Pentru Socialism, octombrie 1968 (Anul 18, nr. 4568-4594)
1968-10-09 / nr. 4575
\ k » ".Wii&ifa&iS £ 666Stár £ i&, In noua hală de finisaj a Fabricii de tricotaje „Unitatea” din Sighetul Marmației. Drumul afirmam Dimineață ploioasă de toamnă. Fomfota din incinta minei s-a potolit. Lămpile celor din schimbul I s-au „topit“ în bolta neagră a galeriei, cei de azi-noapte, au trecut pe la vestiar, și-au scuturat colbul galben de pe haine și acum se îndreaptă spre casă. In sala de apel, un panou și niște tabele atrag privirile minerilor. S-au calculat realizările pe septembrie și fiecare vrea să știe „cum stă", cit a ciștigat, se — Bravo, Ioane. O să bucure ai tăi. Aproape 129 de lei pe post, cîștig nn glumă! — De tine nu spun, Mihai, că ai 129,70 lei. De, cu ceva bănuit m-ai „luat“. Bineînțeles, nu numai ortacii lui loan Pop VI, ai lui Mihai Mihnea au realizat cîștiguri frumoase. Se bucură și ortacii lui Andrei Keresztény, ai lui Mihai Fedor ca, Vasile Malioca, loan Ciorba 11, loan Horea și mulți alții. Instantaneul de mai sus l-am matinal prins zilele acestea sursa una din minele combinatului maramureșean care intr-un trecut mai apropiat avea o reputație nu prea strălucită. Exploatarea minieră liba. Reconstituim cu ajutorul șefului exploatării, inginerul Ioan Ionescu, zilele de muncă, de avînt ale lui septembrie 1968. .. .Imflucărata chemare a partidului pentru înzecirea eforturilor, pertru asigurarea patriei cu metal mai mult a găsit între dealurile liber același ecou puternic ca în ara întreagă. Oamenii au intrat mai grăbiți în mină, au „tras" tare și la fiecare ieșire din șut se ineau scai de maistrul lor să-l audă raportînd planul depășit. Abia atunci își găseau asumpăr și se îndreptau spre case. In abatajul de pe Firizan la orizontul 1, între suitoarele 14 și 15, s-a încărcat cu peste 50 la sută mai mult minereu decit s-a cerut, la „orizontalul“ dintre suitoarele 1 și 4 la plus 80 pe Aluniș, cei 33 de oameni care se perindau aici pe trei schimburi au dat cu 12 la sută mai mult minereu decît aveau plan. Și abatajul acesta nu-i oarecare. Nu are decît 180 lungime și un filon gros, bogat. Ilbanii se mîndresc cu adevărate recorduri. Galeria transversală pe Aluniș la plus 80 nu măsoară decît 6,7 m.p. în profil. Avînd o mașină de încărcat, oamenii lui Mihai Fedorca au avansat 45 metri cu armare în cadre metalice. .. .Dimineață ploioasă de toamnă. Cei din schimbul de noapte s-au dus acasă, lămpile celor din schimbul I sclipesc în lungul și latul subteranului ulban. Ca un ecou al muncii lor tot mai rodnice, locomotiva scoate șir după șir vagonetele pline cu minereu. Se nasc astfel noile victorii de muncă ale unui colectiv minier pornit cu fermitate pe drumul afirmării potențialului său. GH. DUMITRESCU ===»=—=*«==— IIIIIIII I In acțiunea de rentabilizare, GLOBALUL - O MASCĂ A PARȚIALULUI Importanta deosebită pe care o reprezintă sporirea eficienței în cele mai diverse domenii ale activității productive este unanim înțeleasă, ea a devenit o preocupare continuă a fiecărui colectiv de muncă. De altfel în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, obiectivele stabilite, studiile elaborate converg în același punct, valorificarea superioară a potențialului tehnic și uman, printr-o mobilizare activă a rezervelor interne de care dispune întreprinderile noastre. Este știut faptul că în ansamblul măsurilor îndreptate spre ridicarea nivelului calitativ al întregii activități, rentabilizarea tuturor produselor influențează în mod covîrșitor situația economico-financiară, îndeosebi prețul de cost și beneficiile. Tocmai de aceea, lichidarea pierderilor planificate și neplanificate trebuie să fie privită ca o obligație de căpetenie a unităților, care mai mențin acele canale prin intermediul cărora se scurg cheltuieli neeconomicoase generate de La C. L La SIGHETUL MARMAȚIEI gospodărirea nechibzuită a fondurilor materiale și financiare. Ținînd seama de această cerință, comitetul de direcție de la C.I.L Sighetul Marmației, cu sprijinul colectivului de organizare științifică a producției, a dezvăluit numeroase rezerve interne, a închis multe din canalele prin care se făceau cheltuieli nejustificate. Așa de exemplu, la fabrica de mobilă curbată, unde tehnologia de prelucrare a materiei, prime ridică probleme complexe, unde ani de-a rîndul volumul rebuturilor deținea o pondere însemnată pe întregul combinat, cadrele tehnice au analizat și studiat, în mai multe rânduri, cauzele acestor stări de lucruri și de fiecare dată au tras concluzii în favoarea îmbunătățirii activității. Ca urmare s-a manifestat o exigență sporită față de recepționarea materiei prime. Nu puține au fost la număr cazurile cînd cheresteaua necorespunzătoare livrată de beneficiari a fost refuzată. In paralel s-au luat măsuri pentru ca marfa primită să fie manipulată și conservată în condiții care să nu ducă la deprecierea ei. Dar volumul mare al rebuturilor nu se datora în exclusivitate celor menționate mai sus. Erau necazuri și de altă natură. Parametrii de tratare hidrotermică materialului lemnos, neîncadrîndu- se în prescripțiunile stabilite, determinau crearea unui stoc destul de important de leluri și alte piese care, supuse operațiunii de curbare, deveneau inapte pentru asamblarea lor în produsul finit. Prin studii bine gîndite s-a ajuns la o ameliorare evidentă a procesului de tratare. De asemenea, s-a realizat un pas înainte și în ceea ce privește croirea pieselor pentru mobila curbată. Din analizele făcute rezultă că pe baza măsurilor întreprinse procentul de rebuturi, de la această fabrică, s-a redus cu peste 8 la sută față de perioada corespunzătoare anului precedent. Cu toate aceste îmbunătățiri, socotim că numai într-o anumită măsură s-a acționat pentru eliminarea neajunsurilor ce se manifestă aici. Spunem acest lucru bazîndu-ne pe considerentul că din structura prețului de cost materialele pentru finisaj la mobila curbată reprezintă circa 18 la sută. Și tocmai la acest capitol se pare că studiul întreprins cu privire la introducerea unui nou procedeu de finisare a scaunelor — prin imersie — ,ceea Ing. ION RETEGAN (Continuare in pag. a 3-a) Cu Gheorghe Chivu DESPRE PLASTICĂ ȘI POEZIE - Cititorii ziarului nostru- vă cunosc in ipostaza de poet. După cite suntem informați deschideți o expoziție de pictură la Sighetul Marmației. Vă rugăm să ne spuneți de cind pictați și cum ați Început? — Dacă intr-adevăr cititorii aruncă și cîte-o privire în pagina de literatură a ziarului „Pentru socialism" și-mi văd din cinci în cînd numele sub un vers, și prin aceasta sînt mai mult sau mai puțin cunoscut numai în această ipostază, faptul se datorește privilegiului de care dispune, în pofida artelor plastice, literatura. Ea poate fi făcută prin presă mai repede cunoscută decît arta plastică. Pregătirea mea, meseria cu acte în regulă și cu peceți nu e de poet, ci de pictor, dar ca să fiu mai clar, îmi desfășor activitatea ca profesor de arte plastice la Sighetul Marmației. La întrebarea cu privire la primele începuturi în pictură pot să-mi amintesc că acestea au avut loc din primele clase secundare, cînd mă intrigase tehnica picturii moderne, a cărei tușe în relief o asemănăm cu zvirliturile proaspete de mistrie în mortar, și tare aș fi vrut să mă joc și eu, dacă s-ar fi putut, pînă-n gît, cu felul acesta Interviu realizat de ION BUDA (Continuare in pag. a 3-a) I i Complex comercial In comuna Seini au început lucrări pentru amenajarea unui mare complex comercial care, între altele, va cuprinde raioane de desfacere a încălțămintei, a articolelor de confecții, tricotaje și galanterie, o braserie, o cafenea, cofetărie, restaurant și alte unități comerciale. Noul complex, cel mai mare de acest profil construit pînă acum în comunele județului — cu o suprafață de aproape 1.000 m.p. — urmează a fi dat în folosință in primul semestru al anului 1969. Recent comuna Moisei a fost conectată la sistemul energetic național. O dată cu aceasta vechiul aparat de proiecție cinematografică din dotarea comunei a fost înlocuit cu unul nou cu bandă normală. Ca urmare, numărul spectatorilor la cinematograf a sporit cu peste 50 la sută. i Anul XVIII nr. 4575 Miercuri 9 octombrie 1968 4 pagini — 3 bani ★ In intervalul ce a trecut din ziua în care Tîrgu Lăpuș a fost declarat oraș, rețeaua prestatoare de servicii pentru populație s-a lărgit cu încă 12 unități. Au fost înființate noi ateliere de fierărie, tapiserie, tricotaje, instalații electrice, mecanică, tîmplărie, cojocărie ș.a. La Tîrgu Lăpuș funcționează acum 42 unități profilate pentru 25 de activități prestatoare de servicii pentru populație. Unități de prestat» Donatori de singe Stația de recoltare și conservare a sîngelui din Sighetul Marmației a întreprins în ultimul timp noi acțiuni pentru popularizarea actului umanitar pe care îl îndeplinesc acei care donând sînge contribuie la salvarea unor vieți omenești. In cadrul unor asemenea acțiuni beneficiarii de transfuzii de singe au exprimat în cuvinte calde mulțumiri unor donatori onorifici de singe, pentru sîngele cărora le datorează salvarea lor. Mulți din cei prezenți la acțiunile amintite au hotărît să devină și ei donatori onorifici de singe. Numărul acestora a urcat astfel, în Sighetul Marinatiei, iu numai cîteva zile, cu aproape 200. Ritmuri noi la lucrările de hidroameliorații In ultimii ani au fost întreprinse și în județul Maramureș acțiuni ample de hidroameliorații menite să diminueze efectele dăunătoare ale excesului sau lipsei de umiditate. Mii de cooperatori au redat circuitului agricol mari suprafețe de teren. Șantierele de irigare-desecare din complexul intercooperatist Ulmeni, Mînău, Sălsig, Arduzel, precum și cele de la Săcălășeni, Coruia, Coaș, Ardusat și altele au scos, de sub influența negativă a factorilor naturali peste 1.500 ha teren agricol. Și rezultatele nu întîrzie să se arate. La C.A.P. Ulmeni, de pildă, pe suprafața de 120 ha cu porumb irigat, se preconizează să se obțină în acest an o producție medie care să depășească kg la hectar. 5.500 De asemenea, la C.A.P. Mireșu Mare, Tămâia, Satulung, Pribilești, Lutăcești, Salarg și altele din bazinul rîului Someș, producția legumicolă a depășit prevederile sarcinilor de plan, iar la C.A.P. Oarța de Jos și de Sus, Băița, Băsești și altele, prin lucrările de desecare și regularizare a norilor, mari suprafețe de teren au putut fi exploatate mult mai rațional și au dat producții bune de fin. Cu toate acestea, raportat la necesități și posibilități, volumul lucrărilor executate în unitățile noastre agricole este încă redus. Pe linia impulsionării lucrărilor de hidroameliorații, în cadrul planurilor de perspectivă întocmite s-a preconizat ca încă în toamna acestui an să se deschidă șantiere de 18 noi lucru pentru eliminarea excesului de apă de pe terenurile agricole, executîndu-se canale de desecare lungi de 68.500 m.l. Prin aceasta se vor reda circuitului agricol mai bine de 1.600 ha teren. Concomitent cu acțiunile de desecare, la C.A.P. Sălsig, Ardusat și Tămâia vor continua și vor fi lucrările de finisate amenajare a terenurilor pentru irigații pe o suprafață de peste 80 ha. Intr-o serie de alte unități agricole (Dumbrava, Borcut, Rogoz, Lăpuș), precum și in cele din Pribilești, Fersig, Lucăcești Satulung, sînt necesare lucrări nu numai de desecare, ci și pentru mutări de apă acuîn vederea irigării și populării cu pești. Dacă pînă în prezent cîteva din măsurile preconizate au prins viață, trebuie să spunem că acestea sînt cu totul departe de a reflecta realele posibilități. In complexul intercooperatist Ulmeni, Mînău, Sălsig și Arduzel, de pildă, deși au fost stabilite sarcinile de lucru și s-au marcat pe teren toate detaliile tehnice, munca se desfășoară foarte anevoios. Aceeași situație o găsim și la Tămaia de Jos, Luciu Suciu de Sus, Văleni și în alte părți. Este necesar ca prin grija consiliilor populare comunale, conducerile cooperativelor agricole să întreprindă măsuri menite să impulsioneze lucrările de desecări și irigații. Ing. PETRE MITRU de la U.J.C.A.P. Maramureș Exploatarea minieră Suier realizează peste 60 la sută din de minereu în extracția carieră. In scopul creșterii randamentului aici se aplică pușcarea masivă cu camere de minare încărcare. IN FOTOGRAȘi FIE. Unul din noile excavatoare date în funcțiune. Noi livezi 21 cooperative agricole de producție, printre care cele din Ardusat, Câmpulung la Tisa, Finteușu Mic, Bicaz, Asuaju de Sus, Gorj, Chechiș, Săsar și Armiș, au identificat în perimetrul lor noi suprafețe de teren ce se pretează a fi plantate cu pomi fructiferi. Pe ele, în toamna acestui an, urmează a fi amenajate noi livezi a căror suprafață va însuma peste 200 ha. Pomicultorii vor executa și un important volum de lucrări pentru înlocuirea materialului slab productiv din livezile mai vechi, în care vor fi plantați în toamna aceasta aproape 10.000 de pomi fructiferi. Prin contribuție cetățenească Cetațenii din satul Hovrila prin munca patriotică a sătenialță prin contribuție voluntarilor, pentru construirea noiiră o școală nouă. Pe șantierul școli au fost executate pînă noului obiectiv lucrările sînt acum lucrări în valoare de în plină desfășurare. Numai peste 18.000 lei. Plante medicinale Culegătorii de plante medicinale din cuprinsul județului întîmpină toamna cu un bilanț bogat în realizări. Ei au recoltat și valorificat pînă acum 185 tone de plante medicinale. La unele sortimente, cum sînt Coada șoricelului și Sunătoare, cantitățile recoltate depășesc cu 3.150—6.500 kg contractele încheiate pe întregul an, iar la Coaje de crușin de peste 8 ori. < PENTRU moment ...EȘEC Tratatul americano -spaniol care acorda Statelor Unite accesul pentru încă cinci ani la bazele aeriene și navale de pe teritoriul Spaniei pare să fi murit la o vîrstă foarte fragedă. Aceasta este și părerea oficialităților americane care manifestă pesimism față de o reînviere a acordului. Spania a denunțat acordul marțea trecută, invocînd o clauză a acestuia care stipulează că în cazul în care la data expirării tratatului nu se va ajunge la o înțelegere privind înnoirea lui, se acordă un termen de șase luni pentru reluarea negocieri- COMENTARIU EXTERN lor. Oficialitățile americane au afirmat, la încheierea tratativelor, că cele două părți sunt așa de departe nicit se pare că, cel puțin pentru moment, nu există nici o șansă de a se relua negocierile. Dacă acordul nu va fi reînnoit pînă la 26 martie anul viitor, Statele Unite vor fi obligate să-și retragă, în termen de un an, toate submarinele „Polaris" de la Baza Rota, situată în apropiere de Cadiz, precum și să evacueze cele trei baze aeriene de la Torrejon, Maron și Saragossa. Cu toată părerea de rău, oficialitățile americane trebuie să recunoască importanța pe care o au aceste baze pentru strategia S.U.A. și nu numai a lor... Dar „nu există nici un dubiu că vom supraviețui „lamentează" și fără ele", de militarii americani. . Denunțarea de către Spania a acordului a survenit la sfârșitul a zece zile de intense negocieri între ministrul de externe spaniol, Mario Castiella, însoțit de echipă de experți, și ministrul de resort american. ILEANA DUMITRESCU (Continuare în pag. a 4-a) I