Pentru Socialism, ianuarie 1970 (Anul 20, nr. 4959-4982)

1970-01-14 / nr. 4967

Teren fertil pentru cultivarea dragostei de muncă există. Cum îl folosesc organizațiile U. T. C. din cooperativele agricole? Numeroși tineri de la sate își îndreaptă, firesc, pașii spre o meserie „la oraș". O bun­ă parte din ei rămîn însă în sat, muncesc in unitățile agricole, continuînd, îmbogățind tradi­ția, spiritul gospodăresc al părinților lor. Cum se ocupă organizațiile U.T.C. de cultivarea la ti­neri a dragostei față de mu­ncă, față de cooperativa agricolă in care lucrează? Ce forme și metode și-au dovedit eficiența pe terenul creșterii simțului de răspundere față de sarcinile încredințate? Cum muncesc, ce întreprind secretarii organiza­țiilor U.T.C. în acest scop? Iată doar cîteva din întrebările a­­dresate în cadrul anchetei e­fectuată în rîndul unor secretari ai organizațiilor U.T.C. din cooperative agricole de producție. Pînă în toamna anului trecut în cooperativele agricole au e­­xistat grupe ale U.T C. Infintate, deci, nu de multă vreme, orga­nizațiile U.T.C. din cooperative­le agricole continuă activitatea grupelor pe un plan superior, lor le revin, în noul an de muncă, îndatoriri multiple pe linie edu­cativă, pentru a spori simțul de răspundere al tinerilor în muncă, în comportarea de fiecare zi. O anumită experiență, în a­­cest sens, s-a format, s-a bîndit. Organizațiile U.T.C. de­­au dovedit inițiativă, au îmbrățișat anumite forme și mijloace atrac­tive, eficiente. — Avem multi tineri care lu­crează în cooperativa noastră — arăta Ana Corneștean, secre­tara organizației UT.C. de la cooperativa agricolă „Ize" din Sighetul Marmației. Alături de cei vîrstnici, ei își hărnicia atît în cultura dovedesc mare, cît și în zootehnie și pomicul­tură. La noi producția de po­rumb a fost depășită, față de cît s-a planificat în anul trecut, cu 1.140 kg la hectar. Și în pomicultură am cules cu 60 tone mere peste cît s-a planificat. In aceste cifre este încorporată și munca tinerilor. Consiliul de conducere, orga­nizația U.T.G. îi stimulează pe tineri — bineînțeles, pe fruntași — atît material cît cei și moral. Cei leneși, neglijenți nu sînt iertați pentru greșelile lor. Discutăm, în adunările generale ale organizației U.T.C. despre a­­portul tinerilor la realizarea sar­cinilor de plan, prezența lor la muncă, grija față de avutul ob­ștesc. Am făcut informări, discu­ții pe tema .Mîndria de a de­veni crescător de animale". Pri­mim sprijin și din partea orga­nizației de partid; unii tineri sînt invitați la adunările generale a­­le acesteia. Notăm și alte forme folosite de organizațiile U.T.C. La coo­perativa agricolă din Coaș s-a organizat un simpozion cu tema „Cooperativa noastră ieri, azi și mîine"; la Remeți — „Rolul so­cial al tînărului în satul con­temporan"; la Bicaz — „Tinerii întreabă, specialiștii răspund" și altele. Din investigația făcută se de­gajă însă neajunsuri în munca educativă desfășurată de orga­nizațiile U.T.C. In primul rînd, în unele din acestea lipsesc con­tinuitatea, diversitatea, atractivi­­tatea acțiunilor. Am adresat mai multor secretari de organi­zații U.T.C. întrebările: „Ce for­me și metode folosiți în vede­rea cultivării la tineri a dragos­tei față de muncă? Care dintre ele s-au dovedit atractive, efi­ciente?". Ce ni s-a răspuns? (Notăm cî­teva din răspunsuri. Am inter­venit doar acolo unde frazele nu erau prea șlefuite, respectînd întocmai conținutul). „Ca forme în vederea cultivă­rii la tineri a dragostei de mun­că în CAP, s-au folosit diferite ședințe, diferite vizionări de fil­me, program la televizor. Consi­liul de conducere le-a arătat ti­nerilor uteciști despre avantaje­le pe care le aduce sectorul zootehnic .. " (Vasile Pop, de la cooperativa agricolă din Asuaju de Sus). „Ca să facem ca tinerii să lu­creze cu dragoste în C.A.P. dăm noi să lucreze în sectorul în îi care doresc ei, care îi atrage mai mult De exemplu, tinerele uteciste lucrează în sectorul le­gumicol, iar băieții în cultura mare sau zootehnie". (Iuliana Sarea, de la cooperativa­­­ agrico­lă din Ardusat). Anchetă realizată de VASILE GAFTONE (Continuare în pag. a 3-a) Anul XX nr. 4967 « • * Miercuri 14 ianuarie 1970 * 4 parfini — 30 bani Mare). Chip desenat cu lumină, (Fotografie realizată de ION DEAC la turnătoria U.M.M.U.M. din Baia Imi aduc aminte că la începutul anului tre­cut am avut o amplă discuție cu tovarășul Gheorghe Topiță, președintele cooperativei agri­cole din Sarasău. — In 1969, fac pariu cu dv. că sectorul nos­tru zootehnic va fi rentabil. Timpul s-a scurs și iată că la sfirșitul anu­lui ne strîngem mîinile prietenește. — Cum stăm cu pariul? — N-ați uitat? — Nu, și vreau să știu cine a cîștigat. — Ei bine, cîștigul e de partea cooperati­vei. Cu o lună înainte de revelion, tot ce am produs in zootehnie a fost peste prevederile pla­nului. Am avut un plan de venituri în zooteh­­­nie de 209.851 lei, pe care pînă la 1 decembrie l-am depășit cu 7.114 lei. — Care sînt, după părerea dv., factorii prin­cipali care au concurat la acest succes. — După mine, cel care hotărăște în ultimă instanță este omul, tocmai acel om care la­ Un pariu cîștigat crează in zootehnie. La noi, de pildă, cei 14 îngrijitori, toți sunt foarte buni. — Treceți des pe la grajduri? — Controlul sistematic este cheia succesu­lui. Vă pot spune, de asemenea, că planul­­ la producția de lapte a fost depășit cu peste 2.000 litri. Am avut contractați 22 tăurași (6—­8 luni) pe care trebuia să-i livrăm în trimestrul al III-lea. Noi i-am scos la greutate în luna mar­tie și am încasat pe ei 36.000 lei. — Cum stați cu furajele? — Avem asigurate 350 tone fin și trifoi, peste 100 tone grosiere, opt tone ovăz, 30 de porumb și aproape 3 de tărîțe. — Știu că vă pricepeți în egală măsură la zootehnie și pomicultură, dulgherie și zidărie, a­­sistență veterinară, ca și la organizarea muncii. Cînd și, mai ales, cum le-ați învățat pe toate? — Nu am o rețetă deosebită. Totul este să iubești munca, oamenii, să te zbați pentru ei. Eu nu pot altfel. VASILE OANȚĂ 1\ VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE MINIȘTRI, IOR GHEORGHE MAURER, IN R.S.F. IUGOSLAVIA Convorbirile oficiale BELGRAD 13. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au în­ceput, marți dimineață, convor­birile oficiale dintre președinte­le Consiliului de Miniștri al Re­publicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din par­tea română, Emil Drăgănescu, vi­cepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugo­­slavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan,, președintele Consiliului National al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu,­­ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Șandru, ambasado­rul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Co­misiei guvernamentale de colabo­rare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcții­lor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte per­soane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Ve­cei Executive a Provinciei Auto­nome Socialiste Voivodina. Du­­șan Gligorievici, membru al Ve­cei Executive Federale, președin­­tele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de co­laborare economică, Anton Vra­­tușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Con­siliului Federal pentru Coordo­narea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugosla­viei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trece­re în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-știintifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legătură cu amplificarea constan­tă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra eviden­țierii unor noi posibilități de ex­tindere a colaborării și cooperă­rii în diferite domenii de activi­tate, în interesul și avantajul ce­lor două țări, al întăririi și adîn­­cirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei E­­xecutive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internațio­nale p­rin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribu­ția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațio­nală, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de în­țelegere și securitate, la soluțio­narea tuturor problemelor pe ca­le pașnică, pe baza respectării fer­me a principiilor de relații inter­naționale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, ad­junct al ministrului afacerilor ex­terne, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iu­goslaviei la București. BELGRAD 13. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae și N. Plopeanu, transmit: Ionescu La 13 ianuarie a fost semnat la Belgrad acordul între guvernul Republi­cii Socialiste România și guver­nul Republicii Socialiste Federati­ve Iugoslavia cu privire la micul trafic de călători în zona de frontieră. Din partea guvernului român a­­cordul a fost semnat de Eugen Luchian, șef de secție la Consi­liul de Miniștri, iar din partea gu­vernului iugoslav, de Franjo Mi­­cetici, director în Secretariatul federal pentru Afacerile Interne. La semnare au fost prezenți Ni­colae Ecobescu, adjunct al mi­nistrului afacerilor externe, Vla­dimir Rolovici, adjunct al secre­tarului de stat pentru afacerile externe, și alte persoane oficiale. ★ Start bun Situațiile încheiate la sfirșitul primei decade a anului 1970 evi­dențiază un start bun în majori­tatea unităților economice ale ju­dețului, ca urmare a măsurilor luate în anul trecut pentru pre­gătirea din timp a producției. Rezultate apreciabile, în gene­ral peste nivelul cifrelor planifi­cate, s-au obținut în sectoarele principale ale economiei județului — minerit, metalurgie, economie forestieră și altele. Se remarcă în special, faptul că în marile exploa­tări miniere — Șuior, Cavnic, Ba­ia Sprie, Săsar și Herța, planul la extracție și metalele de bază a fost depășit, iar majoritatea lu­crărilor geologice și de construc­ții miniere se desfășoară cu suc­ces. In industria chimico-metalurgi­că, planul decadei a fost depășit la cupru convertizor, cupru elec­trolitic și plumb brut, iar la acid sulfuric s-a dat peste plan 927 tone. Un start bun în producție in prima decadă a anului au luat și muncitorii de la U.M.M.U.M., care au expediat primele utilaje beneficiarilor, au depășit cu 21 de tone producția de oțel brut. In economia forestieră s-au ob­ținut rezultate care demonstrea­ză o situație incomparabil mai bună ca în alți ani. Lucrătorii de la pădure au expediat peste plan 1.600 m.c. bușteni, iar unitățile de industrializare au depășit cu 300 m.c. la cherestea de fag și cu aproape o sută de metri cubi cea de rășinoase. Se remarcă, de asemenea, rea­­­lizarea a 41.000 tricotaje, respec­tiv cifra planificată­, ca și depă­șirea producției la unele între­prinderi locale — „Maramureșea­nă" Sighetul Marmației, între­prinderea de prefabricate Ulmeniu „Iza" Vișeul de Sus. Semnificativ e faptul că în pri­ma decadă pe județ s-au realizat și depășit planul la 32 din produ­sele principale. In același timp, se constată u­­nele rămîneri în urmă în cîteva unități, ale căror conducători vor trebui să intervină eficient pen­tru a recupera rămînerile în ur­mă. Printre acestea se numără ex­ploatările miniere Jilia, Băiuț, Nis­tru și Baia Borșa, C.E.I.L. Si­ghetul Marmației, Combinatul a­­limentar. ' In pagina a 2-a Cetățenești fe^ Poșta juridică ^ Stabilirea și sancționarea contravenții­lor la regimul de evidență a populației ^ Carambol Comune fruntașe pe județ în întrecerea patriotică Recent, comisia județeană pen­tru urmărirea și îndrumarea în­trecerii patriotice a examinat rea­lizările obținute de fiecare comu­nă în parte, stabilind clasamentul final pe anul 1969. Comisia a constatat că in anul trecut, în urma unei vii întreceri între comune, s-au înregistrat succese importante, depășindu-se cu peste 5 milioane lei angaja­mentul luat în cinstea Congresu­lui al X-lea al partidului și a ce­lei de-a 25-a aniversări a eliberă­rii patriei. Astfel, prin muncă pa­triotică au fost reparate 782.000 m.p. străzi și trotuare, s-au con­struit 54.500 m.p. străzi și 48 km drumuri, au fost amenajate și extinse zonele verzi pe 152 ha și s-au plantat peste 104.000 pomi și arbori ornamentali. In urma rezultatelor obținute in gospodărirea și înfrumusețarea comunelor și satelor s-a stabilit următorul clasament: I. Germina Șomcuta Mare — premiu în valoare de 70.000 lei; II. Comuna Cîmpulung la Tisa — premiu în valoare de 50.000 lei; III. Comuna Cicîrlău — premiu în valoare de 35.000 lei. Pe locurile următoare s-au cla­sat în ordine comunele: Valea Chioarului, Satulung, Seini, Va­dul Izei, Săpînța, Dragomirești, Săliștea de Sus, Șișești și Budești. Electrificarea transporturilor­­ subterane Galeria­­.Breiner" este prima dintre galeriile . Exploatării mi­niere Băiuț în care se execută lu­crări pentru electrificarea trans­porturilor. Potrivit proiectului, e­­lectrificarea acestei căi subtera­ne, precum și a circa 700 m.în ca­le ferată industrială de la supra­față, va permite exploatării să obțină anual o reducere a cheltu­ielilor de transport în valoare de peste 400.000 lei. Se va asigura, de asemenea, o mai mare sigu­ranță în circulația garniturilor de tren, va scădea considerabil gradul de poluare a atmosferei subterane, cu gaze eșapate, iar capacitatea de transport a garni­turilor tractate de locomotivele electrice va fi dublă în compara­ție cu cea actuală. Rețeaua de transporturi elec­trificate, însumînd o lungime de peste 2.200 m.s., urmează să in­tre în exploatare în trimestrul II al acestui an. Modernizări de șosele Recent a fost definitivat planul lucrărilor care vor fi executate în acest an pentru modernizarea în continuare a șoselelor din cu­prinsul județului. Potrivit aces­tuia, pe traseul Baia Mare—Tîrgu Lăpuș, în continuarea lucrărilor vor fi asfaltate 5 km de șosele, iar pe traseul Tîrgu Lăpuș—Gîl­­gău, 10 km de șosele. Totodată, alci 25 km de șosele vor fi asfal­tate între localitățile Oncești și Bîrsana și Dragomireștii—Săcel, lungimea totală a șoselelor asfal­tate urmînd a crește anul acesta în cuprinsul județului cu încă 42 de km. DIN ACEA ZI, DIN ACEA ORĂ Există cuvinte pe care le auxim­ez! I@ rostim cu­­tremurindu-ne. Există cu­vinte — ghilotină, cuvinte - spaima, cuvinte - du­rere. Un asemenea cuvînt este „cancer”. Se înfige fără anestezie in timpan, incitează nervi, plantează fobie. La capătul anului trecut insă, o veste s-a difuzat cu iuțeală pe Terra. Doi cercetători a­­mericani - Morton și Ei­f­feer - au reușit sa izole­ze un agent viral strâns legat de producerea can­cerului. (La numai două zile, și japonezul Yokei Ito făcea publică aceeași performanță). Din acea zi, din acea oră, o mare de optimism Își agită ta­­lazurile pe toate conti­nentele. Din acea zi, din acea oră omenirea știe, omenirea este sigură că marele pas a fost făcut („Un alt pas mic pentru om dar un alt salt gi­gantic pentru omenire” parafrazindu-l pe strong). Din acea zi, Arin­din acea oră clincenul inamic este reperat, este identi­ficat. Se știe cum arată, de ce este în stare și se caută arma cu care sa fie nimicit, definitiv și i­­reversibil învins. Din acea zi, din acea oră prețio­sul cristal al speranței stâlncește în imaginația omului de pe toate meri­dianele iar ziua scursă în noapte­a cercetatorilor ii adaugă alte și alte ca­rate. Flagelul numit cancel se apropie deci de capă­tul ultimului drum. Omul a pornit sa învingă duș­manul pentru a cărui des­coperire a fost nevoit să-și sporească de milioane de ori capacitatea vizuala. Căutam, am găsit și vom­ mai găsi, așadar, soluții pentru a neutraliza vietăți imposibil de observat cu ochiul liber în timp ce al­te vietăți, de mărimea mea sau a dumitale, se­meni de ai noștri, in di­ferite coordonate geogra­fice seamănă nestinghe­riți cuvintul - ghilotină, cuvîntul - spaimă, cuvin­tul - durere. Pe planeta asta a noastră sublimul și josnicia se intilnesc in­­tr-o permanentă confrunta­re. ...Determinăm vietăți lip­site de posibilitatea de pri­cepere să-și schimbe com­portamentul, să-și arunce armele, dresăm cele mai fioroase animale, îi obli­găm să-și uite furia in codru dar, întâ­ne, ade­seori, neputincioși față de vietatea care-șî zice, la fel ca și noi, om. GH. MOLDOVAN

Next