Pentru Socialism, octombrie 1969 (Anul 19, nr. 4880-4906)
1969-10-09 / nr. 4887
I r Anul XIX nr. 4887 Joi 9 octombrie 1969 4 pagini — 30 de bani !Fiecare zi, fiecare ceas folosite intens la semănat! Situația realizării planului la însămânțări in cooperativele agricole de producție la 8 oct. 1 100 | 81-95 / 71-80 | 59-70 „/• 50-59 J ° 40-49 / 30-39 J ° 20-30 10-20 J ° Sub 10„/° OARȚA DE JOS, ȘIEU ' Băița de sub Codru, Viile Apei, Asuaju de Jos, Asuaju de Sus, Finteușu Mic, Fărcașa, Oarța de Sus, Coruia- Rozavlea, Pribilești, Ariniș, Mînău, Coaș, Coltău, Mocira- Remetea Chioarului, Sălsig, Tăuți Măgherăuș, Jiba, Arduzel, Săbișa, Mireșu Mare, Bicaz, Prislop, Ciolt, Satulung, Săpînța, Vălenii Lăpușului, Groșii- Baia Mare, Șomcuta Mare, Lăpușel, Urmeniș, Iadăra, Băsești, Cornești, Săcălășeni, Stremți, Beordina, Boiereni, Berchez, Cîmpulung la Tisa, Lucăcești, Tămaia, Vima Mare, Remeți, Vălenii Șomcutei, Domăcușeni, Ulmeni, Drăghia, Someșuileac, Chechiș, Coroieni, Copalnic-Mănăștur, Ocoliș, Rohia, Ieud, Sarasău, Mesteacăn, Valea Chioarului, Ardusat, Vadul Izei, Rogoz, Corni, „Iza" Sighetul Marmației, Călinești, Boiu Mare, Hovrila , Dumbrava, Satu Nou de Sus, Vima Mică, Cicîrlău, Cernești, Berința, Suciu de Jos, Suciu de Sus, Dumbrăvița, Lăschia, Borcut, Peteritea, Cărbunar, Costeni, Răzoare, Tîrgu-Lăpuș, Săsar, Iarga, Rus, Libotin, Curtuiușu Mare, „Tisa" Sighetul Marmației, Petrova, Făurești, Lăpuș, Fînațe, Săliștea, Plopiș, Șurdești, Vișeul de Jos, Cetățele, Bogdan Vodă. Răspuns la un... răspuns Intr-un articol apărut în ziarul nostru din 28 septembrie, consiliul de conducere al Cooperativei agricole din Lăpuș a fost criticat pentru lipsa de interes fată de însămînțările de toamnă. In loc să ia măsuri pentru Îndreptarea situației, supărat foc pentru critică, președintele, tovarășul Gheorghe Peria, răspunde ziarului că cele înserate în articol nu corespund realității. „Nu este adevărat că nu am avut nici un hectar pregătit dru însămînțări, penîncă la data de 25 septembrie 6 ha erau pregătite pentru însămînțat" — se spune în răspuns. Dar cum stau că lucrările «cum după 10 zile de la publicarea articolului menționat? Pînă la data de 8 octombrie s-au însămînțat doar 4 ha cu grîu (?) din cele 60 ha planificate. Comentariile par a fi de prisos. Era totuși mai nimerit (și mai de folos totodată!) dacă în loc de căuta argumente pentru respingerea criticii, tovarășii din consiliul de cere ar fi luat condumăsuri pentru intensificarea ritmului la însămînțări. Altfel , ce să-i facem, critica își menține valabilitatea și sîntem nevoiți s-o repetăm. Pe zi ce trece se scurtează limitele perioadei optime la semănat. Aceasta constituie un semnal de alarmă pentru multe consilii de conducere din cooperativele agricole. Cooperatorii din Oarța de Jos, Șieu, Băița de sub Codru și în alte citeva unități, au pus la inimă problema însămînțărilor iar rezultatele n-au întîrziat să se vadă. Nu peste tot și din păcate în foarte multe locuri sarcina aceasta de căpătâi nu este privită cu destul spirit de răspundere. Sunt încă citeva cooperative agricole din județ care practic nici n-au început însămînțările (Plopiș, Șurdești, Vișeul de Jos, Cetățele, Bogdan Vodă) iar altele, unde procentajul realizat s-ar încadra mai degrabă în perioada zilelor de 15—1B septembrie și nicidecum în sfirșitul primei decade a lunii actuale. Cu nimic nu poate fi justificat faptul că în numeroase cooperative agricole lucrările de pregătire a terenului și semănatul se desfășoară într-un ritm inadmisibil de lent. La Ardusat, bunăoară, în zilele 5, 6, 7, octombrie suprafețele însămînțate au crescut doar cu 19 ha. Ce să mai zicem de cooperatorii din Copalnic Mănăștur, Drăghia, Călinești, Ciolt, care s-au luat parcă la întrecere cu... melcul. La Satu Nou de Sus în zilele amintite s-au semănat 2 hectare. Iar la Cărbunar nici un hectar. " . Șirul exemplelor ar putea fi încă lungit. De altfel graficul de față ilustrează in mod pregnant situația îngrijorătoare pe plan județean. Pînă la data de 8 octombrie în cooperativele agricole a mai rămas de insămînțat jumătate din suprafețele planificate cu grîu și secară. Timpul este deosebit de prielnic. Nu se știe insă pînă cînd. Trebuie pus capăt plimbărilor cu tractoarele, folosirii lor în alte scopuri. Același lucru și în privința atelajelor. Nici un președinte al cooperativei, inginer sau cooperator nu poate fi liniștit pînă ce nu vede că sămînța a ajuns în sol. Intensificarea ritmului nu trebuie să ducă un nici un caz la neglijarea calității lucrărilor. Organizațiile de partid, consiliile populare comunale au datoria să înscrie ca principală sarcină sprijinirea unităților în organizarea muncii și terminarea însămințărilor pînă cel tîrziu la 20 octombrie. Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prim care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate în medie cu 9 la sută; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură ale căror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cît și în cel cooperatist. Astfel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținind seama de condițiile specifice din agricultură, că rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul anului agricol, tarifar al acestor lucrători salariul cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se acordă lunar, iar partea a doua la sfîrșitul anului, în raport cu realizarea planului de producție. Pentru a cointeresa pe lucrătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cît mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — I.M.A. — vor fi condiționate atît de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. In afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă, și de gratificații la finele anului în funcție de depășirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depășirea producției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A efectuează lucrări, cota concretă cît și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se fnc tipie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor în unitățile agricole de stat mai cuprinde care, ținind seama de reglementări, condițiile specifice agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare salariaților permanenți, modul de o plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salarizarea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale Cooperativelor Agricole de Producție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiștilor agricoli, din C.A.P. pentru contribuția adusă la realizarea planului cooperativei retribuție de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite președintelui, iar pentru depășirea sarcinilor de producție retribuție suplimentară la nivelul celei primite de președinte. Introducerea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui important sector al economiei naționale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite atît In sectorul vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. Secvență fotografica din cartierul bâimărean Săsar. Foto: ANDREI ȘUTH ÎN ZIARUL DE AZI ► Și dacă nu tăiam varză cu elicea avionului...? (Foileton) ► Actualitatea internațională Prospectarea Considerați că este posibilă constituirea unui sistem eficient de diagnosticare și prognoză psihică? — Care sunt mijloacele și procedeele de cunoaștere obiectivă a elevului și de stabilire a premiselor personalității acestuia?— Ce însemnătate au influențele și solicitările pe linia procesului instructiv-educativ în relevarea, descoperirea și dezvoltarea trăsăturilor principale ale personalității elevului? — Intrucît Școala nu este cadrul unic de manifestare a personalității elevului, apare necesitatea prelungirii investigației și dincolo de perimetrul strict școlar. Ce contribuție pot aduce factorii extrașcolari la completarea observațiilor? — Școala are un rol decisiv în formarea premiselor integrării sociale a tineretului. V-am ruga să vă referiți din acest unghi de vedere la importanța temei in discuție? — Apreciați că, în prezent, dezideratul prospectării personalității elevului constituie o preocupare și un interes activ din partea cadrelor didactice? personalității elevului in literatura de specialitate se promovează cu tot mai largă frecvență ideea necesității diagnosticării psihice în procesul intructiv-educativ. In stadiul actual de dezvoltare debordantă a cercetărilor științifice, pedagogia și psihologia pedagogică beneficiază de contribuții valoroase pentru abordarea și fundamentarea din ce în ce mai riguroasă a rolului formativ al școlii. In gîndirea pedagogică contemporană, mondială și națională, personalitatea elevului se situează între preocupările centrale ele învățămîntului și devine obiect nu numai de aplicare a teoriilor, principiilor și metodelor elaborate deja și consacrate, dar și de cunoaștere, de investigare atentă, continuă a elementelor complexe care stau la baza ei și pot constitui pentru educator datele obiective ale orientării cît mai exacte cu putință a totalității influențelor educaționale. Acceptarea acestui punct de vedere, cu toate exigențele profesionale pe care le implică, impune depășirea și eradicarea empirismului rutinar, a diletantismului, înscrierea problemei în sfera cercetării științifice; abordarea sa de către cadrele didactice în spiritul celei mai înalte responsabilități față de misiunea școlii noastre. Modernizarea învățământului (unii se simt tentați s-o reducă la „ciberneticizare", uitînd că mașinile întotdeauna vor fi numai Răspunsurile primite din partea cadrelor didactice solicitate de noi subliniază în unanimitate importanța stabilirii valențelor psihice ale elevului dar, în privința posibilităților unei activități de cercetare și studiu al individualității subiecților, se manifestă opinii divergente. In fond instrumente înseamnă, în esență, sporirea eficienței actului educativ. In această perspectivă am inițiat discutarea, în ancheta de față, a ceea ce considerăm o condiție importantă a procesului de învățămînt — prospectarea personalității elevului se recunoaște ineditul problemei și faptul că explorările întreprinse în acest domeniu se află, ele însele, într-o fază incipientă, cel puțin în județul nostru* A, SEVEREANU ! (Continuare la pag. a 2-a) — Considerați că este posibilă constituirea unui sistem eficient de diagnosticare și prognoză psihică? ANCHETA PEDAGOGICĂ Stilul și metodele de muncă ale comitetelor de direcțiesubordonate îndeplinirii sarcinilor economice Vastul program de perfecționare a organizării, planificării și conducerii activității economice — program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. — a creat condiții largi pentru ridicarea pe o treaptă calitativ superioară a potențialului economic, instituind prin munca comitetelor de direcție cadrul propice dezvoltării conducerii colective, al antrenării maselor largi de salariați la rezolvarea celor mai actuale și de perspectivă probleme ale unităților productive. Conduse și îndrumate cu competență de Comitetul județean de partid, de organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție din unitățile maramureșene, aflate in cel de-al doilea an al existenței lor, se afirmă cu pregnanță, dovedesc prin activitatea lor (oglindită in succesele îndeplinirii sarcinilor economice) viabilitatea și oportunitatea lui muncii colective, principiuîmpletit cu răspunderea personală față de sarcini, principiu promovat cu consecvență de partidul nostru. Imbogățindu-și mereu stilul și metodele de muncă, aplicind creator experiența înaintată, bazîndu-se pe emanația novatoare a gîndirii colective, comitetele de direcție își perfecționează continuu activitatea. Fără îndoială că, în această acțiune de căutare a celor mai adecvate forme de conducere, mai persistă pe alocuri și unele deficiențe. Propunîndu-ne ca în pagina a 3-a a ziarului de astăzi să înfățișăm citeva aspecte semnificative din munca de pînă acum a acestor organe colective de conducere economică, socotim că aducem in dezbatere una din cele mai actuale probleme ale necesității perfecționării pe o treaptă superioară a conducerii activității economice, care, așa cum se subliniază in documentele Congresului al X-lea al P.C.R., va trebui să determine obținerea unei producții materiale sporite, in condiții de inaltă eficiență economică. Herghelia unor birocrați din Vișeul de Sus Spicuimi din conținutul unei scrisori sosite la redacție: „Sînt ani de zile de cînd mă zbat să rezolv o nedreptate ce mi se face și anume: plata impozitului pe o pereche de cai pe care nu-i posed. N-am avut cal niciodată. Am făcut nenumărate sesizări scrise și verbale către serviciul financiar al orașului Vișeul de Sus. Dar... totul a rămas fără rezultat. In cele din urmă, m-am adresat judecătoriei locale, dar aici mi s-a spus că problema este de competența serviciului financiar“. In continuare, petiționarul ne face cunoscut că spre surprinderea sa anul acesta bail au dispărut din registrele serviciului financiar, dar au apărut niște mînzi. Cum a ajuns Vasile Pop proprietar de cai puteți afla în interiorul ziarului. M. ZAVOIANU (Continuare în pag. a 2-a)