Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)
1970-09-27 / nr. 5184
■pmUPFÄTU DW TOATB TA RITE, UMfl-VAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5184 Duminică 27 septembrie 1970 4 pagini — 50 de bani O nouă și importantă premieră industrială în Maramureș MINA GARA-BAN A INTRAT IN funcțiune Expresie grăitoare a preocupărilor partidului și statului nostru pentru dezvoltarea și valorificarea superioară a resurselor de materii prime miniere, ieri, 26 septembrie a.c., o nouă unitate de exploatare pentru minereuri neferoase a a intrat în funcțiune. Este vorba despre mina din cadrul Exploatării Gura-Băii miniere Baia Borșa. La punerea în funcțiune a acestei noi mine, a instalațiilor de preparare care vor prelucra minereul extras au participat tovarășii: Gheorghe Blaj, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Bujor Almășan, membru al C.C. al P.C.R., ministrul industriei miniere și geologiei, dr ing Valer Gabrian director general al Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare, cadre din conducerea Ministerului Industriei Miniere și Geologiei a Centralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare, conducători ai întreprinderii de explorări și prospecțiuni geologice Baia Mare, ai T.C.M.M. Baia Mare, I.G.F. Cluj — unități care au colaborat la construcția noilor capacități de producție — activiști de partid și de stat, mineri și constructori. Au fost vizitate de la suprafața minei instalațiile Gura Băii și instalațiile de preparare din Baia Borșa. La sediul exploatării s-au analizat împreună cu specialiștii posibilitățile de sporire a producției, de realizare a parametrilor proiectați. Concepute și construite după proiecte românești, beneficiind de o bogată dotare tehnică, la mina Gura Băii, cât și la instalația de preparare se vor aplica metode și tehnologii moderne de extracție și preparare care vor permite sporirea substanțială a productivității muncii, a randamentelor de extracție. Punerea în funcțiune a minei Gura-Băii înainte de termenul stabilit se înscrie drept un important succes al minerilor maramureșeni în lupta lor pentru asigurarea de metale neferoase tot mai multe economiei naționale. Cu această ocazie colectivul Exploatării miniere la::. L... .., a trimis o telegramă către C.C. al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. In telegramă se spune printre altele: „Prin punerea în exploatare a actualului zăcămînt cu 60 de zile înainte de termen și a instalației de preparare vom asigura în avans o producție de metale neferoase de peste 3 milioane lei, însuflețiți de indicațiile expuse la Plenara C.C. al P.C.R. din^ iulie a.c., vă asigurăm tovarășe Nicolae Ceaușescu că și în viitor vom face totul în vederea realizării și depășirii sarcinilor stabilite în programul de dezvoltare a patriei noastre în perioada 1971—1975". (Intr-unul din numerele noastre viitoare vom reveni cu un amplu reportaj). In pagina 3-a MAGAZIN • 1 NA — BAZĂ DE EXPERIENȚE TEHNICE ȘI BIOLOGICE. Q ROLUL INTIMPLARII IN DESCOPERIRILE MEDICALE. 9 CITE SAPTÂMÎNI ÎN BALON...? 9 UN NOU FILTRU PENTRU ȚIGĂRI. 9 ADIO TABLA ÎNMULȚIRII. 9 SINGE ARTIFICIAL. Q OBIȘNUINȚA CU ZGOMOTELE. • POD GIGANT. O VALUTĂ DIN SERA CU FLORI. In curind Institutul pedagogic din Baia Mare își va primi studenții. Foto : I. DEAC II 1 Pastramă și must doar pe .. . hîrtie ! ÍN PRAGUL PESCHIDERII MUSTĂRII LOR Pe fațada mai multor unități din alimentația publică au apărut deja inscripția „Mustărie". Dar să nu vă grăbiți să cereți ospătarilor un pahar de must sau o doscîntă de pastrama la grătar. Stuful, ștergarile populare, ceramica și inscripțiile sînt doar elemente de decor. Mustul? Pastrama? Aceste daruri ale toamnei sînt prezentate numai pe... hîrtie. — Noi, ni s-a spus la serviciul comercial al T.A.P.L., am comandat la data de 18 septembrie la I.C.R.A. Baia Mare 33.000 litri de must, 70.000 litri de tulburet și 600 kg pastrama. Până azi (24 septembrie N.N.) din cantitățile respective nu ni s-a expediat nimic. Carmangeria noastră a pregătit cam circa 120 kg de pastrama de porc... Intr-adevăr, cele de mai sus corespund realității. De aceea să pornim, pe urmele pastramei și mustului comandate. O adresă datată in 4 septembrie a.c. atestă că I.C.R.A a lansat la rândul ei o comandă la Industria cărnii Baia Mare, pentru prepararea unei cantități de 1.200 kg pastrama, din care 500 kg de oaie, 400 kg de porc și 300 kg de capră. De ce tocmai în data de 4 septembrie a fost lansată această comandă? Nu am reușit să aflăm. Ne interesăm de soarta pastramei comandate la fabrica de mezeluri a industriei cărnii. Avem pregătite peste 100 kg pastrama de porc — ne spune tovarășul Vasile Popuță, șeful unității. Mîine (25 septembrie) o vom livra. „Bine, bine, dar cum stăm cu pastrama de oaie?", insistăm, noi. Ni se arată o cadă în care în urmă cu aproape o săptămînă au fost puse în saramură și condimente peste 200 kg carne de oaie. „Mîine, precizează șeful unității, o vom scoate din saramură, o lăsăm să se zvînte puțin și o băgăm apoi la afumat și uscat In circa 20—30 ore e gata"... I. PETRIA (Continuare în pag. a 2-a) _______________________________________ i 1 MASĂ OFERITĂ DE COMITETUL EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 60 DE ANI DE CĂTRE TOV. VASILE VÎLCU Comitetul Executiv al C.G. al P.C.R.. a oferit, sîmbătă la amiază, o mnnsă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Dragan, Emil Drăgănescu, János Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Pellimet, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pătan, Chivu Stoica, Constantin Pîrvulescu, Gheorghe Vasilicchi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîndu-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru socialist. In timpul prînzului a toastat pentru sărbătorit, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Referindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a mărețului program de înflorire multilaterală a patriei elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica externă a partidului și statului nostru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidaritate și unitate cu mișcarea comunistă, de destindere, colaborare și pace în lume, secretarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, lu toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevînd sarcinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societății socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și putere de muncă pentru a-și putea aduce și pe mai departe contribuția la activitatea partidului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătând că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidului, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcute la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru urările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cit mai de folos partidului, construcției socialismului în patria noastră. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fermă că partidul nostru în frunte cu secretarul său general — conducător marxistleninist încercat, profund devotat poporului, cauzei socialismului — își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune istorică ce-i revine în asigurarea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) Instantaneu de la Uzina metalurgică pentru metale neferoase Baia Mare — Platforma Firiza. După o săptămînă de lucru Bilanț nesatisfăcător la însămînțări Ritmul neașteptat fe slab cu care se desfășoară însămlnțarea cerealelor de toamnă în județul nostru este o consecință a carențelor organizatorice manifestate în ajun de campanie. In 24 septembrie, aproape jumătate din unitățile noastre agricole nu începuseră semănatul, iar cu două zile mai apoi (după o săptămînă de la startul tehnic oficial), doar 2.322 ha din 13.200, erau însămînțate cu grîu și secară în cooperativele agricole. Stării vremii, evident, nu i se poate imputa nimic. Eventual, că trece prea repede. Mecanizatorii cu unele excepții care mai persistă au fost și ei la datorie. Arhicunoscutele defecțiuni ale tractoarelor și utilajelor sau rănit simțitor și majoritatea tractoriștilor sunt de dimineața și pina seara pe brazdă. La cooperativa agricolă din Arduzel de pildă, cu doua zile în urmă, secția de mecanizare este pustie. Toate cele 8 tractoare erau la lucru. — Din 21 septembrie, ne spunea Vasile Mureșan, șeful secției de mecanizare, noi nu am cunoscut răgaz. Ca urmare, pînă acum au fost semănate 49 ha cu grîu, orz și secară și în fiecare zi pregătim alte 50 hectare pentru a doua zi. Și la Someș-Uileac toate tractoarele erau la lucru, la arat, discuit și semănat. Datorită însă lipsei de sămînță (problema aici acum nu e rezolvată) cooperatorii din Someș-Uileac au început mai tîrziu însămînțările. După felul cum au lucrat joi, se poate deduce că intenționează să urgenteze semănatul, recuperînd rapid rămânerea în urmă. Aspectele întîlnnite la Arduzel și Someș-Uileac nu sînt unicate. Cu toate acestea, rezultatele la însămînțări așa cum spuneam la început sînt departe de posibilități, nesatisfăcătoare chiar. (Continuare în pag. a 2-a) La U.M.M.U.M. Baia Mare Ucenicii de azi — muncitorii de mîine, cum îi pregătim? In fața colectivului constructorilor de mașini din Baia stau în anii ce care vin sarcini deosebit de complexe, de mobilizatoare. Pentru 1971, spre exemplu, colectivul de alpi trebuie să lucreze cu o productivitate mai mare cu circa 16 la sută față de nivelul actual, ■ în condițiile realizării unor produse de înaltă tehnicitate, intrate pentru prima dată în nomeclatorul uzinei. Rezultă deci că satisfacerea economice cerințelor de perspectivă reclamă în cel mai înalt grad nu numai zestre tehnică la nivel corespunzător, dar și forță de muncă bine calificată, capabilă să o stăpînească, să obțină produsele solicitate. Infecțiile uzinei activează acum peste 420 de ucenici, ceea ce reprezintă aproape 30 la sută din totalul efectivului uzinei. Cum se desfășoară pregătirea profesională a acestor viitori strungari, frezori, turnători, lăcătuși specializați care peste puțină vreme vor lua loc la mașini ? Tovarășul inginer Oprea Manu, șeful serviciului de salarizare, care se ocupă și de problemele pregătirii efectivelor calificate, se declară destul del mulțumit. Trecînd peste unele carențe obiective a căror soluționare n-a găsit încă un făgaș armat la nivelul Grupului industrial Satu Mare de care aparține uzina băimăreană, ne permitem să nu fim întru totul de acord cu optimismul manifestat. Ucenicii, din cauza numărului mare, sînt repartizați în echipele de lucru sau pe lîngă muncitorii de la mașini unelte. Sînt situații frecvente cînd la o mașină învață cîte doi ucenici. Deoarece muncitorul la mașină are de îndeplinit un plan substanțial, pregătirea practică a ucenicilor este impietată, deprinderea meseriei devenind astfel, într-un fel, o problemă de interes D. CREȚU (Continuare înpag. a 2-a) I Poiana Ștîol Lângă pasul Prislop — loc de trecere pentru turiști spre județul Suceava — există o pajiște cu ierburi mănoase numită de localnici poiana Știol. Prin grija Consiliului popular orășenesc Borșa s-a organizat aci un adăpost pentru 100 capete de animale. De remarcat că întregul volum de lucrări, în valoare de 30.000 lei, a fost efectuat prin contribuția voluntară a cetățenilor. Școală nouă In cartierul Poiana, la o depărtare de 6 km de orașul Borșa, a fost dată în folosință școală nouă, cu 4 săli de clasă. Construită din fondurile centralizate ale statului, noua școală, a 8-a de acest gen din orașul Borșa, dispune de un laborator modern. Sub tipar Sub egida Casei județene creației populare se tipărește în prezent la întreprinderea poligrafică din Baia Mare volumul Intitulat: „Pintea Viteazul”, sub semnătura lui Dumitru Mureșan și Vasile Gafione. Cartea evocă momente de neuitat din viața viteazului din Măgoaja, strîns împletite cu istoria acelor vremuri de pe meleagurile maramureșene. 1