Pentru Socialism, ianuarie 1970 (Anul 20, nr. 4959-4982)
1970-01-14 / nr. 4967
Teren fertil pentru cultivarea dragostei de muncă există. Cum îl folosesc organizațiile U. T. C. din cooperativele agricole? Numeroși tineri de la sate își îndreaptă, firesc, pașii spre o meserie „la oraș". O bună parte din ei rămîn însă în sat, muncesc in unitățile agricole, continuînd, îmbogățind tradiția, spiritul gospodăresc al părinților lor. Cum se ocupă organizațiile U.T.C. de cultivarea la tineri a dragostei față de muncă, față de cooperativa agricolă in care lucrează? Ce forme și metode și-au dovedit eficiența pe terenul creșterii simțului de răspundere față de sarcinile încredințate? Cum muncesc, ce întreprind secretarii organizațiilor U.T.C. în acest scop? Iată doar cîteva din întrebările adresate în cadrul anchetei efectuată în rîndul unor secretari ai organizațiilor U.T.C. din cooperative agricole de producție. Pînă în toamna anului trecut în cooperativele agricole au existat grupe ale U.T C. Infintate, deci, nu de multă vreme, organizațiile U.T.C. din cooperativele agricole continuă activitatea grupelor pe un plan superior, lor le revin, în noul an de muncă, îndatoriri multiple pe linie educativă, pentru a spori simțul de răspundere al tinerilor în muncă, în comportarea de fiecare zi. O anumită experiență, în acest sens, s-a format, s-a bîndit. Organizațiile U.T.C. deau dovedit inițiativă, au îmbrățișat anumite forme și mijloace atractive, eficiente. — Avem multi tineri care lucrează în cooperativa noastră — arăta Ana Corneștean, secretara organizației UT.C. de la cooperativa agricolă „Ize" din Sighetul Marmației. Alături de cei vîrstnici, ei își hărnicia atît în cultura dovedesc mare, cît și în zootehnie și pomicultură. La noi producția de porumb a fost depășită, față de cît s-a planificat în anul trecut, cu 1.140 kg la hectar. Și în pomicultură am cules cu 60 tone mere peste cît s-a planificat. In aceste cifre este încorporată și munca tinerilor. Consiliul de conducere, organizația U.T.G. îi stimulează pe tineri — bineînțeles, pe fruntași — atît material cît cei și moral. Cei leneși, neglijenți nu sînt iertați pentru greșelile lor. Discutăm, în adunările generale ale organizației U.T.C. despre aportul tinerilor la realizarea sarcinilor de plan, prezența lor la muncă, grija față de avutul obștesc. Am făcut informări, discuții pe tema .Mîndria de a deveni crescător de animale". Primim sprijin și din partea organizației de partid; unii tineri sînt invitați la adunările generale ale acesteia. Notăm și alte forme folosite de organizațiile U.T.C. La cooperativa agricolă din Coaș s-a organizat un simpozion cu tema „Cooperativa noastră ieri, azi și mîine"; la Remeți — „Rolul social al tînărului în satul contemporan"; la Bicaz — „Tinerii întreabă, specialiștii răspund" și altele. Din investigația făcută se degajă însă neajunsuri în munca educativă desfășurată de organizațiile U.T.C. In primul rînd, în unele din acestea lipsesc continuitatea, diversitatea, atractivitatea acțiunilor. Am adresat mai multor secretari de organizații U.T.C. întrebările: „Ce forme și metode folosiți în vederea cultivării la tineri a dragostei față de muncă? Care dintre ele s-au dovedit atractive, eficiente?". Ce ni s-a răspuns? (Notăm cîteva din răspunsuri. Am intervenit doar acolo unde frazele nu erau prea șlefuite, respectînd întocmai conținutul). „Ca forme în vederea cultivării la tineri a dragostei de muncă în CAP, s-au folosit diferite ședințe, diferite vizionări de filme, program la televizor. Consiliul de conducere le-a arătat tinerilor uteciști despre avantajele pe care le aduce sectorul zootehnic .. " (Vasile Pop, de la cooperativa agricolă din Asuaju de Sus). „Ca să facem ca tinerii să lucreze cu dragoste în C.A.P. dăm noi să lucreze în sectorul în îi care doresc ei, care îi atrage mai mult De exemplu, tinerele uteciste lucrează în sectorul legumicol, iar băieții în cultura mare sau zootehnie". (Iuliana Sarea, de la cooperativa agricolă din Ardusat). Anchetă realizată de VASILE GAFTONE (Continuare în pag. a 3-a) Anul XX nr. 4967 « • * Miercuri 14 ianuarie 1970 * 4 parfini — 30 bani Mare). Chip desenat cu lumină, (Fotografie realizată de ION DEAC la turnătoria U.M.M.U.M. din Baia Imi aduc aminte că la începutul anului trecut am avut o amplă discuție cu tovarășul Gheorghe Topiță, președintele cooperativei agricole din Sarasău. — In 1969, fac pariu cu dv. că sectorul nostru zootehnic va fi rentabil. Timpul s-a scurs și iată că la sfirșitul anului ne strîngem mîinile prietenește. — Cum stăm cu pariul? — N-ați uitat? — Nu, și vreau să știu cine a cîștigat. — Ei bine, cîștigul e de partea cooperativei. Cu o lună înainte de revelion, tot ce am produs in zootehnie a fost peste prevederile planului. Am avut un plan de venituri în zootehnie de 209.851 lei, pe care pînă la 1 decembrie l-am depășit cu 7.114 lei. — Care sînt, după părerea dv., factorii principali care au concurat la acest succes. — După mine, cel care hotărăște în ultimă instanță este omul, tocmai acel om care la Un pariu cîștigat crează in zootehnie. La noi, de pildă, cei 14 îngrijitori, toți sunt foarte buni. — Treceți des pe la grajduri? — Controlul sistematic este cheia succesului. Vă pot spune, de asemenea, că planul la producția de lapte a fost depășit cu peste 2.000 litri. Am avut contractați 22 tăurași (6—8 luni) pe care trebuia să-i livrăm în trimestrul al III-lea. Noi i-am scos la greutate în luna martie și am încasat pe ei 36.000 lei. — Cum stați cu furajele? — Avem asigurate 350 tone fin și trifoi, peste 100 tone grosiere, opt tone ovăz, 30 de porumb și aproape 3 de tărîțe. — Știu că vă pricepeți în egală măsură la zootehnie și pomicultură, dulgherie și zidărie, asistență veterinară, ca și la organizarea muncii. Cînd și, mai ales, cum le-ați învățat pe toate? — Nu am o rețetă deosebită. Totul este să iubești munca, oamenii, să te zbați pentru ei. Eu nu pot altfel. VASILE OANȚĂ 1\ VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, IOR GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA Convorbirile oficiale BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan,, președintele Consiliului National al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu,adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina. Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-știintifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internaționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. BELGRAD 13. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae și N. Plopeanu, transmit: Ionescu La 13 ianuarie a fost semnat la Belgrad acordul între guvernul Republicii Socialiste România și guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia cu privire la micul trafic de călători în zona de frontieră. Din partea guvernului român acordul a fost semnat de Eugen Luchian, șef de secție la Consiliul de Miniștri, iar din partea guvernului iugoslav, de Franjo Micetici, director în Secretariatul federal pentru Afacerile Interne. La semnare au fost prezenți Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vladimir Rolovici, adjunct al secretarului de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale. ★ Start bun Situațiile încheiate la sfirșitul primei decade a anului 1970 evidențiază un start bun în majoritatea unităților economice ale județului, ca urmare a măsurilor luate în anul trecut pentru pregătirea din timp a producției. Rezultate apreciabile, în general peste nivelul cifrelor planificate, s-au obținut în sectoarele principale ale economiei județului — minerit, metalurgie, economie forestieră și altele. Se remarcă în special, faptul că în marile exploatări miniere — Șuior, Cavnic, Baia Sprie, Săsar și Herța, planul la extracție și metalele de bază a fost depășit, iar majoritatea lucrărilor geologice și de construcții miniere se desfășoară cu succes. In industria chimico-metalurgică, planul decadei a fost depășit la cupru convertizor, cupru electrolitic și plumb brut, iar la acid sulfuric s-a dat peste plan 927 tone. Un start bun în producție in prima decadă a anului au luat și muncitorii de la U.M.M.U.M., care au expediat primele utilaje beneficiarilor, au depășit cu 21 de tone producția de oțel brut. In economia forestieră s-au obținut rezultate care demonstrează o situație incomparabil mai bună ca în alți ani. Lucrătorii de la pădure au expediat peste plan 1.600 m.c. bușteni, iar unitățile de industrializare au depășit cu 300 m.c. la cherestea de fag și cu aproape o sută de metri cubi cea de rășinoase. Se remarcă, de asemenea, realizarea a 41.000 tricotaje, respectiv cifra planificată, ca și depășirea producției la unele întreprinderi locale — „Maramureșeană" Sighetul Marmației, întreprinderea de prefabricate Ulmeniu „Iza" Vișeul de Sus. Semnificativ e faptul că în prima decadă pe județ s-au realizat și depășit planul la 32 din produsele principale. In același timp, se constată unele rămîneri în urmă în cîteva unități, ale căror conducători vor trebui să intervină eficient pentru a recupera rămînerile în urmă. Printre acestea se numără exploatările miniere Jilia, Băiuț, Nistru și Baia Borșa, C.E.I.L. Sighetul Marmației, Combinatul alimentar. ' In pagina a 2-a Cetățenești fe^ Poșta juridică ^ Stabilirea și sancționarea contravențiilor la regimul de evidență a populației ^ Carambol Comune fruntașe pe județ în întrecerea patriotică Recent, comisia județeană pentru urmărirea și îndrumarea întrecerii patriotice a examinat realizările obținute de fiecare comună în parte, stabilind clasamentul final pe anul 1969. Comisia a constatat că in anul trecut, în urma unei vii întreceri între comune, s-au înregistrat succese importante, depășindu-se cu peste 5 milioane lei angajamentul luat în cinstea Congresului al X-lea al partidului și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. Astfel, prin muncă patriotică au fost reparate 782.000 m.p. străzi și trotuare, s-au construit 54.500 m.p. străzi și 48 km drumuri, au fost amenajate și extinse zonele verzi pe 152 ha și s-au plantat peste 104.000 pomi și arbori ornamentali. In urma rezultatelor obținute in gospodărirea și înfrumusețarea comunelor și satelor s-a stabilit următorul clasament: I. Germina Șomcuta Mare — premiu în valoare de 70.000 lei; II. Comuna Cîmpulung la Tisa — premiu în valoare de 50.000 lei; III. Comuna Cicîrlău — premiu în valoare de 35.000 lei. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine comunele: Valea Chioarului, Satulung, Seini, Vadul Izei, Săpînța, Dragomirești, Săliștea de Sus, Șișești și Budești. Electrificarea transporturilor subterane Galeria.Breiner" este prima dintre galeriile . Exploatării miniere Băiuț în care se execută lucrări pentru electrificarea transporturilor. Potrivit proiectului, electrificarea acestei căi subterane, precum și a circa 700 m.în cale ferată industrială de la suprafață, va permite exploatării să obțină anual o reducere a cheltuielilor de transport în valoare de peste 400.000 lei. Se va asigura, de asemenea, o mai mare siguranță în circulația garniturilor de tren, va scădea considerabil gradul de poluare a atmosferei subterane, cu gaze eșapate, iar capacitatea de transport a garniturilor tractate de locomotivele electrice va fi dublă în comparație cu cea actuală. Rețeaua de transporturi electrificate, însumînd o lungime de peste 2.200 m.s., urmează să intre în exploatare în trimestrul II al acestui an. Modernizări de șosele Recent a fost definitivat planul lucrărilor care vor fi executate în acest an pentru modernizarea în continuare a șoselelor din cuprinsul județului. Potrivit acestuia, pe traseul Baia Mare—Tîrgu Lăpuș, în continuarea lucrărilor vor fi asfaltate 5 km de șosele, iar pe traseul Tîrgu Lăpuș—Gîlgău, 10 km de șosele. Totodată, alci 25 km de șosele vor fi asfaltate între localitățile Oncești și Bîrsana și Dragomireștii—Săcel, lungimea totală a șoselelor asfaltate urmînd a crește anul acesta în cuprinsul județului cu încă 42 de km. DIN ACEA ZI, DIN ACEA ORĂ Există cuvinte pe care le auximez! I@ rostim cutremurindu-ne. Există cuvinte — ghilotină, cuvinte - spaima, cuvinte - durere. Un asemenea cuvînt este „cancer”. Se înfige fără anestezie in timpan, incitează nervi, plantează fobie. La capătul anului trecut insă, o veste s-a difuzat cu iuțeală pe Terra. Doi cercetători americani - Morton și Eiffeer - au reușit sa izoleze un agent viral strâns legat de producerea cancerului. (La numai două zile, și japonezul Yokei Ito făcea publică aceeași performanță). Din acea zi, din acea oră, o mare de optimism Își agită talazurile pe toate continentele. Din acea zi, din acea oră omenirea știe, omenirea este sigură că marele pas a fost făcut („Un alt pas mic pentru om dar un alt salt gigantic pentru omenire” parafrazindu-l pe strong). Din acea zi, Arindin acea oră clincenul inamic este reperat, este identificat. Se știe cum arată, de ce este în stare și se caută arma cu care sa fie nimicit, definitiv și ireversibil învins. Din acea zi, din acea oră prețiosul cristal al speranței stâlncește în imaginația omului de pe toate meridianele iar ziua scursă în noaptea cercetatorilor ii adaugă alte și alte carate. Flagelul numit cancel se apropie deci de capătul ultimului drum. Omul a pornit sa învingă dușmanul pentru a cărui descoperire a fost nevoit să-și sporească de milioane de ori capacitatea vizuala. Căutam, am găsit și vom mai găsi, așadar, soluții pentru a neutraliza vietăți imposibil de observat cu ochiul liber în timp ce alte vietăți, de mărimea mea sau a dumitale, semeni de ai noștri, in diferite coordonate geografice seamănă nestingheriți cuvintul - ghilotină, cuvîntul - spaimă, cuvintul - durere. Pe planeta asta a noastră sublimul și josnicia se intilnesc intr-o permanentă confruntare. ...Determinăm vietăți lipsite de posibilitatea de pricepere să-și schimbe comportamentul, să-și arunce armele, dresăm cele mai fioroase animale, îi obligăm să-și uite furia in codru dar, întâne, adeseori, neputincioși față de vietatea care-șî zice, la fel ca și noi, om. GH. MOLDOVAN