea între­gii Bulgarii, o puternică dezvol­tare în anii puterii populare. Pon­derea în producția industrială o deține industria ușoară și alimen­tară. In ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este bi­ne cunoscută datorită numeroase­lor ei muzee și monumente isto­rice, printre care Mausoleul osta­șilor români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1977—1878“ din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877 —1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nu­me este legat de glorioasele pa­gini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste Româ­nia. Pe întreg traseul mii de oa­meni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd stegu­­lețe tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ță­rii noastre, urări de bun venit înalților oaspeți români, șie, In centrul orașului, în Piața Ro­în Mausoleului imediata vecinătate a închinat ostașilor ruși și români care au căzut în luptele din războiul din 1877—­ 1878, o companie de onoare pre­zintă onorul. Tovarășul Ceaușescu trece în revistă Nicolae com­pania aliniată. Răsună imnurile­ de Stat ale Republicii Socialiste România și ale Republicii Popu­lare Bulgaria, înalții oaspeți români și condu­cătorii de partid și de stat bul­gari care-i însoțesc iau loc în tri­­buna oficială instalată în piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căl­dură de președintele sfatului popular al orașului Plevna, Luben Nacev. In numele delegației noastre, salutînd participanții la miting, a luat cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apro­piate, au ovaționat îndelung pen­tru prietenia frățească româno­­bulgară. După încheierea mitingului, de­legația de partid și guvernamentală a țării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In­semn­ele adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit dreaptă, membrii pentru o cauză delegației au depus la mausoleu o coroană de flori și au semnat în cartea de onoare. ★ ★ ★ In după-amiaza aceleiași zile, delegația de partid și guverna­mentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Todor Jivkov și persoa­nele care îi însoțesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Grivița. Delegația română a depus o co­roană de flori la Mausoleu și a semnat în cartea de onoare. Tovarășii Nicolae Ceușescu și Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din fața Mau­soleului, după care delegația a vi­zitat monumentele care evocă fi­gurile luptătorilor care au căzut vitejește pe cîmpul de bătălie. In Gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Di­mitrov, secretar al comitetului comunal de partid, și tovarășul Virgil Trofin. In aceeași seară delegația ro­mână s-a întors la Sofia. AIn raionul Lăpuș Deși timpul e optim, însămînțările întîrzie Timpul optim al însămînțărilor de toamnă a sosit și pe meleagu­rile lăpușene. Constați acest lucru atît după frunza codrilor ce dă în ruginiu, cît și după multe fapte și preocupări îndreptate spre a­­ceastă acțiune menită de a asigu­ra pîinea anului viitor. La data de 14 septembrie, cînd am vizitat ra­ionul Lăpuș, în multe cooperative agricole de producție ca cele din Cernești, Copalnic-Mănăștur, Tg. Lăpuș și altele se vorbea că timpul optim pentru însămînțări a și so­sit. — Așteptăm de 4 zile însămîn­­țarea secarei masă verde, dar ne-a încurcat lipsa seminței, începînd chiar de azi am putea trece însămînțatul griului, ne spune im­­a­ginerul cooperativei agricole de producție din Tg. Lăpuș Ion Be­­șenschi. De altfel, mulți specialiști din cadrul consiliului agricol ra­ional spun că timpul potrivit pen­tru începerea însămînțărilor poa­te fi socotit de la data de 15 sep­tembrie. In această privință, ghid și orientare, la consiliul ca a­­gricol raional s-a întocmit la data de 9 septembrie un amănunțit plan de măsuri, stabilindu-se obiective­le ce trebuiesc îndeplinite pentru întreaga campanie de însămînțări. Urmărind acest plan, constați în­să cu regret că multe din termenele prevăzute privind efectuarea ară­turilor, selecționarea semințelor, reparatul uneltelor, ca și transpor­tul îngrășămintelor sunt deja de­pășite, iar în raion nu s-a făcut mai nimic. Cele cîteva aspecte în­­tîlnite pe teren, ca reparatul unor unelte, transportul unei căruțe cu gunoi, nu caracterizează nici pe departe amploarea ce trebuie să a capete pregătirile, acum cînd timpul optim însămînțărilor a so­sit. Dar să pornim de la cîteva as­pecte din unitățile agricole. Coo­perativa agricolă de producție din Tg. Lăpuș­ este apreciată de orga­nele locale ca stînd cel mai bine cu pregătirile. Iată cum stau lucrurile: Coope­rativa dispune de o suprafață de 53 hectare teren pregătit, adică a­­rat în cursul verii, însă din acesta numai 3 hectare sunt discuite. A­­ceastă suprafață este mică față de planul de însămînțări (200 ha) și față de posibilitățile cooperati­vei. Suprafața mică arată în a­­ceastă cooperativă se datorește și secției S.M.T. In timpul verii, uni­cul tractor care efectua arături a stat 8 zile în reparații. Tot în a­­ceastă cooperativă au mai rămas de selecționat 28 tone semințe, iar fertilizarea solului cu îngrășămin­te naturale s-a efectuat numai pe o suprafață de 9 hectare. Așezat în zona dealurilor, raio­nul Lăpuș prezintă o mare varie­tate de relief. Din acest motiv u­­nele suprafețe cu grîu vor fi arate și însămînțate cu atelajele proprii ale cooperativelor agricole de pro­ducție. In aceste condiții, fiecare cooperativă agricolă de producție dispune de un număr de pluguri, grape, semănători etc. Multe din acestea nu sunt însă revizuite și puse la punct. La ce se lucrează astăzi in coo­perativă? — l-am întrebat pe to­varășul ALEXANDRU CHEȘEI din conducerea cooperativei agricole de producție din Copalnic-Mănăș­tur. — Aproape la nimic — a fost răspunsul. Multe din atelajele pen­tru transport nu sunt reparate, se­lecționatul seminței îl vom începe de mîine, iar la pluguri și grape se mai repară cîte ceva. Spusele tovarășului Cheșei reflectă starea de fapt din cooperativă. Pînă a­­cum nu a fost pregătită sămînța, o cantitate însemnată de gunoi stă în grămezi la grajdurile coopera­tivei fără să se transporte o sin­gură căruță. Acum cînd fiecare ceas trebuie folosit judicios pentru pregătiri, unii tovarăși din condu­cerea cooperativei, se pare că nu ar avea ce face. In ziua de 14 sep­tembrie, președintele cooperati­vei, Cornel Florian, a stat toată ziua la Baia Mare, iar tehnicianul agronom Leon Pop juca popice. In condițiile de sol și climă ale raionului Lăpuș, fertilizarea cu îngrășăminte naturale joacă un rol hotărîtor pentru obținerea unor recolte bogate. Potrivit prevederi­lor, pentru însămînțările din toam­na aceasta vor trebui încorporate în sol 163 mii tone îngrășăminte pe o suprafață de 1.100 hectare. Și această lucrare se face fără impuls și în mod sporadic. Pînă azi au fost fertilizate cu gunoi de grajd doar peste 650 hectare. Există și alte aspecte care ates­tă că stadiul pregătirilor pentru însămînțări în raionul Lăpuș este mult rămas în urmă. In raion mai există peste 700 tone semințe ne­condiționate, iar de la punctul de aprovizionare numai cooperativa din Libotin a ridicat cantitatea de criptoghin necesară tratării griu­lui. Suprafețe însemnate de arături nu sînt discuție și întreținute. Cauzele au, firește, explicația lor. Una din ele fiind și suprapu­nerea unor lucrări nedesfășurate în mod ritmic la vremea lor, cum au fost recoltatul și treierișul, iar în prezent transportul furajelor. Consiliul agricol raional și con­ducerile unităților agricole trebuie să țină seamă de faptul că recolta scăzută din anul acesta în unele unități din raionul Lăpuș este și o urmare a prelungirii în anul trecut cu 10 zile a duratei de însămînța­­re. Pentru raionul Lăpuș, alături de alte raioane de deal, timpul optim al însămînțărilor a sosit. Trebuie luate grabnice măsuri de a termi­na toate pregătirile, știind că de aceasta va depinde pe mai depar­te calitatea lucrărilor efectuate, respectare­a ritmului de lucru și în cele din urmă, recolta sporită de grîu a anului viitor. T. MIHAI

Next