Pentru Socialism, mai 1970 (Anul 20, nr. 5059-5083)
1970-05-23 / nr. 5076
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN SUB SEMNUL UNUI ÎNALT PATRIOTISM $1 AL BĂRBĂȚIEI, PRETUTINDENI LOCUITORII JUDEȚULUI DUC O LUPTĂ APRIGĂ PENTRU REFACEREA BUNURILOR DISTRUSE DE INUNDAȚII Mai tari ca piatra Și la ExploaTarea minieră liba, furia apelor a lăsat urme adinei. Oamenii de aici au avut de înfruntat apele, dar mai ales piatra, sute de tone de piatră adusă de apa. — N-am să uit niciodată, ne spunea tovarășul Ioan Ciobanu, secretarul comitetului de partid pe exploatare. In ziua aceea, de dimineață ploua bine, dar semne de inundație nu erau. Abia către amiază s-a dezlănțuit. Muncitorii din atelierul mecanic au dat primii alarma. ...Bătălia tibanilor cu apele, cu piatra a durat multe zile. Și acum, excavatoarele lucrează încă la degajări. Zile de mare încordare, zile de eroism la suprafața minei, de eforturi supraomenești în subteran. La un moment dat, bătuți de ploaie, loviți de pietre, artificierii au pușcat zăgazurile formate, suiți pe capota tractorului lui Vasile Danciu. La hala compresoarelor inginerul Avram Moraru, împreună cu personalul administrativ a făcut dig din butoaie pline cu piatră, a stat lingă „plămînii" minei o zi și o noapte încheiate, dar au izbutit. Compresoarele au mers continuu, chiar și atunci cînd conductele electrice au trebuit să fie suspendate cu cabluri și pericolul era iminent. In timp ce la suprafață oamenii luptau din răsputeri cu apa și piatra, jos în subteran, comunistul Ioan Petrișor, electricianul Dumitru Achim și lăcătușul Vasile Cifrcaș au rămas ore întregi lîngă pompele de la minus 50. Le-au decuplat numai cînd apele trecuseră aproape de postamentele motoarelor. In cartea de aur a faptelor de eroism, numele electricienilor loan Horia și Sabin Bote stau scrise cu litere mari, alături de tînărul tractorist Vasile Danciu. Ei au menținut în funcțiune instalațiile de încărcare a lămpilor de mină, pînă ce a trebuit să fie retrași cu forța. Apele au invadat totul la liba. Atelierul mecanic, gura de galerie, magaziile au fost practic îngropate sub piatră. Ieri dimineață (22 mai a.c.), mecanicii reușiseră să pună pe picioare două strunguri și două mașini de găurit. Alte mașini se mai aflau încă strînse în încleștarea de piatră. Un autocamion era doar pe jumătate despresurat de pietre. Oamenii nu cedează. Oboseala se citește viu pe fețele mecanicilor lui Gheza Vasvari. Nimeni nu părăsește postul. Cu lopeti, cu ajutorul buldozerelor, pas cu pas piatra este îndepărtată, spațiile degajate, utilajele curățate, unse, revizuite. Colectivul de la liba a simțit și simte aproape ajutorul celorlalți mineri. Din Baia Sprie, două instalații de încărcare a lămpilor, de la S.C.C.M. buldozere și autocamioane le-au venit și le vin in ajutor. Muncitorii șantierului local al I.C.F., forestierii din liba au pus umărul și au restabilit calea rutieră spre mină. Cu ajutorul tovărășesc, cu sprijinul Centralei minelor (directorul general, ca un comandant de oști, a dirijat ore în șir cîmpul de bătaie cu apa, cu piatra), minerii de la liban au încetat o clipă producția. In timp ce la suprafață lupta cu piatra era asprigă, jos în abataje, extracția de minereu a continuat cu aceeași îndîrjire. De la locurile de muncă ale lui Vasile Ciorba, Mihai Fechete, loan Pop VI, Grigore Ciorcaș, loan Horea, minereul a curs continuu în ciuda apelor și pietrelor. In ultimele 4—5 zile situațiile atestă zilnic cel puțin 5—10 la sută peste plan. Minerii, acest colectiv harnic, își tămăduiesc rănile pricinuite de dezastrul adus de ape. Și îndîrjirea crește cu fiecare zi. — După evaluări sumare, ne spune tovarășul inginer Petru Clej, directorul exploatării, pagubele trec de 2 milioane lei. Pentru a le lichida, colectivul nostru a hotărît să lucreze din plin în schimburi suplimentare atît timp cit va fi necesar. Sintem ferm ca sarcinile economice deci și pe acest an, angajamentele asumate să le îndeplinim întocmai. In lupta cu furia apelor, cu sutele de tone de piatră aduse de apă peste mină, cei de la lilia se dovedesc a fi mai tari. GH. DUMITRESCU Prima condiție a eficienței noilor obiective Intrarea în producție la termenul stabilit In aceste zile pe toate șantierele județului se hotărăște soarta noilor obiective ale anului 1970. Intrucît marea majoritate au termene de dare în funcțiune la sfîrșitul semestrului I, se înțelege necesitatea și oportunitatea îndreptării atenției titularilor de investiții și a constructorilor spre soluționarea unor aspecte legate de buna desfășurare a lucrărilor, intensificarea ritmului, pentru a asigura cadrul necesar predării lor la timp beneficiarilor. Referitor la stadiul acestor obiective, tovarășul Ioan Catricicău, directorul Sucursalei județene a Băncii de investiții, ne-a relatat următoarele: — Se știe că în asigurarea condițiilor necesare obținerii eficienței scontate a investițiilor beneficiarului și constructorului îi revin sarcini la fel de mari. Subliniez aceasta deoarece, analizînd stadiile lucrărilor ce trebuie să intre în scurt timp în funcțiune, se constată multe probleme nerezolvate de către beneficiari, un ritm de lucru cam modest din partea constructorilor, ceea ce periclitează punerea lor în funcțiune. Și ca să privesc puțin mai larg lucrurile, mă voi referi întîi la lucrările al căror termen e deja depășit. Așa sînt depozitele M.C.I. (nefinisate exterior, constructor T.C.L.M.), D.N. 18 — Baia Sprie — Sighetul Marmației (neterminate lucrările de artă, unele consolidări, rigole), blocurile nr. 81, 83 și altele, care au rămas nefinisate în exterior. De asemenea, drumul Borșa — Baia Borșa (în execuția T.C.M.M.) trebuia să fie gata încă de anul trecut. Un adevărat „record" îl deține Complexul de deservire din Seini al U.J.C.M., executat în regie proprie, care a fost început in 1967 și unde abia acum beneficiarul a venit cu modificări la.. .proiect. Evident, aceste obiective „uitate" de constructori impun intensificarea sau reînceperea lucrului din faza în care a fost lăsat. — După cite știm există unele lucrări de mare importanță care nici n-au început sau la care ritmul de execuție este foarte lent. Care sunt cauzele? — Constatăm că multe obiective noi se află în zodia incertitudinii datorită neclarificării de către beneficiari a unor detalii din proiecte, modificării pe parcurs a acestora, lipsei documentațiilor (S.T.E. sau P.E.) sau amplasamentelor etc. Instalația de turnat bare de cupru nu are asigurată documentația. Stația de neutralizare (tot la Uzinele metalurgice de metale neferoase) și-a schimbat pe parcurs tehnologia, valoarea lucrării crescînd cu cîteva milioane lei, în timp ce proiectele modificate n-au ajuns la constructor. Există și lucrări cu termen de predare în acest an care au întîrziat din cauza discuțiilor și părerilor controversate ale specialiștilor, în timp ce constructorul așteaptă proiectele de execuție. Așa e drumul de acces de la tunelul Șuior la Uzina centrală de preparare. De asemenea, noul iaz de decantare Săsar, problemă discutată și paradiscutată de ani de zile, are în prezent documentația de execuție, dar n-are refăcut Convorbire consemnată de T. TOHATAN (Continuare în pag. a 3-a) INTERVENȚIE EROICĂ Lingă satul Crăciunești, in apropiere de malul Tisei, acolo unde este amplasată stația de pompare a apei și puțurile, furia valurilor a distrus digul pe o distanță de 200 m și consolidarea de mal pe aproape 300 m. Numai intervenția eroică colectivului de lucrători de la I.C.D. și a altora în noaptea aceea volburoasă în protejarea malului a salvat stația de pompare și prin aceasta, alimentarea cu apă ce a municipiului Sighetul Marmației. Acum se lucrează intens la construirea unui pinten care cu oit înaintează în albia Tisei îi domolește furia, o obligă să reintre în matca sa naturală. Pînă in ziua cînd am vizitat șantierul, pintenul înghițise 1.430 tone blocuri de piatră transportată de la cariera din comuna Săpința. Piatra masivă descărcată pe mal trebuie împinsă în continuarea pintelui. Treaba asta o face cu o măiestrie rar intîlnită un tinăr brunet, cu o voință oțelită, pe care il cheamă Gheorghe Vlad și este salariat al I.M.A. din localitate. De șase zile acest băiețaș trage la „șaibă", în condiții de risc și mari eforturi fizice, de 18 ori zilnic, conștient că face o treabă pe care situația actuală o cere. Cineva l-a caracterizat: Gheorghiță cit îl vedeți e numai inimă. Cinstea nu e numai a lui Gheorghe Vlad, ci și a colectivului care l-a crescut în acest spirit V.OANȚĂ Se refac drumurile forestiere Viiturile mari de apă din zona Țibleșului au făcut să dispară poduri, iar mai mulți kilometri din drumurile forestiere să fie distruse sau avariate. Se înțelege că în parchetele de sub Țibleșf, forestierii n-au mai putut pătrunde imediat. La chemarea comitetului de partid al U.E.S. Tg. Lăpuș, muncitorii și întregul personal au acționat energic la refacerea bunurilor distruse de calamități, îndreptîndu-și atenția spre parchetele mai puțin periclitate, cum sînt cele din Strimbu Băiuț și sectorul Tg. Lăpuș, din care au început să fie livrate cantități sporite de material lemnos, acoperind stagnările din celelalte parchete. Ieri am aflat că muncitorii din sectorul Groșii Țibleșului au reușit să repună în producție 5 din cele 9 parchete și că aici s-a reluat activitatea. In același timp se depun eforturi sporite pentru refacerea podurilor și drumurilor spre celelalte parchete. Intrucît depozitul final din Gîlgău a fost scos din suflețiune, iar masa lemnoasă nu poa Anul X\ nr. 507 © * Sîmbătă 23 mai 1970 * 4 pagini — 30 bani Aspect din atelierul de sculărie al întreprinderii „Băimăreana". Cu ajutorul aparatului optic „Pirolux" se verifică temperatura în timpul tratamentului termic. Folo I. DEAC Cooperarea în producție între I.A.S. si CAP, pentru DEZVOLTAREA ZOOTEHNIEI In ansamblul măsurilor preconizate pentru înfăptuirea Programului national de dezvoltare a zootehniei și de creștere a producției animaliere în tara noastră, un loc important îl ocupă promovarea celei mai bune experiențe și a tehnologiilor moderne, în cooperativele agricole de producție. Cooperarea sau asocierea în producție între întreprinderile agricole de stat și cooperativele agricole — pe multiple planuri — reprezintă una din modalitățile de mare eficiență pentru a pune în valoare, pe o scară largă, bogata experiență a unor întreprinderi agricole de stat în creșterea animalelor, în cooperativele agricole de producție. Pentru a afla care sunt principiile care stau la baza cooperării dintre I.A.S. și C.A.P. și avantajele economice ce rezultă din această cooperare, ne-am adresat tov. ing. ȚIRLEA STAN — director general adjunct în Departamentul I.A.S. din Ministerul Agriculturii și Silviculturii, care ne-a relatat : Premisele extinderii cooperării sunt oferite de existența în întreprinderile agricole de stat a unor complexe și combinate zootehnice, a unor ferme cu flux tehnologic modern, care pot și trebuiie să capete un caracter de generalizare în cooperativele agricole de producție. Pentru aceasta este necesar să se treacă la organizarea de acțiuni efective în producție, la măsuri concrete pentru realizarea unor obiective cu eficiență economici antecalculată. — Crearea unui cadru favorabil de cooperare și asociere între I.A.S. și C.A.P. impune stabilirea unor obligații reciproce. Care sînt principiile de organizare a acestei cooperări? O însemnătate deosebită o are precizarea în cele mai mici amănunte a criteriilor și mecanismului concret de lucru* stabilirea mijloacelor măsurilor și obligațiilor reciproce. Prin contractul de cooperare sau a Ing. NICOLAE STAN (Continuare în pag. a 3-a) Interviu cu tovarășul inginer STAN ȚÎRLEA dir. gen. adj. în Departamentul I.A.S. din M.A.S. te fi expediată pe C.F.R., s-a luat măsura ca autocamioanele să-și extindă raza de acțiune pînă la Baia Mare și Sighetul Marmației, iar pe viitor transportul va fi extins spre combinatele din Gherla și Dej, care duc lipsă de materie primă. Albie nouă Săsarului Cîteva echipe de mecanici-excavatoriști și buldozeriști ai T.C.L.M. (întreprinderea de produse industriale, utilaj și transporturi) au intervenit prompt, printre altele, și la consolidarea malurilor Săsarului și schimbarea albiei acestuia în zonele în care amenințau așezări omenești sau unități economice. Astfel, buldozeriștii Atanasie Sălăjan, Mihai Sila și Vasile Szabó au excavat în numai trei zile un dig de 800 m în apropierea satului Săsar, schimbând albia râului ce-și fondase un curs nou, amenințător pentru locuitorii satului. In prezent excavatoristul Gheorghe Pop și buldozeristul Aurel Boroș lucrează zi și noapte la formarea unui dig de cca 1.000 m în apropierea Uzinei Firiza, din cartierul 1 Mai, în scopul schimbării cursului apei și prevenirii pericolului inundării uzinei și a locuințelor unor cetățeni. Indivizi cu gindul numai la stomac La centrul principal de primire a obiectelor donate pentru sinistrați mi-au atras atenția cîteva lăzi cu alimente. Erau aici sticle cu ulei, pungi cu orez, zahăr și paste făinoase. — Au fost trimise de oameni simpli din Baia Mare, ne-a informat șefa centrului. Mi-am adus aminte de acest amănunt, ieri, cînd am vizitat magazinele alimentare. De data asta nu am mai întîlnit cozi, nu am mai dat cu ochii de acei cumpărători, hrăpăreți, care în primele zile după inundații au dat buzna în magazine, îndesind în sacoșe cantități exagerate de zahăr, făină, orez, ulei, paste făinoase și conserve. Au fost unii cumpărători care au dus acasă și cîte 10—15 litri de ulei sau 10—20 kg orez, ne spune Francisc Feldman, șeful Magazinului alimentar cu autoservire nr. 26 din cartierul Săsar și continuă de la 77.000 lei cît reprezintă media zilnică a desfacerilor, în zilele de 15—16 mai am ajuns la 125.000 și respectiv 154.000 lei. Lucrătorii noștri au făcut față cu greu solicitărilor. Acum, după cum vedeți, nu mai avem asemenea probleme. Avem în stoc 4.000 kg zahăr, 4.000 kg orez, însemnate cantități de paste făinoase, untură și altele. Aspecte similare ne-au fost semnalate și la Magazinul alimentar nr. 20. Aici media zilnică a desfacerilor de la 30.000 a ajuns în zilele de 15 și 16 mai la 61.000 respectiv 74.000 lei. Organele comerciale ne-au informat că nu există nici un motiv care să determine aprovizionarea cu alimente peste limitele necesare, subliniind că prin crearea de stocuri la gol f. PRIBOI (Continuare în pag. a 3-a)