Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)

1968-10-09 / nr. 4575

\ k » ".Wii&ifa&iS £ 666Stár £ i&, In noua hală de finisaj a Fabricii de tricotaje „Unitatea” din Sighetul Marmației. Drumul afirmam Dimineață ploioasă de toamnă. Fomfota din in­cinta minei s-a potolit. Lămpile celor din schim­bul I s-au „topit“ în bolta neagră a galeriei, cei de azi-noapte, au trecut pe la vestiar, și-au scuturat colbul galben de pe haine și acum se îndreaptă spre casă. In sala de apel, un panou și niște tabe­le atrag privirile mine­rilor. S-au calculat rea­lizările pe septembrie și fiecare vrea să știe „cum stă", cit a ciști­­gat, se — Bravo, Ioane. O să bucure ai tăi. A­proape 129 de lei pe post, cîștig nn glumă! — De tine nu spun, Mihai, că ai 129,70 lei. De, cu ceva bănuit m-ai „luat“. Bineînțeles, nu nu­mai ortacii lui loan Pop VI, ai lui Mihai Mih­­nea au realizat cîști­­guri frumoase. Se bucu­ră și ortacii lui Andrei Keresztény, ai lui Mi­­hai Fedor ca, Vasile Malioca, loan Ciorba 11, loan Horea și mulți alții. Instantaneul de mai sus l-am matinal prins zilele acestea sur­sa una din minele combi­natului maramureșean care intr-un trecut mai apropiat avea o reputa­ție nu prea strălucită. Exploatarea minieră li­ba. Reconstituim cu aju­torul șefului exploată­rii, inginerul Ioan Io­­nescu, zilele de muncă, de avînt ale lui sep­tembrie 1968. .. .Imflucărata chema­re a partidului pentru înzecirea eforturilor, per­tru asigurarea pa­triei cu metal mai mult a găsit între dealurile liber același ecou pu­ternic ca în­­ ara în­treagă. Oamenii au in­trat mai grăbiți în mi­nă, au „tras" tare și la fiecare ieșire din șut se­­ ineau scai de mais­trul lor să-l audă ra­­portînd planul depășit. Abia atunci își găseau asu­mpăr și se îndrep­tau spre case. In aba­tajul de pe Firizan la orizontul 1, între suitoa­rele 14 și 15, s-a în­cărcat cu peste 50 la sută mai mult minereu decit s-a cerut, la „ori­zontalul“ dintre suitoa­rele 1 și 4 la plus 80 pe Aluniș, cei 33 de oa­meni care se perindau aici pe trei schimburi au dat cu 12 la sută mai mult minereu decît aveau plan. Și abatajul acesta nu-i oarecare. Nu are decît 180 lungi­me și un filon gros, bo­gat. Ilbanii se mîndresc cu adevărate recorduri. Galeria transversală pe Aluniș la plus 80 nu măsoară decît 6,7 m.p. în profil. Avînd o ma­șină de încărcat, oame­nii lui Mihai Fedorca au avansat 45 metri cu armare în cadre meta­lice. .. .Dimineață ploioa­să de toamnă. Cei din schimbul de noapte s-au dus acasă, lămpile ce­lor din schimbul I scli­pesc în lungul și latul subteranului ulban. Ca un ecou al muncii lor tot mai rodnice, locomo­tiva scoate șir după șir vagonetele pline cu mi­nereu. Se nasc astfel noile victorii de muncă ale unui colectiv minier pornit cu fermitate pe drumul afirmării po­tențialului său. GH. DUMITRESCU ===»=—=*«==— IIIIIIII I In acțiunea de rentabilizare, GLOBALUL - O MASCĂ A PARȚIALULUI Importanta deosebită pe care o reprezintă sporirea eficienței în cele mai diverse domenii ale acti­vității productive este unanim în­țeleasă, ea a devenit o preocupare continuă a fiecărui colectiv de muncă. De altfel în cadrul acțiunii de organizare științifică a produc­ției și a muncii, obiectivele stabi­lite, studiile elaborate converg în același punct, valorificarea supe­rioară a potențialului tehnic și uman, printr-o mobilizare activă a rezervelor interne de care dispun­e întreprinderile noastre. Este știut faptul că în ansamblul măsurilor îndreptate spre ridicarea nivelului calitativ al întregii acti­vități, rentabilizarea tuturor pro­duselor influențează în mod covîr­­șitor situația economico-financiară, îndeosebi prețul de cost și benefi­ciile. Tocmai de aceea, lichidarea pierderilor planificate și neplani­ficate trebuie să fie privită ca o obligație de căpetenie a unităților, care mai mențin acele canale prin intermediul cărora se scurg chel­tuieli neeconomicoase generate de La C. L La SIGHETUL MARMAȚIEI gospodărirea nechibzuită a fondu­rilor materiale și financiare. Ținînd seama de această cerin­ță, comitetul de direcție de la C.I.L Sighetul Marmației, cu sprijinul colectivului de organizare științifi­că a producției, a dezvăluit nume­roase rezerve interne, a închis multe din canalele prin care se făceau cheltuieli nejustificate. Așa de exemplu, la fabrica de mobilă curbată, unde tehnologia de pre­lucrare a materiei, prime ridică probleme complexe, unde ani de-a rîndul volumul rebuturilor deținea o pondere însemnată pe întregul combinat, cadrele tehnice au ana­lizat și studiat, în mai multe rân­duri, cauzele acestor stări de lu­cruri și de fiecare dată au tras con­cluzii în favoarea îmbunătățirii activității. Ca urmare s-a manifes­tat o exigență sporită față de re­­cepționarea materiei prime. Nu puține au fost la număr cazurile cînd cheresteaua necorespunză­toare livrată de beneficiari a fost refuzată. In paralel s-au luat mă­suri pentru ca marfa primită să fie manipulată și conservată în condi­ții care să nu ducă la deprecierea ei. Dar volumul mare al rebuturi­lor nu se datora în exclusivitate celor menționate mai sus. Erau necazuri și de altă natură. Para­metrii de tratare hidrotermică materialului lemnos, neîncadrîndu-­­ se în prescripțiunile stabilite, de­terminau crearea unui stoc destul de important de leluri și alte piese care, supuse operațiunii de curba­re, deveneau inapte pentru asam­blarea lor în produsul finit. Prin studii bine gîndite s-a ajuns la o ameliorare evidentă a procesului de tratare. De asemenea, s-a rea­lizat un pas înainte și în ceea ce privește­­ croirea pieselor pentru mobila curbată. Din analizele făcute rezultă că pe baza măsurilor întreprinse pro­centul de rebuturi, de la această fabrică, s-a redus cu peste 8 la su­tă față de perioada corespunzătoa­re anului precedent. Cu toate aceste îmbunătățiri, so­cotim că numai într-o anumită mă­sură s-a acționat pentru eliminarea neajunsurilor ce se manifestă aici. Spunem acest lucru bazîndu-ne pe considerentul că din structura pre­țului de cost materialele pentru finisaj la mobila curbată reprezin­tă circa 18 la sută. Și tocmai la acest capitol se pare că studiul în­treprins cu privire la introducerea unui nou procedeu de finisare a scaunelor — prin imersie — ,ceea Ing. ION RETEGAN (Continuare in pag. a 3-a) Cu Gheorghe Chivu DESPRE PLASTICĂ ȘI POEZIE - Cititorii ziarului nostru- vă cunosc in ipostaza de poet. După cite suntem informați deschideți o expoziție de pictură la Sighetul Marmației. Vă rugăm să ne spuneți de cind pictați și cum ați Început? — Dacă intr-adevăr cititorii aruncă și cîte-o privire în pagina de literatură a ziarului „Pentru socialism" și-mi văd din cinci în cînd numele sub un vers, și prin aceasta sînt mai mult sau mai puțin cunoscut numai în această ipostază, faptul se datorește privilegiului de care dispune, în po­fida artelor plastice, literatura. Ea poate fi făcută prin presă mai repede cunoscută decît arta plastică. Pregătirea mea, meseria cu acte în re­gulă și cu peceți nu e de poet, ci de pictor, dar ca să fiu mai clar, îmi desfășor activitatea ca profesor de arte plastice la Sighetul Marmației. La întrebarea cu privire la primele începuturi în pictură pot să-mi amintesc că acestea au avut loc din primele clase secundare, cînd mă intriga­se tehnica picturii moderne, a cărei tușe în relief o asemănăm cu zvirliturile proaspete de mistrie în mortar, și tare aș fi vrut să mă joc și eu, dacă s-ar fi putut, pînă-n gît, cu felul acesta Interviu realizat de ION BUDA (Continuare in pag. a 3-a) I i Complex comercial In comuna Seini au început lu­crări pentru amenajarea unui ma­re complex comercial care, între altele, va cuprinde raioane de desfacere a încălțămintei, a arti­colelor de confecții, tricotaje și galanterie, o braserie, o cafenea, cofetărie, restaurant și alte unități comerciale. Noul complex, cel mai mare de acest profil construit pînă acum în comunele județului — cu o suprafață de aproape 1.000 m.p. — urmează a fi dat în folosință in primul semestru al anului 1969. Recent comuna Moisei a fost conectată la sistemul energetic național. O dată cu aceasta vechiul aparat de proiecție ci­nematografică din dotarea co­munei a fost înlocuit cu unul nou cu bandă normală. Ca ur­mare, numărul spectatorilor la cinematograf a sporit cu peste 50 la sută. i Anul XVIII nr. 4575 Miercuri 9 octombrie 1968 4 pagini — 3­ bani ★ In intervalul ce a trecut din ziua în ca­re Tîrgu Lăpuș a fost declarat oraș, rețeaua prestatoare de servi­cii pentru populație s-a lărgit cu încă 12 unități. Au fost în­ființate noi ateliere de fierărie, tapiserie, tricotaje, instalații e­­lectrice, mecanică, tîmplărie, cojocărie ș.a. La Tîrgu Lăpuș funcționează acum 42 unități profilate pen­tru 25 de activități prestatoare de servi­cii pentru populație. Unități de prestat» Donatori de singe Stația de recoltare și conservare a sîngelui din Sighetul Marmației a întreprins în ultimul timp noi acțiuni pentru popularizarea actului u­­man­itar pe care îl îndeplinesc acei care donând sînge contribuie la salvarea unor vieți omenești. In cadrul unor asemenea acțiuni beneficiarii de transfuzii de singe au exprimat în cuvinte calde mulțumiri unor donatori onorifici de singe, pentru sîngele cărora le datorează salvarea lor. Mulți din cei prezenți la acțiunile amintite au hotărît să devină și ei donatori onorifici de singe. Nu­mărul acestora a urcat astfel, în Sighetul Marina­­tiei, iu numai cîteva zile, cu aproape 200. Ritmuri noi la lucrările de hidro­ameliorații In ultimii ani au fost întreprinse și în județul Mara­mureș acțiuni am­ple de hidroame­liorații menite să diminueze efecte­le dăunătoare a­­le excesului sau lipsei de umidita­te. Mii de coopera­tori au redat cir­cuitului agricol mari suprafețe de teren. Șantierele de irigare-deseca­­re din complexul intercooperatist Ul­­meni, Mînău, Săl­­sig, Arduzel, pre­cum și cele de la Săcălășeni, Coruia, Coaș, Ardusat și altele au scos, de sub influența ne­gativă a factorilor naturali peste 1.500 ha teren­­ agricol. Și rezultatele nu întîrzie să se ara­te. La C.A.P. Ul­­meni, de pildă, pe suprafața de 120 ha cu porumb iri­gat, se preconizea­ză să se­­ obțină în acest an o produc­ție medie care să depășească kg la hectar. 5.500 De asemenea, la C.A.P. Mireșu Mare, Tă­mâia, Satulung, Pribilești, Lută­cești, Salarg și al­tele din bazinul rîului Someș, pro­ducția legumicolă a depășit prevede­rile sarcinilor de plan, iar la C.A.P. Oarța de Jos și de Sus, Băița, Băsești și altele, prin lu­crările de dese­care și regulari­zare a norilor, mari suprafețe de teren au putut fi exploatate mult mai rațional și au dat producții bune de fin. Cu toate acestea, ra­portat la necesi­tăți și posibilități, volumul lucrărilor executate în uni­tățile noastre agri­cole este încă re­dus. Pe linia im­pulsionării lucrări­lor de hidroame­liorații, în cadrul planurilor de per­spectivă întocmite s-a preconizat ca încă în toamna a­­cestui an să se deschidă șantiere de 18 noi lucru pentru eliminarea excesului de apă de pe terenurile a­­gricole, executîn­­du-se canale de desecare lungi de 68.500 m.l. Prin aceasta se vor re­da circuitului a­­gricol mai bine de 1.600 ha teren. Concomitent cu acțiunile de dese­care, la C.A.P. Săl­­sig, Ardusat și Tă­mâia vor continua și vor fi lucrările de finisate ame­najare a terenuri­lor pentru iriga­ții pe o suprafață de peste 80 ha. Intr-o serie de al­te unități agri­cole (Dumbrava, Borcut, Rogoz, Lă­­puș), precum și in cele din Pribilești, Fersig, Lucăcești Satulung, sînt ne­cesare­ lucrări nu numai de desecare, ci­ și pentru mutări de apă acu­în vederea irigării și populării cu pești. Dacă pînă în prezent cîteva din măsurile preconi­zate au prins via­ță, trebuie să spu­nem că acestea sînt cu totul de­parte de a reflecta realele posibilități. In complexul in­tercooperatist Ul­­meni, Mînău, Săl­­sig și Arduzel, de pildă, deși au fost stabilite sarcinile de lucru și s-au marcat pe teren toate detaliile teh­nice, munca se desfășoară foarte anevoios. Aceeași situație o găsim și la Tămaia­ de Jos, Luciu Suciu de Sus, Văleni și în alte părți. Este necesar ca prin grija consi­liilor populare co­munale, conduce­rile cooperative­lor agricole să întreprindă măsuri menite să im­pulsioneze lucră­rile de desecări și irigații. Ing. PETRE MITRU de la U.J.C.A.P. Maramureș Exploatarea minieră Su­ier realizează peste 60 la sută din de minereu în extracția carieră. In scopul creșterii ran­damentului aici se apli­că pușcarea masivă cu camere de minare încărcare. IN FOTOGRA­Și FIE. Unul din noile ex­cavatoare date în func­­țiune. Noi livezi 21 cooperative agricole de producție, printre care cele din Ardusat, Câmpulung la Tisa, Finteu­­șu Mic, Bicaz, Asuaju­ de Sus, Gorj, Chechiș, Săsar și Arm­iș, au identificat în perimetrul lor noi suprafețe de teren ce se pretează a fi plantate cu pomi fructiferi. Pe ele, în toamna acestui an, urmează a fi amenajate noi livezi a căror supra­față va însuma peste 200 ha. Pomicultorii vor executa și un important volum de lucrări pentru înlocuirea materialului slab productiv din livezile mai vechi, în care vor fi plantați în toamna a­­ceasta aproape 10.000 de pomi fructiferi. Prin contribuție cetățenească Cetațenii din satul Hovrila prin munca patriotică a săte­­nialță prin contribuție volunta­­rilor, pentru construirea noii­ră o școală nouă. Pe șantierul școli au fost executate pînă noului obiectiv lucrările sînt acum lucrări în valoare de în plină desfășurare. Numai peste 18.000 lei. Plante medicinale Culegătorii de plante medicinale din cuprinsul județului în­­tîmpină toamna cu un bilanț bogat în realizări. Ei au recoltat și valorificat pînă acum 185 tone de plante medicinale. La unele sortimente, cum sînt Coada șoricelului și Sunătoare, cantitățile recoltate depășesc cu 3.150—6.500 kg contractele încheiate pe în­tregul an, iar la Coaje de crușin de peste 8 ori. < PENTRU moment ...EȘEC Tratatul a­m­ericano -spaniol care acorda Statelor Unite accesul pentru încă cinci ani la bazele aeriene și navale de pe teritoriul Spaniei pare să fi murit la o vîrstă foar­te fragedă. Aceasta este și părerea oficialităților ame­ricane care manifestă pesi­mism față de o reînviere a acordului. Spania a denunțat acordul marțea trecută, invocînd o clauză a acestuia care stipu­lează că în cazul în care la data expirării tratatului nu se va ajunge la o înțelegere privind înnoirea lui, se a­­cordă un termen de șase luni pentru reluarea negocieri- COMENTARIU EXTERN lor. Oficialitățile america­ne au afirmat, la încheierea tratativelor, că cele două părți sunt așa de departe ni­cit se pare că, cel puțin pen­tru moment, nu există nici o șansă de a se relua nego­cierile. Dacă acordul nu va fi re­înnoit pînă la 26 martie anul viitor, Statele Unite vor fi obligate să-și retragă, în termen de un an, toate sub­marinele „Polaris" de la Ba­za Rota, situată în apropiere de Cadiz, precum și să eva­cueze cele trei baze aeriene de la Torrejon, Maron și Sa­ragossa. Cu toată părerea de rău, oficialitățile americane tre­buie să recunoască impor­tanța pe care o au aceste baze pentru strategia S.U.A. și nu numai a lor... Dar „nu există nici un dubiu că vom supraviețui „lamentează" și fără ele", de militarii ame­ricani. . Denunțarea de către Spa­nia a acordului a survenit la sfârșitul a zece zile de in­tense negocieri între minis­trul de externe spaniol, Ma­rio Castiella, însoțit de echipă de experți, și minis­­­trul de resort american. ILEANA DUMITRESCU (Continuare în pag. a 4-a) I

Next