Pentru Socialism, august 1970 (Anul 20, nr. 5136-5160)
1970-08-08 / nr. 5142
4 I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5142 Sîmbătă $ august 1970 4 pagini — 30 de bani ARATURILE DE VARĂ SE CER EXECUTATE ACUM, DAR UNDE SUNT TRACTOARELE? Vremea excelentă din ultimul timp favorizează fără rezerve desfășurarea normală a tuturor lucrărilor agricole de sezon. Secerișul, de altfel, în unitățile agricole din județul nostru este pe terminate. Cu unele excepții și treierișul se desfășoară intr-un ritm alert, firesc. Ceea ce deranjează la ora actuală este rămînerea în urmă, neașteptat de mare, a arăturilor de vară și a lucrărilor de însămînțare a culturilor succesive. După datele centralizate la Direcția agricolă județeană, joi dimineața mai rămăsese de arat 4.805 hectare din 6.050 ha plan și de semănat cu culturi succesive 272 hectare. Cauzele care generează o atare situație evident nu sunt identice în toate cooperativele agricole. In unele locuri (din fericire puține) vina pentru neexecutarea arăturilor aparține factorilor de răspundere din unități, a acelora care furaui de multitudinea sarcinilor, uită de existența regulilor agrotehnice, de importanța acestor lucrări. Marea majoritate a neajunsurilor le provoacă însă mecanizatorii, șefii de secții și conducerile I.M.A. care după părerea noastră au fost surprinși mai puțin pregătiți. Exemplele de mai jos, confirmă de fapt acest lucru. La cooperativa agricolă din Săbișa, cooperatorii au și uitat de cînd au terminat secerișul. Peste cel mult două zile ei vor încheia și treierișul. Vecinii lor, cei de la liba, sînt în aceeași situație. Cu toate acestea, nici unii și nici alții nu sînt liniștiți. Ii deranjează rămînerea în urmă cu arăturile de vară și însămînțarea culturilor succesive. La Săbișa bunăoară, pînă miercuri dimineața, din 30 hectare cita s-au planificat a seara, plugurile au intrat doar pe 5 hectare iar din 15 ha destinate culturilor succesive n-au fost însămînțate decit 5 ha. La liba, din 20 ha, destinate arăturilor de vară doar 2 ha au fost arate, iar din 10 ha pentru culturile succesive s-au însămînțat numai 2 ha. Nici nu mai știu unde să apelez, ne-a spus specialistul cooperativei din Săbișa, Gh. Ruștiuc. Cu șeful secției I.M.A. de la Seini am discuții în fiecare dimineață. Am solicitat, și sprijinul conducerii I.M.A., am trimis și o adresă către Direcția agricolă, dar ecoul concret al acestor solicitări continuă să întîrzie. — Inginerul șef al I.M.A. Apa, ne spune ing. G. Pătrașcu de la MIRCEA POP (Continuare în pag. a 2-a| 1 PROBETARI DW WO ATE TARILE, USHTIVAI Drag mi-e jocul românesc. I \ In pagina a 3-a într-o după-amiază de vară Povestire de ȘTEFAN POP - TARNIȚA ANOMALII PE TRASEELE DIFUZĂRII PRESEI RAI ANDHOTE A Zeci de mii de maramureșeni, în dorința de a fi bine informați, s-au abonat la diverse ziare și reviste. Alții, în număr mare, preferă să cumpere ziarele de la chioșcuri sau de la magazinele cooperației de consum. Dar, în ultima vreme, așa cum reiese din scrisorile și reclamațiile adresate redacției noastre, pe traseele difuzării presei intîlnești numeroase anomalii. Iată de ce, în colaborare cu Serviciul difuzării presei din cadrul Direcției județene de poștă și telecomunicații Maramureș, am organizat un raid-anchetă intr-o serie de localități. Constatăm cu satisfacție că numeroase oficii poștale, printre care cele din Cavnic, Sălsig, Vima Mică și altele acordă o deosebită atenție răspîndirii presei în localitățile respective. Oficiul poștal Vima Mică (diriginte Gheorghe Cîndea), deși satele comunei sînt răspîndite la distanțe apreciabile și drumurile grele, totuși reușește sínt să distribuie ziarele operativ, în bune condițiuni, fără reclamații. Ca urmare, în comună există 308 abonamente la 1.000 de locuitori, fapt pozitiv dacă ne gîndim la răspîndirea teritorială celor 7 sate. Factorii poșatali loan Raț, Alexandru Marc și loan Roman distribuie zilnic peste 200 de abonamente fiecare. Aceeași activitate rodnică, bine organizată, o constatăm și la Oficiul poștal Sălsig (diriginte Vasile Dulfu) avînd 301 abonați la 1.000 de locuitori. Cei doi diriginți ION NAN ION VASILIU (Continuare în pag. a 2-a) 13 Peste 300 de abonați la mia de locuitori . Cotidianul difuzat bilunar 8 Librarii de la sate nu-și fac datoria . Divergențe între poștă și I.T.A. înălțimi industriale. CITADINE ! sir I comercial ! Incercînd să judecăm comerțul ce de toate zilele ajungem la trei întrebări fundamentale: ce, cum și unde vindem. Dacă, în general, primele două întrebări sînt într-o bună măsură bine reglementate —— ■ I în funcție de diferiți factori —, a treia întrebare rămîne însă în majoritatea cazurilor un element neglijat. Această realitate se evidențiază în modul deosebit parcurgînd centrul vechi al orașului. Spre deosebire de spațiile comerciale din noile cartiere ale orașului, gîndite temeinic, remarcabile prin spațiul larg afectat, orașul vechi denotă haos, lipsă de preocupare, semne ale unui comerciant mai puțin priceput. Cum altfel se poate expliica faptul că pe un spațiu redus există patru ateliere de ceasornicărie, trei unități foto-pronosport, trei ateliere foto, etc. etc. Nu suntem împotriva existenței mai multor magazine de același gen, dar în anumite cazuri, în anumite condiții, aceasta se face în dauna rentabilității, a unei bune utilizări. Nu găsim de asemenea explicații pentru faptul de a menține magazine care ar putea fi folosite judicios pentru alte scopuri (exemplul cel mai frapant, magazinul de carne din str. 23 August, dar unde nu se desface carne pentru populație, ci doar pentru cantine). Aici ar putea funcționa un alt magazin destinat marelui public iar pentru aprovizionarea cantinelor s-ar putea găsi un alt spațiu situat nu chiar într-un asemenea vad. Găsim totodată un magazin de produse lactate I care oferă în același timp produsele sale ■ pentru consum pe loc, scop pentru care sunt afectate două tejghele înghesuite ■ printre stive de sticle goale. De ce nu i s-ar putea extinde acest magazin — care ■ nu înseamnă același lucru cu un restaurant lacto-vegetarian. Ne mai întrebăm ■ dacă nu și-ar putea găsi locul — prin re- distribuirea spațiului — un magazin de ■ ziare și reviste unde cititorul să poată consulta ziarele și revistele pe care vrea ■ să le cumpere. E adevărat, aceste probleme nu se pot rezolva într-o zi, dar ■ trebuie să existe o zi cînd întreg spațiul comercial trebuie regîndit — nu pe bu ■cățele — replanificat, redimensionat in funcție de noile criterii care stau la baza unui comerț modern, civilizat. MIRCEA MARIAN • Reducerea consumului de cocs, sursă de economii văzut prin prisma eficienței în producție, consumul specific reprezintă un element de primă mînă. La scara de producție U.M.M.M. Baia Mare, capitolul a consumurilor specifice implică interese și de alt ordin — cel al cointeresării materiale al salariaților. In primele 6 luni ale anului la U.M.M.M. Baia Mare au fost evidențiate 110 categorii de materiale și materii prime cu consumuri specifice. Dintre acestea la 16 s-au înregistrat, la finele semestrului, cu depășiri. In ciuda acestui fapt pe ansamblul uzinei au fost obținute economii la cheltuielile de materiale și materii prime normate de peste 1,3 milioane lei. Fără îndoială, cifra amintită subliniază eforturi din cele mai mari, realizate prin îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, prin disciplina tehnologică, prin gospodărirea judicioasă a materialelor și, în fine, prin reducerea la minimum a pierderilor tehnologice. Așadar, este vorba de tehnică, tehnologie și inteligență. Dar cum omul este acela care hotărăște și tehnologiile, încercăm să evidențiem acest aspect ca un prim și important izvor al economiilor de materiale. Din valoarea totală de economii realizate la U.M.MM. la materiale și materii prime, peste 1 milion de lei reprezintă economia de cocs metalurgic la platforma Firiza. Pentru a scoate mai bine în evidentă importanta acestui milion de lei economisit trebuie să arătăm că este rezultatul materializat al concepției, al gîndirii creatoare. Iată ce ne-a spus inginerul șef al platformei Firiza, tovarășul Milian Băban. C. ARNĂUTU (Continuare în pag. a 2-a) Privind această imagine Privesc fotografia asta. Cîtă mîndrie în privirile acestor mineri. Ai acestor mineri care mîine, împreună cu toți aceia care smulg bogățiile subterane ale pămîntului vor sărbători ziua lor. Ziua minerului. Acum câteva zile am văzut o fotografie-document. O fotografie peste care s-a așternut patina vremii Un cutremurător document. Un om, un om numai în zdrențe, cu fața sfîrșită de cele 16 ore petrecute în pîntecele pămîntului cu plămînul otrăvit și ciuruit de galeriile neaerisite și pline de praful ucigător. Am văzut acea fotografie și l-am rugat pe fotoreporterul Ioan Deac, autorul fotografiei alăturate să nu-mi scrie nici o explicație. Indiferent unde e făcută fotografia. Indiferent la ce exploatare minieră maramureșeană, imaginea este veridică. Doi mineri cu fețe zîmbitoare. Poate sunt copiii minerilor care servindu-se de cai și ciocan smulgeau din stîncă cu prețul vieții lor valorosul metal pentru cerceii, inelele, brățările sau celelalte podoabe ale aventurierilor aurului maramureșean Poate sunt fiii minerilor din Valea Borcutului, satul care în numai cîțiva ani a rămas în 1938 fără soți, fără părinți, fără fii. L-am rugat pe I. Deac să nu-mi indice de unde este fotografia alăturată fiindcă știam că nu voi greși cu explicația. Priviți imaginea. Sînt doi mineri obișnuiți. Doi mineri ca toți minerii maramureșeni: mîndri, faluiéi, hotărîți și încrezători în ziua de mîine. GH. MOLDOVAN — E un om de cuvînt. Poți să ai toată încrederea iu el... Ce ne spun aceste vorbe- Că omul, cu care avem de a face, și-a dobîndit prestigiu, tocmai prin reputație faptul, verificat de practică, de viată, că el știe să-și onoreze, față de partener, in mod corect, toate obligațiile asumate. Onoarea cuvîntului dat — și, bineînțeles, înfăptuit întocmai, in cele mai mărunte și mai nesemnificative detalii bine negrăit de mare să vă pot spune că angajamentele asumate de colectivele maramureșene sînt în cea mai mare parte înfăptuite. 91 la sută din angajamentul anual s-a realizat în cinstea zilei de 23 August. Pe luna iulie, toate unitățile industriale și-au realizat planul producției globale, dînd o producție suplimentară de 110.200.000 lei. N-am mai reținut alte cifre, date. Le-am considerat de grăitoare suficient pentru Motive de reflecție ONOAREA CUVÎNTULUI DAT A devine astfel trăsătură caracteristiccă a personalității, a profilului etic, moral al individului. Firesc, astfel de oameni sînt prețuiți, stimați de cercul mai mare sau mai restrîns de cunoștințe — colegi de muncă, prieteni, rude și alții. Onoarea cuvîntului dat are o valoare cu atît mai mare cu cît este asumată de un colectiv de muncă, în acest caz ea dobîndind semnificații deosebite, mult mai largi, tipice în zilele noastre. Ne amintim de efervescenta, de emulația intensă, care au cuprins colectivele de muncă din unitățile economice ale județului, o dată cu luarea angajamentelor în întrecerea socialistă. Fiecare om — muncitor, inginer, tehnician — și-a spus cuvîntul, a venit cu o părere, cu o propunere, observație judicioasă. Cuvîntul fiecăruia, ca un fir de apă limpede, s-a îndreptat și a intrat în marea albie a angajamentului colectiv, totalizat pe Cuvîntul, așadar, județ. fost pronunțat; el a a sintetizat — în cifre, în măsuri tehnice, organizatorice — înțelepciunea colectivă, încărcătura afectivă, substanța de simțire și cuget a fiecăruia și a tuturor. Priveam și ascultam zilele trecute niște cifre, pe care ni le înfățișa un statistician. La un moment dat, omul eif»***,n» «1 sintezelor semnificative, ne mărturisi: — E o bucurie pentru mine, om înceea ce ele reflectă, pentru „haina de lucru"" pe care o îmbracă zi de zi. Ce oglindesc ele? Ce altceva decît marea răspundere cu care au privit colectivele de muncă, dinamizate de organizațiile de partid, realizarea sarcinilor de plan, a angajamentelor. Marea răspundere cu care au abordat chestiunea politică, etică a cuvîntului dat în fața colectivității. Onoarea cuvîntului dat a fost respectată E un motiv de bucurie, de mîndrie? Firește că da* Un motiv de plenară și justificată mîndrie, care, acum, în preajma marii sărbători naționale a națiunii noastre, dormiceaște valențe multiple pe care oricine poate să le descifreze în angrenajul colectivului în care muncește și creează, la care oricare om al muncii se simte părtaș cu trupul și cu sufletul. Fiindcă datele de mai sus nu sunt numai niște simple cifre, ci ele înglobează în e**' adevărata dăruire, pasiunea autentică, <mirotul de de abnegație, sacrific» mentul respansab**’ tătîî oamenilor muncii în învruniiea «oliticii științifice, inspirată din visele, năzuințele națiunii noastre. Onoarea cuvîntului dat, cînd este vorba de interesele generale, se integrează armonios în substanța de frumusețe etică și moi ,la omulu’ zile în runoc*ve Dovezile sînt la îndemîna oricui. EMIL GRIGORIUJ