Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)
1969-10-09 / nr. 4887
2 cinema Joi 9 octombrie 1969 BAIA MARE — Dacia: La nord prin nord-vest (de ■ la orele 9, 12,30, 16, 19,30); Minerul: Neîmblînzita Angelică; Popular: Cartierul veseliei; Tineretului: Ultimul miliardar: 1 Mai: D'ale carnavalului; BAIA SPRIE:. Adio Gringo; SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: O chestiune de onoare; VIȘEUL DE SUS: Paradisul îndrăgostiților; BORȘA: Cuba '58; BAIA BORȘA: Uraganul; CAVNIC : Minerul: Stolul captiv; Gutinul: Operațiunea Belgrad; TG. LAPUȘ: Taxian, omul junglei; ȘOMCUTA MARE: Dragoste la Las Vegas.• SEMI: Boccaccio '70; CÎMPULUNG LA TISA: Heroina: BĂIUȚ: Viata începe la opt seara. BÂIȚA: Feldmare sala. televiziune Joi 9 octombrie 1969 18.00 Buletin de știri. 18.05 Studioul pionierilor... la Iași. 18.25 Criterii. 19.00 Avanpremieră. 19.15 Interpreți îndrăgiți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.55 Actualitatea economică. 20.10 Seară de teatru TV. 20.40 Pe teme muzicale. 21.05 „Chore Studio" — balet contemporan. 21.30 Convorbiri literare. 22.15 Jacqueline Micinette — film" muzicall'22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cronica ideilor. r Și dacă nu tăiam varză cu elicea avionului... ? înghit orice. Asta din ziua cînd tăind varză pentru iarnă cu elicea avionului m-am lovit puțin deasupra urechii stingi. E destul de curios, dar așa este. Am început a doua zi, în zori, cu ceasornicul deșteptător. La citeva ore mi-a venit poftă de o valiză. Noroc că era bine închisă și avea culoarea gri. A mers strună. Dintr-o singură înghițitură. După două zile — timp in care am dat pe git și una și alta: bastoane, mese cu și fără picioare, 13 stîlpi loviți de autoturisme (mi-au mai rămas 649 fiindcă timpul liber nu mi-a permis să-i înghit pe toți) — prind o rară ocazie: un autobuz. Un autobuz în toată regula. Un autobuz ca celelalte autobuze ale Direcției regionale de transporturi auto: murdar, plin de praf, benzină, ulei, fără cauciucuri de rezervă și așa mai departe... Acum, după mărturisirea că fiPION am înghițit chiar un autobuz să nu mă faceți halbă (pardon), țap ispășitor. Adresez această rugăminte mai ales celor 25 de sigheteni care, in ziua de 6 octombrie, doreau să pornească din Baia Mare cu autobuzul de ora 16. Nu. Autobuzul dumnealor nu l-am înghițit eu! Vă certifică acest lucru și dispecerul de serviciu, de la Autobaza nr. 1 din Baia Mare. Poate s-o fi înghițit pămintul, fiindcă la Autogară a apărut abia după două ore și ceva... Poftim, am găsit și cheia! Ce am să fac cu ea? închid paranteza asta cu autobuzul de Sighetul Marmației. Revin acum la autobuzul meu. Cel plin de praf și fără cauciucuri de rezervă. Așadar, l-am înghițit. Dar cum praful, chiar dacă îi îmbibat cu benzină tot colb rămîne, mi s-a făcut o sete strașnică. Să beau deci o bere. La restaurant nu! Mă tem că in așteptarea comenzii înghit un ospătar. Intru la Plăcintăria din strada 17 Octombrie. Lume puțină. Abia vreo doi-trei consumatori. Zic ce doresc. Prind sticla. Ofer banii. Iau restul. Dar cu? — Ei, pe asta n-o mai înghit! La care una din cele trei femei în alb. — De ce? Aveți tot dreptul. Reținem automat pentru sticlă garanție de la fiecare consumator. Chiar dacă e singurul cumpărător și bea berea în fața noastră. Prin urmare, cu tot curajul. Inghițiți-l fără teamă...! ! — Tocmai acest sistem vînzare nu pot să-l înghit! de ! .. .Plec. Pe drum înghit o ? cisternă cu idei. Mare noroc! . Nu de alta dar pot veni în ajutorul tempeleului. Dacă , nu îmil altceva măcar cu o idee. Iat-o, garanție s-ar putea pretine de și pentru scobitori. Mai ales că unii consumatori au obiceiul ca după folosire să le arunce. Ei vedeți? Niciodată nu se știe unde zace ideea. Dacă nu tăiam varză cu elicea avionului... ^ GH. MOLDOVAN^J Recent apărut în Editura Academiei R.S.R., studiul „Sensuri ale frumosului în estetica românească" de Grigore Smeu reprezintă o vastă sinteză a eforturilor și realizărilor esteticienilor români precursori sau contemporani (Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, Lucian Blaga, Liviu Rusu, Eugen Lovinescu, Mihai Ralea și alții), eforturi grupate în jurul ideii de frumos, ca noțiune centrală și piatră de încercare a oricărei concepții estetice. Rațiunea lucrării o constituie, firește, evaluarea elementelor valoroase ale gîndirii estetice românești dintr-o perspectivă științifică marxistă și în raport cu gradul de contribuție pe care această gîndire a adus-o la mișcarea estetică modernă europeană. Invingînd cu succes dificultățile ce se ridică inevitabil în calea cercetătorului, prin vastitatea materialului de analizat și opoziția erorilor anterioare de interpretare, autorul a știut să găsească modalitatea de a grupa materialul pe teme, studiul său eșalonîndu-se pe capitole ca: frumosul ca izbutit estetic, frumosul psihofizic, legea nontransponibilității, sensul logodinamic al frumosului, frumos și saeculum, frumosul romanic etc. Un alt merit care ni se impune este raportarea permanentă a unei concepții sau a unui autor în discuție la mișcarea estetică europeană contemporană lui și la perspectiva istorică din care derivă. O astfel de localizare în spațiu și timp permite o mai bună înțelegere a faptelor, definește mai precis rolul și contribuția respectivului autor sau curent la spiritul estetic al vremii sale. Bogată în informații de primă mînă, lucrarea se adresează tuturor iubitorilor de artă, doritori a stăpîni un material științific de mai strînsă specialitate estetică. Și tocmai de aceea ni se pare că după „Estetica" de Tudor Vianu, „Sensuri ale frumosului în estetica românească" de Gr. Smeu constituie o lucrare fundamentală, strict necesară atît în înțelegerea problemelor generale ale esteticii, cît și în elucidarea acelui specific românesc de gîndire estetico-artistică. V. MARGINEANU I CARIE DESPRE FRUMOS Vremea Vremea rămîne în general frumoasă cu cerul variabil. Temperatura în creștere ușoară. Minimele vor fi cuprinse între 0—8 grade, iar maximele între 16—22 de grade. Dimineața ceață și brumă locală. La munte vremea în general frumoasă și răcoroasă. Competițiile elevilor FOTBAL Prima etapă a Campionatului municipal de fotbal rezervat școlilor generale, așa după cum era de așteptat, s-a desfășurat sub semnul unei lupte drize pentru cîștigarea celor două puncte puse în joc. Elevii s-au prezentat destul de bine pregătiți. Iată rezultatele înregistrate. Seria 1: Școala generală nr. 14 — Șc. generală nr. 30—4. Golurile au fost marcate de Erdei (3) și Pataky pentru învingători. Școala generală nr. 1 — Școala generală nr. 41—3. Jocul a fost de bună factură tehnică. Ambele echipe au combinat frumos in cîmp și au șutat la poartă din numeroase poziții. Școala generală nr. 4 și-a adjudecat victoria. Au marcat Siezinger (3) pentru Învingători, iar Bărbos pentru învinși. Școala generală nr. 12 — Școala generală nr. 103—6. Cel mai frumos joc al seriei. Au marcat Avram (2), Hofman, Coteț și Pintea (2 autogoluri de la Șc. gen. 12) pentru învingători, iar de la învinși Mezei (3). Școala generală nr. 6 — Școala generală nr. 5 4—5. Golurile au fost marcate de Molnar, Dragomirescu și Chifor (2). Seria a 11-a: Școala generală nr. 3 — Liceul de muzică 1—1. Au marcat Bizele și Vanciu. Școala generală nr. U — Liceul nr. 4, 2—1. Joc frumos, ciștigat la limită de cei de la 11. Deși se părea că vor cîștiga la scor, deoarece în minutul 12 scorul era de 2—0, totuși lucrurile nu s-au desfășurat așa. Școala generală nr. 2 — Liceul nr. 2, 1—1. Rezultatul reflectă just situația de pe teren. HANDBAL Masculin seria 1 : Școala generală nr. 10 — Școala generală nr. 8, 0—6: Școala generală nr. 14 — Școala generală nr. 6, 1—6: Școala generală nr. 1 Școala generală nr. 7, 5—2. Seria a II-a: Școala generală nr. 11 — Școala generală nr. 5 14—12: Liceul nr. 2 — Școala generală nr. 3, 4—6, Școala generală nr. 2 — Școala generală Baia Sprie 1—10. Feminin: Școala generală nr. 11 — Școala generală nr. 8, nedisputat; Liceul nr. 2 — Școala generală nr. 6—0 și Școala generală nr. 2 — Școala generală Baia Sprie 1—6. ION SOMEȘAN PENTRU SOCIALISM ) t Herghelia unor birocrați (Urmare din pag. 1) După cercetări destul de complicate aflăm că cele sesizate sînt întemeiate. De unde și pînă unde a ajuns Vasile Pop proprietar de cai și mînzi ? Consultăm mai întîi registrul agricol, actul legal de stabilire impozitelor agricole La poziția a lui Vasile Pop nu găsim nici urmă de cai. O fi vorba de vreo... potcoavă ? — Stați, nu vă grăbiți, încearcă să ne convingă Nicolae Hobleanu, funcționar la acest serviciu. Registrul model I.G.A. este un alt act pe baza căruia se pot stabili impozitele. Noi îl respectăm cu regularitate. — Bine, dar omul spune că a fost impus pe nedrept, că nu posedă cai și nici mînzi. — Tot ce se poate, dar pe mine, adică pe noi, nu ne interesează asta. Ce stă scris aici e literă de lege. Verificările sunt treaba inspectorului. Inspectorul Ilie Năsui care asistă la discuție se scuza: — La urma urmei, se mai pot face erori. Nu suntem nici noi Mafalda. Sînt atîtea sesizări de acest fel încît nu le mai poți da de capăt. Ii răspund: Acum redacția vrea să facă lumină numai în cazul lui Vasile Pop. Ne puteți furniza ceva lămuriri ? —îmi amintesc, da,că omul a fost pe aici mai de multe ori și că se plîngea mereu că nu are cai, dar eu nu m-am ocupat de treaba asta. Am considerat că este o restanță ce nu îmi aparține direct. Să-și spună părerea alții, care au această funcție de dinaintea mea. Discutăm apoi cu Vasile Hapca, șeful serviciului financiar al Consiliului popular orășenesc. Știe de investigația noastră. Dar... ce-i pasă? La dosarul său există totuși o hîrtie care, pentru dînsul, prezintă o acoperire. O reclamație sosită de undeva spune că Vasile Pop posedă totuși o pereche de cai și se cere impunerea proprietarului. Firește, e posibil ca o asemenea reclamație să fie adevărată, dar poate fi făcută și din rea intenție. Datoria salariaților de la serviciul financiar era de a elucida problema și a se convinge care este adevărata stare de fapte. Insă, din nenumăratele cereri, adrese și memorii ale lui Vasile Pop reiese că nimeni din serviciul amintit nu a întreprins vreo cercetare care să consființească pe bază de dovezi actul legal de impunere la impozit, încă din 1965, omul depune petiție la fostul Sfat popular rațional Vișeu, prin care cere cercetare amănunțită la fața loocului. Cererea stă multă vreme prin dosare, după care se răspunde omului: „Vă facem cunoscut că și în prezent posedați cai, deci impunerea a fost legal efectuată". Semnează Al. Chiuzbăian și Fr. Török, gur, Vasile Pop continuă Deșisă-și caute dreptatea prin alte și alte dovezi, bate mereu drumurile la serviciul financiar. Cităm o adresă eliberată de I.F. Jiblea pentru anul 1965: „Se adeverește de noi, că Vasile Pop, maistru la exploatarea noastră, nu posedă cai și nici alte mijloace de trai, proprietate personală..." In anul 1966, după ce achită suma de 802 lei impozit pe cai, face un memoriu către aceleași foruri competente, dar nici acesta nu este luat în seamă. Actul s-a pierdut la serviciul financiar. Omul aduce mereu acte justificative, se prezintă din nou, iar dintr-o adresă a I.F.Lugoj rezultă că Vasile Pop este maistrul forestier și că nu are cai. ’ Credem că este de prisos să mai prezentăm și alte argumente. Un fapt este de reținut modul cum a urcat și coborît pe scara anilor „herghelia" de cai din poiata lui Vasile Pop. Pe 1965 în registrul „Model I.G.H.“ el este trecut la impozit pentru 3 cai. In 1966, fără o altă dovadă, același număr de cai se raportează „din oficiu". In 1967, din nou dispare întreaga herghelie, pentru ca în 1968 să apară un număr de doi cai. In sfirșit pentru 1969, a rămas doar... mînzul. — Și cum rămîne cu mînzul?, îl întrebăm pe șeful serviciului, Vasile Hapca. Există sau ba ? — Nu, nu există, zice șeful. Este o greșeală a noastră, o eroare a salariaților noștri. Deci, o greșeală. Și încă una de crasă birocrație. Se recunoaște pe față. Numai că ea îl costă pe cetățean, purtat de atîtea ori pe cărări, eforturi, cheltuieli și necazuri. In concluzie punem întrebarea : Cu ce se ocupă salariații serviciului financiar Vișeul de Sus ? Nu cumva umblă prea mult după potcoave de cai morți ? Joi 9 octombrie 1969 Baza de aprovizionare și desfacere a Centralei industriale electronică și automatizare București) bd. Miciurin nr. 7/A Sectorul I vinde din stoc disponibil, fără repartiție, aparataj electrotehnic de joasă tensiune. Listele cu specificația acestui aparataj se pot consulta zilnic la sediul bazei precum și la Serviciul aprovizionării al întreprinderii poligrafice Baia Mare, bd. București nr. 25, intre orele II—15. I. I. L CRIȘANA Oradea CAL CLUJULUI NR. 202. ANGAJEAZĂ Muncitori necalificați PENTRU A LUCRA LA FABRICILE DE CĂRĂMIZI ȘI LA SECȚIA DE PREFABRICATE A ÎNTREPRINDERII. CEI INTERESAȚI SĂ SE ADRESEZE CONDUCERII ÎNTREPRINDERII TELEFON 18772, 18773. UIL METALUL Salonta STR. MUNCII NR. 37 caută spre angajare: - FORJORII - STRUNGARII - FREZORI. CEI INTERESAȚI SA SE ADRESEZE BIROULUI PERSONAL. INFORMAȚII LA TELEFON NR. 302. r jp&BSOL STR. MOFTINULUI NR 13. LIVREAZA DIN SPOQURI DISPONIBILE FARA REPARTIȚIE URMĂTOARELE MATERIALE: ' a* Mute ambalaj, un colb — balamale bands pian: Cote: miand 040—100 mim tablit' neagră **20—*60 mjfr. L. șuruburii becanice» LISTA SE POATE consulta la SER.Vlpl.UU APROVIZIONARE. TELEFON 26A esna PROSPECTAREA PERSONALITĂȚII (Urmare din pag. 1) Teodor Dobrovolschi (Liceul Baia Sprie): „Diagnosticarea psihică a elevului prezintă o însemnătate deosebită în procesul instructiv-educativ, atît pentru obținerea unor rezultate bune la învățătură cît și pentru potențarea laturii educative. Există posibilitatea constituirii unui sistem de diagnosticare pe baza elaborării de fișe psihopedagogice care să fie introduse începînd cu clasa I chiar". Alexandrina Lăpușan (Școala generală nr. 11 — Baia Mare): „Nu consider că este posibilă constituirea unui sistem eficient de diagnosticare psihică (în procent de 100 la sută). Dar pentru o prognoză mă pronunț afirmativ". Katalin Lina (Școala generală liba): „Deocamdată nu. Avem nevoie de date sigure, căutări și cercetări, studiu foarte mult. E necesar acest sistem care să includă procedee și metode de cunoaștere psihopedagogică cu un cît mai înalt procent de veridicitate, dar e foarte grea elaborarea lui. Rezolvarea depinde de cadrele didactice dintre care — de ce să nu recunoaștem — prea puține sunt care se preocupă de această problemă. Antrenarea cadrelor la cercetarea științifică, sub îndrumarea unui specialist, ar putea avea rezultate pozitive. înființarea posturilor de psihologi școlari va impulsiona — sper — orientarea spre temele esențiale ale psihologiei personalității". Cunoașterea elevului este un proces dificil în Maria Szabó (Liceul Baia Sprie): „Mijloacele și procedeele sunt cele stabilite deja de psihologie și pedagogie și sunt multiple și variate. Voi aminti pe cele mai importante: observația, experimentul (natural și de laborator), metoda convorbirii, a chestionarului, analiza psihologică a produselor activității elevilor. Sunt cunoscute și nu le voi descrie. Chestiunea nu este de a fi neapărat originali prin înmulțirea metodelor de studiu, ci de a le folosi și adopta pe cele existente la scopul propus". Mioara Lăpușan (Școala generală — Tăuții de Sus): „Un punct de vedere de care trebuie ținut seama este considerarea elevului ca obiect individual de cercetare. Ceea ce noi ne propunem să cu Katalin Sina: „Obișnuit se susține — și este adevărat — că personalitatea elevului este rezultatul final al procesului de învățămînt pe parcursul anilor de studii. Numai că acest lucru in care avem nevoie de un instrumentar capabil să ne ofere o imagine cît mai fidelă, se realizează de la sine, spontan, abandonînd pur și simplu elevul, lăsîndu-l să se confrunte singur. Este nevoie de ajutorul profesorului prin care elevul ajunge treptat la cunoașterea de sine și la împlinirea personalității sale. Personalitatea nu ni se descoperă singură, cunoașterea ei se realizează în strînsă dependență de influențele și solicitările la care o supunem". Mioara Lăpușan: „Elevul este un receptacol sensibil și deschis. Depinde de pedagog dacă acest receptacol va înregistra și fixa cunoștințele, ideile pe care i le predăm. Felul influențelor și solicitărilor instructiv-educative, intensitatea și calitatea lor sunt decisive în declanșarea reacțiilor elevului. Numai pe baza provocării acestor reacții, intr-un sistem Maria Szabó: „Este absolut necesar să prelungim luneta observației și după ce elevul a ieșit pe poarta școlii, îndeosebi pentru detectarea intereselor sale. Lăsat liber, el își va manifesta opțiunile sale conform înclinațiilor intr-o măsură mult mai mare decit îi permite programa școlară la cursuri. Modul cum își împarte timpul liber între diferitele activități — prioritatea acordată unora, neglijarea altora —nemaifiind sub supravegherea profesorului nu mai este obligat, uneori, să simuleze interes) poate să furnizeze date valoroase pentru completarea fișei psihopedagogice. Există elevi care citesc intens literatură beletristică, alții au acasă improvizate micro-labomultilateral de solicitări, putem ajunge la stabilirea portretului interior, la cunoașterea gradului de inteligență a înclinațiilor, aptitudinilor și vocației, a concepției despre viață. Nu de puține ori atitudinea activă sau pasivă a elevului față de lecție înseamnă nu lipsă de interes față de faptele expuse, ci nepriceperea profesorului de a le prezenta de așa manieră încît să trezească interesul. Cunoașterea elevului permite schițarea profilului personalității în perspectivă și ne dă posibilitatea să stabilim coordonatele pe care vom orienta întreaga activitate de influențare pedagogică". fatobre, ateliere foto, fără ca profesorii de specialitate să fie informați și, în consecință, să-i solicite pe linia acestor preocupări". Alexandrina Lăpușan: „Se știe că familia creează biografia educativă a copiilor. Aflîndu-se cea mai mare parte a timpului în ambianța familială, elevul se află sub observația directă a părinților. Aceștia pot veni în ajutorul școlii pentru o mai completă cunoaștere a profilului Dar întrucît nu toate școlarului, familiile pot realiza o colaborare la nivelul exigentelor pedagogice, se impun comparări, selectări, verificări riguroase ale informațiilor primite. Preluarea fără discernămînt derutează și mistifică". Teodor Dobrovolschi: „In fond, ceea ce numim aici prospectarea personalității are drept scop final asigurarea pregătirii optime a elevului, prin școală, pentru desfășurarea ulterioară a unei activități sociale. O maximă spune că forma unei sculpturi se află în înȘi la această întrebare răspunsurile sunt diferit. Se pare că există dificultăți și neclarități în însuși modul de abordare a problemei. Alexandrina Lăpușan: „Apreciez că, în prezent, dezideratul prospectării personalității elevului constituie o preocupare și un interes activ din partea majorității cadrelor didactice. Ideal ar fi ca locul termenului majoritate să fie luat de totalitate". Maria Szabó: „Interesul există întotdeauna, dar trebuie să existe cerințe unitare din partea tuturor cadrelor". Teodor Dobrovolschi: „Lipsește orientarea clară și precisă în rezolvarea acestei probleme — prea mult se dibuiește, sunt prea multe păreri și prea puține precizări". Mioara Lăpușan:" „Cred că felul în care se acționează este determinat în bună parte de factorul întîmplare". suși blocul de marmură. Depinde numai de ochiul artistului ca să nu se dezvăluie. Analog, trăsăturile personalității elevului există în formă incipientă. Depinde de pedagog ca ele să se dezvolte conform și tendințelor lor naturale dar și scopurilor educative". Prin caracterul său, azi virtual, mîine funcțional, problema personalității elevului trebuie situată pe primul plan în ordinea priorităților profesionale ale cadrelor didactice. Considerăm că s-a acumulat un volum suficient de date experimentale, furnizate de cercetările de specialitate, pentru a se proceda și în județul nostru la o sintetizare a principiilor, teoriilor, metodelor în legătură cu formarea și dezvoltarea personalității elevului. Trebuie să se renunțe la cunoașterea intuitivă a elevului și să se adopte cunoașterea științifică — metodică continuă, bazată pe teoriile și exiperiența pedagogiei contemporane. Se impune din partea cadrelor didactice o mai strînsă aderență la probleme esențiale ale procesului de învățămint. Perfecționarea profesională este un imperativ permanent care se justifică prin rolul sporit al școli noastre în societatea socialistă. — Care sunt mijloacele și procedeele de cunoaștere obiectivă a elevului și de stabilire a premiselor personalității acestuia? noaștem nu este o personalitate în general, ci personalitatea — realitate vie, concretă a lui A sau B. Și A se deosebește de B prin interesele și aptitudinile sale, temperamentul și caracterul său, nivelul și modul său propriu de dezvoltare intelectuală și morală. In caracterizarea psihologică a elevului să fie luate în considerare particularitățile individuale. Un alt punct de vedere îl constituie mobilitatea, permutările dinamice și variabilitatea psihică a elevului. A omite acest adevăr înseamnă a comite eroarea de a lua drept esențial ceea ce este nesemnificativ, a considera trăsătură stabilă ceea ce este incidental. Caracterizarea trebuie să ofere trăsăturile de bază ale personalității și perspectivele ei de dezvoltare". — Ce însemnătate au influențele și solicitările pe linia procesului instructiv-educativ în relevarea, descoperirea și dezvoltarea trăsăturilor principale ale personalității elevului? — întrucît școala nu este cadrul unic de manifestare a personalității elevului, apare necesitatea prelungirii investigației și dincolo de perimetrul strict școlar. Ce contribuție pot aduce factorii extrașcolari la completarea observațiilor? — Școala are un rol decisiv în formarea premiselor integrării sociale a tineretului. V-am ruga să vă referiți din acest unghi de vedere la importanța temei in discuție? — Apreciați că, în prezent, dezideratul prospectării personalității elevului constituie o preocupare și un interes activ din partea cadrelor didactice?