Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)
1969-11-08 / nr. 4913
PROLETARI DI 13 TOATE ȚĂRILE, V23IȚI-VAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4913 Sîmbătă 8 noiembrie 1969 | 4 pagini — 30 de bani Copalnic-Mănăștur: VERIGA ÎN LANȚUL ÎNTIRZIERILOR Timpul a stat parcă pe loc sau toamna n-a fost destul de lungă pentru cooperatorii din comuna Copalnic Mănăștur. Livrările către stat, această acțiune de mare însemnătate, în multe locuri deja terminată, aici se găsește încă în faza incipientă. Pătulele de la baza de recepție din localitate sînt aproape goale. Stînd de vorbă cu tovarășii din conducerea comunei, începînd cu secretarul comitetului de partid, cu toții caută să motiveze starea de fapt, cu însămînțările care, cică, s-au prelungit prea mult. S-a lucrat aici cu încetinitorul la însămînțări, la strîngerea recoltei și... pentru a menține în continuare acest „ritm" așa se întîmplă și la livrările către stat. Iată, de pildă, ne întîlnim cu brigadierul Ioan Cozma, de la Berința, care venise în ziua de 6 noiembrie cu primul transport de porumb la bază. Aflăm de la dumnealui că după recoltare, porumbul a fost transportat, urcat și depozitat pe podul grajdului, iar acum, altă muncă, coboară-1, încarcă-1 în căruțe și du-1 la bază... Cită cheltuială de muncă neratională. Și cînd te gîndești că indicațiile au fost clare: produsele datorate statului se livrează direct de pe cîmp la bază. Nu se manifestă nici o îngrijorare Pătulele sunt aproape goale în timp ce porumbul se usucă în • • • podul grajdului Conștiința cetățenească nu suplinește esențialul Despre „sprijinul“ organelor locale — Am ținut să se usuce un pic — ne spune fără multă convingere brigadierul. Parcă în pătulele bazei nu s-ar fi putut usca cel puțin atît de bine. Dar nu este vorba numai de porumb. Datoriile neonorate sînt destul de mari și la grîu. Producția a fost slabă, fără să disecăm prea mult problema, cauzele se cunosc, majoritatea fiind de ordin subiectiv. Dar ovăzul? Responsabilul bazei, tovarășul Ioan Bob, ne arată că nici măcar uitimul nu a fost în întregime achitat. Ci despre cantitățile cuvenite pentru munci I.M.A., din 4.701 kg s-au achitat... 38 kg (?!). Restul se găsește încă la Berința. De ce nu în magazia bazei, unde i-ar fi de mult locul? Cooperativa agricolă din Copalnic Mănăștur datorează statului 1.243 kg grîu și 370 kg ovăz, dar ele stau încă în magazia cooperativei. Nu este satisfăcătoare situația nici la livrările de porumb. Tovarășul inginer Valer Perșa, președintele cooperativei, recunoaște rămînerea în urmă și ne asigură că acum au pornit din plin și că în cîteva zile datoriile vor intra în bază. Organizația de partid, ne spune tov. Alexandru Bistrițchi, secretarul comitetului comunal de partid, a inițiat o largă acțiune de masă pentru suplimentarea livrărilor de produse agricole către stat. Douăsprezece colective se află pe teren și desfășoară o biuncă fructuoasă. Manifestînd o înaltă conștiință cetățenească, membrii cooperatori oferă spre vînzare statului cantități însemnate de porumb, cartofi, fasole, ouă, păsări. Firește că e un fapt pozitiv ce merită să fie evidențiat. Nu înseamnă însă ca organele locale să piardă din vedere livrarea obligațiilor, a cantităților mari de produse datorate statului. La Baza de recepție trebuie să intre, așa cum ne-a informat Dumitru Dragomir, șeful de depozit, 220 tone porumb dar pînă la data de 6 noiembrie n-a intrat mai mult de 15 la sută. Cu privește sprijinul concret al organelor locale, ne vom referi la un singur exemplu. Tovarășul Dumitru Pop, președintele consiliului popular comunal, răspunde direct pentru Berinta, acolo se află și în prezent. Despre rezultate să nu mai vorbim. Am descris mai sus faptele privind livrările către stat, neajunsurile în organizarea muncii în cooperativa respectivă. Lăsăm ca tovarășul Pop să tragă singur concluziile despre eficacitatea muncii sale. Conform indicațiilor date de Comitetuludețean de partid, obligațiile către stat trebuie să fie achitate în întregime pînă la data de 10 noiembrie. La Copalnic Mănăștur, ca și în alte comune, se cunoaște acest termen. Dar nu e suficient atît. Trebuie acționat cu mai multă convingere și perseverență pentru ca această sarcină să fie îndeplinită întocmai. um Baia Mare, Cartierul Republicii și bulevardul București. Ne găsim la secția de noi născuți a Spitalului unificat din Sighetul Marmației și rămânem plăcut impresionați de grija deosebită ce se micuțului cetățean care acordă vede aici pentru prima dată lumina zilei. — Buna dotare a secției, ne declară medicul pediatru, dr. Gheorghe Miron, ne dă putința să asigurăm noilor născuți cele mai bune condiții de spitalizare. Pentru copiii născuți imaturi dispunem de două saloane speciale, o sală de reanimare cu incubatoare moderne Cu citeva ceasuri înainte, tinăra Elena Botoș, funcționară la „Mara" cooperativa din Sighetul Marmației, născuse un flăcău dolofan. Racia de fericire pe care numai o mamă o poate trăi, o poate înțelege. Iată, insă, că un alt pediatru, dr. Anton Wirtz, ne relatează niște fapte de-a dreptul cutremurătoare pentru care nici nu găsim calificative. Medicul Wirtz ne spune: — Este inutil să ilustrez uriașele eforturi materiale pe care statul nostru le face pentru ocrotirea copilului. In contextul acestor eforturi este revoltătoare atitudinea unor părinți care-și neglijează, își batjocoresc sau pur și simplu tează proprii lor își înfumiecopii. Șocat că în aceste cazuri, consiliile populare și procuratura trebuie să intervină în modul cel mai energic. Sprijiniți de organele procuraturii și însoțiți de delegatul autorității tutelare, am pornit pe urmele faptelor comise de unii părinți lipsiți de omenie, dar care prin faptele lor reprobabile numai părinți nu pot fi numiți. Pe strada Silvestru Vodă (casa e nouă și nu are încă număr), locuiesc soții Buzura (Grigore și Ileana), el frezor la C.E.I.L. secția a IlI-a, iar ea casnică. Au trei copii: Angelica de 3 ani și gemenii Stelică Samir, care n-au împlinit încă doi ani. Tatăl, tate cu pronuntendințe de filfizon, superficial și ușuratic a prins pur și simplu din senin o ură față de Stetică, pe care îl bate în mod repetat și cu sadism. In antreu există o groapă care dă în pivniță. Copilul a căzut în ea de trei ori, s-a desfigurat, a leșinat, a ajuns și pe la spital. Tatăl nu acoperă groapa, cu ce intenție oare? Stăm de vorbă cu acest „tată". Ne privește cinic. Neagă totul. Dar Steiică are evidente urme de lovituri pe cap. Stencă 1l privește speriat, dintr-odată ochii i se umezesc, apoi fuge la maică-sa. Nici în fața acestei dureroase scene obrazul VASILE OANȚA (Continuare în pag. a 2-a) Nu sunt simple neglijența Sondori în lucru la Vima Mică. al Combinatului minier Baia Mare. I Í * Pagina a 3-a |► „Drumul“ poveste de V. Gaftone \ Aspecte ale poeziei românești contemporane }► Curier literar Cerințele crescînde de metale neferoase ale economiei naționale au impus accelerarea ritmului de cercetări geologice pentru punerea în evidență de noi rezerve care să creeze baza de materii prime, condiția esențială a amplificării extracției de minereuri. Necesitatea creșterii producției de metale precum și măsurile care trebuie luate pe linie geologică pentru rezolvarea ei sunt foarte clar și concis exprimate în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. care precizează că este „necesar să asigurăm creșterea in ritmuri superioare ale producției de metale neferoase — cupru, plumb, zinc.. Colectivul nostru de muncă a cărui activitate se desfășoară pe întreaga suprafață a județului a obținut și pînă acum rezultate bune pe linia descoperirii de noi zăcăminte, a pregătirii și a dării lor în exploatare . S-a reușit să se descifreze în cea mai mare parte structura geologică a teritoriului, ceea ce ne-a înlesnit posibilitatea ca lucrările de cercetare să fie amplasate în zonele cele mai favorabile existenței de minereuri. Acest lucru, ca urmare a dotării tehnice corespunzătoare, se realizează astăzi cu metode moderne de investigație: prospecțiuni geochimice, geofizice, explorare prin foraje etc. Dispunem astăzi de oameni cu experiență și o tehnică bine pusă la punct, care ne ajută la înfăptuirea sarcinilor și obiectivelor ce ne revin. Spre a exemplifica cele de mai sus am să dau doar cîteva exemple. Pe baza dotării tehnice existente, cca 75 la sută din volumul întregului material excavat în anul 1970 este prevăzut să fie încărcat mecanic, ceea ce se situează pe primele locuri între întreprinderile industriale miniere din țară. Pentru activitatea de foraj, de asemenea, e prevăzut pentru anul viitor ca 70 la sută din metrajul fizic să se execute cu coroane cu diamant și carotiere introductibile, metodă modernă, care pe lângă creșterea vitezelor de săpare, permită reducerea costurilor cu cca. 50 la sută față de cele ale forajului clasic. Acestea, pe lângă măsurile luate pe linia mecanizării, au dus la creșterea vitezelor de avansare în galerii și suitori, astfel că în anul 1969 acestea sunt cu 10 la sută mai mari decât în anul 1968, iar cele de foraj cu 10,9 la sută. Factorii de mai sus, creșterea calificării profesionale a personalului geologic și de execuție și îmbunătățirea dotării tehnice, au creat cadrul corespunzător de a putea răspunde măsurilor din Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. cu două noi și importante realizări și anume: minele Gura Băii — Baia Borșa și Valea Colbului — linia, care vor aduce un aport important, la bilanțul de metale al Combinatului minier Baia Mare. Inițial aceste zăcăminte au fost prinse planurile de perspectivă, pentru a fi pregătite să intre în exploatare în anul 1974, respectiv, 1972. Se înțelege de la sine că scurtarea termenelor de dare în exploatare cu 2—4 ani este o realizare excepțională și s-a făcut posibilă datorită eforturilor deosebite din partea întregului personal de execuție ca și a colaborării între beneficiar, proiectant, executant. Pe linia colaborării între factorii de răspundere, spre regretul Ing CORNEL GRAMA directorul întreprinderii de explorări miniere Maramureș (Continuare în pag. a 2-a) Ritm intens în deschiderea noilor capacitați miniere Aparataj de înaltă tehnicitate la Laboratorul central INTEGRAREA RITMICĂ ! Nici o generație poate nu a avut nevoie de o capacitate de adapare la condițiile și itmul vieții atît de ridicată ca a noastră. "Iacă bunicii și strabunicii noștri trăiau nață întreagă din brucea ce învățau la școală, dacă viața lor curgea oarecum lin, intr-o progresie aritmetică lentă și dinainte știută, ritmul noastre moderne vieții este trepidant, viața curge în progresie geometrică de necrezut și integrarea in ritmul pe pulsul vieții contemporane este una din problemele majore ale generației noastre. Și ce reprezintă la urma urmei această integrare? Ea reprezintă necesitatea de a fi la zi cu toate cuceririle omenirii, de a participa viu viața politică și socialală, de a-ți îmbogăți neîncetat cunoștințele de specialitate și cele de cultură generală, căci o societate modernă și cu atît mai mult socialistă nu se poate ridica decit pe fundamentul științei și culturii, mai concret, a celei mai înaintate științe și culturi. Sub acest raport, școala de azi este doar o poartă spre știință și cultură și nu știința și cultura însăși. A trăi înseamnă a munci, munci înseamnă a desacoperi viața, natura, pe tine însuți, înseamnă a învăța. Iar învățătura se face atît asupra obiectului muncii, prin experiență directă, cit și prin preluarea tezaurului de cunoștințe pe care ni le-au lăsat generațiile de pînă la noi. De acest aspect, al raportului dintre omul modern și litera scrisă vreau să mă ocup azi. și orașul nostru, ca și-n toate orașele și satele țării, setea de știință, cultură și artă reprezintă un numitor comun. Dar cum se potolește această sete, la noi, în Baia Mare? Prin librării? Biblioteci? Conferințe? Teatru? Ziare? Bineînțeles că da, mijloacele moderne de informare s-au înmulțit și diversificat, ele se află pretutindeni în calea noastră, însă... cu următoarele precizări: — Dacă vreți o carte nouă, adresați-vă exclusiv librăriei din centrul nou; celelalte sunt aprovizionate cu noutăți... îmbătrînite. — Dacă vreți o carte mai veche, cercetați cu de-amănuntul rafturile secției anticariat, ale librăriei din centrul vechi. S-ar putea să o găsiți. In orice caz nu apelați la vînzători. Nu îi privește... In alte o V. MARGINEANU (Continuare în pag. a 2-a) Panou de onoare: Tricotoarea Elena Pipaș, de la „Unitatea“ — Sighetul Marmației. Actualitatea internațională » Ü Declarația guvernului R. D. Vietnam cu privire la discursul din 3 noiembrie a președintelui Nixon B Dezbaterile Adunării Generale a O.N.U. - Intervenția reprezentantului român B Michael Stewart s-a pronunțat în favoarea organizării unei conferințe în problema securității europene B Anglia nu va bate porțile Pieței comune . Din lumea largă