Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)
1970-09-27 / nr. 5184
Ucenicii de azi (Urmare din pag. 1) personal. Situația este desigur fortuită, dar considerăm că ea ar trebui suplinită de o dirijare mai atentă, controlată de cadrele ce de calificare, răspund Aceste cadre, practic, se ocupă foarte puțin de menirea lor. Inginerul Oprea Manu are destulă bătaie de cap cu problemele serviciului ce conduce, iar tehnicianul Ioan Găvriluț (în treacăt fie zis, specialitatea sa este... electromecanica minieră!) are de lucru cu forme și documente de birou. Să mai adăugăm că — lucru cu totul de neadmis — o parte din ucenici sunt folosiți adeseori la alte munci decît cele ale meseriei viitoare. Recent un grup de ucenici se afla în plină activitate la... săparea unor gropi pentru șantierul I.C.M. Cluj din incinta uzinei. Ni s-a spus că mulți ucenici au fost puși să sape șanțuri pentru conducte în beneficiul aceluiași constructor. Cum se încadrează asemenea ocupații cu învățarea meseriei, lăsăm să ne lămurească conducerea uzinei. Specialiștii cu care am stat de vorbă nu se arată nici ei prea optimiști asupra mersului calificării ucenicilor. Evident, în asemenea condiții este greu de spus cât de bine pregătiți vor intra actualii ucenici în deplinătatea meseriei lor de mâine. Ceva în uzină s-a înfăptuit: din 21 septembrie unul din cei mai buni tehnicieni — Viorel Pop — a fost însărcinat numai cu urmărirea și îndrumarea practicii ucenicilor. Este un pas bun. Ar fi bine, socotim, avînd în vedere că e vorba de peste 400 ucenici, ca de acest sector deosebit de important pentru viitorul uzinei să se chiar unul din ocupe cei mai buni ingineri. Ne gîndim nu numai la actualitate, ci și la faptul că în viitorii 5 ani planul de școlarizare al uzinei prevede calificarea prin diferite forme a circa 1170 de muncitori. Conducerea uzinei trebuie să știe că pepiniera de efective calificate azi este într-un care fel neglijată in aspectele sale de fond va fi cea care va asigura producția de mîine și că orice delăsare de acum poate avea urmări negative în viitor. Duminică, 27 septembrie 1970 9.00 Daschiderea emisiunii de dimineață. 10.00 Viata satului. 11.15 In refenire, la cererea telespectatorilor. Dialog muzical Audă Călugăreanu — Therese Steinmetz. 12.00 Ca strajă patriei. 12.30 Emisiune în Hruba maghiară. 13.30 Fotbal. 15.20 închiderea emisiunii de dimineață. 19-25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.30 Fotbal. 18.20 „Pe sub poala Măgurii". 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Doi bărbați și un munte". 20.20 Film artistic: „Simon și Laura". 21.40 Teleritmuri. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. lisignB OPEL REKORD 1700, în stare perfectă, de vînzare. Informații: Dej, telefon 150. (295). , VÎND autoturism „Gordini", stare bună. Baia Mare, Caragiale 7182, telefon 71-809. (298). I 1 i PENTRU SOITAI TSM Pastrama (Urmare din pag. 1) . . . Așadar, credem că ați reținut. In această toamnă, Industria cărnii, I.C.R.A. și T.A.P.L. ne vor servi și obliga (cu ce drept?) să mîncăm doar pastrama afumată de porc și de oaie, și nu adevărata și tradiționala pastrama de oaie, zvîntată la soare și vîrvt. Mai mulți specialiști din alimentația publică, de la Inspectoratul comercial de stat, cit și tovarășul I. Ghișa, directorul I.C.R.A., cu care ne-am consultat au avut rezerve privind calitatea pastramei afumate de oaie și in special asupra faptului că afumarea și uscarea acesteia s-a realizat in mai puțin de 30 de ore. Cium de s-a ajuns la această situație in legătură cu aprovizionarea cu pastrama? Vina, după noi, o poartă in primul fună serviciul comercial al T.A.P.L., care in comanda lansată pentru I.C.R.A. nu a precizat ce fel de pastramă de oaie solicită. Ea se vintură ideea că în Baia Mare n-ar avea căldare pastrama zvritată. In realitate, consumul anilor trecuți dovedește inconsistența acestei afirmații. Dacă din partea serviciului comercial al T.A.P.L., cit și a comerțului cu ridicata, problema deschiderii mustăriilor ar fi fost privită cu mai mult simț de răspundere, procurarea pastramei se putea face mai operativ, fie în județul nostru, fie din alte județe. Dar poate nu este prea tirziu nici acum să se încerce folosirea celei de-a doua variante, știut fiind că procesul de preparare a pastramei de oaie durează circa patru săptămâni. In legătură cu aprovizionarea cu must, redăm mai jos un fragment din discuția pe care am avut-o cu tovarășul A. Moisescu, șeful serviciului comercial al I.C.R.A. — întreprinderea noastră a comandat la Combinatul alimentar Baia Mare pentru actualul sezon al mustăriilor 60.000 litri de must. Am primit asigurări că peste citeva zile ne vor livra primele cantități de must. P.S. Pe săptămâna viitoare, poftiți, deci la mustării. Cui nu-i va place pastrama afumată. .. Luna septembrie e luna sportului, a freamătului de tribune. Nu puține sunt competițiile sportive ce-și află disputa în această săptămână sosită parcă prea de timpuriu cu aerul rece al îndepărtatelor activități de iarnă. Dar și așa, oricum amatorii de sport vor avea sâmbătă și duminică la dispoziție un program bogat și diversificat competițional pe gustul fiecăruia SCRIMA, sport tînăr ca dezvoltare, își trăiește debutul competițional pe meleagurile băimărene printr-o competiție republicană de amploare. Duminică (ora 8,40) la Sala sporturilor se va desfășura ziua a II-a a fazei de zonă a Cupei României. Pentru cele trei arme (floretă, spadă, sabie), concurenți din Oradea, Satu Mare, Cărei, Sălaj și C.S. Baia Mare, HANDBALUL răspunde prezent printr-un meci de atracție. Minaur are de susținut un joc „cheie" cu puternica formație, fostă divizionară A, Timișul Lugoj. Antrenorul PANĂ ne-a promis duminică (ora 10, teren Mai) o victorie, dar mai ales o evoluție de nivel a formației sale. Așteptări. Agendă sportivă ATLETISM. La Cluj se deplasează 15 sportivi băimăreni pentru a fi prezenți la „Gupa C.S.M.", iar alți trei performeri ai clubului sportiv (L. Sălăjean, Alex. Moldovan și A. Blacșo) se vor măsura cu cronometrate din Leipzig în triunghiularul Polonia — România — R.D.G. (juniori). FOTBAL. In sfîrșit, sportul cel mai îndrăgit de masa spect tatorilor va fi și el prezent pe Stadionul „23 August" (duminică, ora 11). Minerii din Anina vor fi oaspeții minerilor băimăeni. Conducerea A.S. Minerul ne anunță că biletele pentru acest joc s-au pus în vînzare încă de vineri în centrul vechi al orașului, iar la stadion, au fost amenajate patru noi case de bilete pentru deservirea mai promptă și operativă a publicului. In divizia C, enumerăm întîlniri de maximă importanță pentru un loc mai bun în clasament: Constructorul — C.I.L. Gherla (ora 11, stadion „1 Mai" Ferneziu), Minerul Baia Sprie — Unirea Dej (stadionul din Baia Sprie) și Bradul — C.E.I.L. Sighetu Marmației. Derby al Campionatului județean se anunță partida: Minerul 1 Baia Borșa — Minerul Cavnic. 1 miei ul GQV.UIV. » M. MIROIU ^ BILAN] NESATISFIICATOR LA INSAMINTARII (Urmare din pag. 1) Din nefericire, sute de mecanizatori, de președinți și specialiști etalează după o săptămână de lucru niște realizări minime și nu întâmplător. Deficiente sunt cu nemiluita, tăieri, de pildă, Alalla cooperativa agricolă din Urmeniș, mecanizatorii au stat aproape o jumătate de zi pentru că n-au avut motorină. In aceeași zi, și tot aici, un mecanizator s-a prezentat la lucru abia pe la ora 10. In vecini, la cooperativa agricolă din Băița 16 hectare de teren au trebuit arate din nou datorită slabei calități a primei lucrări. Ca să nu mai vorbim de acele cazuri când sămânța seră superficial trateaîn saci și în cutia mașinii sau se însămînțează sămînța cu buletin negru. La prima vedere principalii vinovați pentru toate aceste nereguli par a fi mecanizatorii. Dar nu este tocmai așa. Ce au făcut de pildă șeful secției de mecanizare, inginerul unității și tovarășii de la I.M.A. atîta timp cît mecanizatorii din Urmeniș au rămas fără motorină. Cum se justifică și mai ales unde a fost inginerul de la Băița când s-au executat arăturile, odată ce trebuie refăcute din nou. In sfîrșit de ce admite inginerul Mihai Deneș de la Arduzel concesii la calitate atîta timp cît ordinul M.A.I. este foarte clar. Cazuri cînd președinții și inginerii se ocupă în aceste zile hotărîtoare de orice numai de însămînțări nu sînt foarte multe. Nu intenționăm să le enumerăm acum pe toate. Punctindu-le dor pe acestea dorim să convingem că aici trebuie căutate cauzele realizărilor slabe ce se înregistrează net, bilanțul la semănesatisfăcător după șase zile de lucru. MIRCEA POP . Iată ce ne spune Liviu Bob președintele cooperativei agricole de producție din Chechiș. Ieri și alaltăieri, din șase tractoare nu a funcționat nici unul. Semănătoarea nici măcar n-am văzut-o. Se naște la secția odihde mecanizare din Cărbunar. Din 145 ha cît urmează să însămînțăm în această toamnă, doar 5 ha sînt complet pregătite (n.n. data de 23 septembbrie). Spuneți și dumneavoastră ce să mă fac? Se poate lucra așa? Avem 20 saci cu superfosfat. Ne-am gindit să-l împrăștiem pe terenul eliberat de cultura inului. Dar mașinei îi lipsește axa cardanică. Se spune că la suprarecepție a fost bună. Dar cum? I-au împrumutat un ax de la secția din Dumbrăvița, iar cînd comisia a plecat, dus a fost și. . . axul. Semințele? Nu știu ce a făcut tehnicianul. Săptămina trecută m-am apucat să duc personal probele și acum merg la laborator după rezultate." In privința însămînțărilor deci, toate merg anapoda la Chechiș. Desigur că o mare poartă I.M.A. vină Tg. Lăpuș pentru felul cum sunt pregătite aici mașinile. Conducerea întreprinderii este chemată să pună urgent ordine în această secție. Dar ce fac în acest timp organele comunale? De ce nu ajută mai consistent această unitate de pe raza lor de activitate? Sperăm că semnalul nostru va trezi din somn ori lenta pe cei în cauză și vor acționa în consecință, pentru redresarea grabnică a situației în privința însămînțărilor la Chechiș. Reportaj publicitar de la parada modei ce a avut loc vineri seara la Baia Mare, iar sâmbătă, la Sighetu Marmației. ★ Au fost prezentate modele realizate la Centrul de creație U.C.E.C.O.M. și la cooperativele UNIREA, respectiv MOGOȘA din Baia Mare. . Pentru acest sezon, rochiile își pierd din alura sportivă și revin la silueta suplă, fină. Linia fluidă, aproape de corp, cu talia marcată la locul ei ori plasată mai sus sau mai jos. La rochiile de seară se preferă mînecile largi sau bufante, corsajul bluzat, in special cînd țesăturile sînt ușoare. • Fustele se poartă foarte mult, avînd orice lungime, mai ales micii, care are multe șanse de a se impune. • Pantalonul este un element foarte actual în ținuta femeii moderne. Se revine la pantalonul drept, purtat deasupra botinelor. Ca o noutate, pantalonul poate fi confecționat fără cusăturile laterale. • Este de subliniat atenția care se acordă tricotajelor atît ca accesorii (veste, bluze, pulovere) cît și compleuri sau rochii tricotate ori croșetate. • Taioarele se impun, necesitnd fuste lungi și semilungi. • Caracteristica mantourilor constă în bustul mic, uneori îngust, talia marcată sau numai sugerată, plasată uneori mai sus. ♦*r • La bărbați merge costumul sport, butonat la doi nasturi de la talie în sus, cu buzunare aplicate, eventual cu clape, revere destul de late și ușor rotunjite. • Costumul de zi are în general, linie de inspirație tinerească, butonat la trei nasturi, revere lățite, buzunare orizontale, șliț adine la spate. • Costumul elegant se Înregistrează în special închis la două rînduri de nasturi de la talie in sus, revere late, rotunjite, buzunare cu clape, șliț lateral lung. • Pantalonii se disting prin trei tipuri principale: clasic. Ajustat prin pense, butelie normală, închiderea prelungită, lărgimea 24 cm ; sport , cu manșete de 3,5—4 cm ; stil tineresc, buzunare fantezi, cusături laterale cu tighele, închidere cu fermoar. Impermeabilele pentru dame se individualizează prin două lungimi: MINI purtat peste pantaloni, cu căptușeală din blană sintetică sau numai garnituri din blană la guler și tivuri . MAXI urmărește linia mantoului. Este de notat utilizarea țesăturilor cu față lucioasă sau a materialelor imprimate cu desene de piele reptilă sau btenă de tigru.Culorile la modă : negru, bronz, bordo, albastru marin, gri. 1 CM-TtWrli: I Dominica 27 seriie&lrîe 1970' Materiale : prin calitățile sale practice, jersey-ul deține prioritatea in gama materialelor la modă. Alte țesături utilizate sînt: voal de lună, crep imprimat sau jaguard inspirat din desenele pentru stofele de mobilă. O noutate pentru acest sezon o constituie imprimeurile și mătasea naturală. Ținuta de seară este împodobită prin țesături transparente, dantelă, broderie, catifea, țesături strălucitoare din lame sau lăcuste. Se poartă imitațiile de blană și piele. Fotografii de F. SZ.ABO