Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-13 / nr. 5274

I A i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anum(X^n 5274^^Jmbereur^ Mai mult timp pentru dialogul cu cetățenii Tema discuției noastre: _ Per­fecționarea activității consiliului popular, a stilului și metodelor de muncă, creșterea răspunderii, inițiativei proprii în îndeplinirea atribuțiilor, a sarcinilor de ser­viciu și obștești. Interlocutor — tovarășul LUDOVIC POP, prim­­vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Baia Mare. 1. — Așadar, cum materializează în domeniul se­civ. de activitate obiectivul stabilit de partid — per­fecționarea întregii vieți economice și sociale ? — Ar fi multe de spus, în ori­ce caz, tipic este faptul că indi­cațiile conducerii partidului, mă­surile legislative privind perfec­ționarea activității consiliilor po­pulare se răsfrîng tonic în mun­ca noastră zilnică, în relațiile cu cetățenii, în sfera iorgreselor lor , în ultima instanță, aș zice, în re­zultatele dobîndite în economia locală, în viata social-culturală, pe plan edilitar-gospodăresc, în servirea cetățenilor. Intre altele , m-aș referi la le­gătura noastră, a consiliului po­pular, a comitetului executiv, cu cetățenii. Am căutat și căutăm ca ea să fie cît mai mul ramifi­cată, să funcționeze „pe toate lungimile de undă“ — în sesi­uni, în consfătuirile și întîlnirile deputaților cu alegătorii, în acti­vitatea comitetelor de cetățeni, a asociațiilor de locatari, prin scrisori și sesizări, la orele de audiențe etc. Efectul diversifică­rii acestei legături ? Circa 600 de sugestii, propuneri făcute de cetățeni pentru înfrumusețarea întrebări răspunsuri și buna gospodărire a munici­piului, pentru satisfacerea unor drepturi legitime. La fel, rezulta­tele în înfrumusețarea urbei noastre sunt net superioare față de anii trecuți. în 1970, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la peste 23 milioane lei. Perfecționarea a acționat și pe alte planuri. Nu demult, printr-o hotărîre a Consiliului popular județean s-au stabilit măsuri ca­re să ducă la trecerea unor atri­buții și competente asupra con­siliilor populare municipale și orășenești. Așa, de pildă, au tre­cut în subordinea directă a con­siliului nostru întreprinderea de industrie locală „Băimăreana“, Întreprinderea comunală și I.G.O. De asemenea, s-au fixat măsuri pentru întărirea controlului asu­pra unităților întreprinderii de morărit și panificație, care sînt pe raza municipiului nostru, în domeniul învățămîntului — fi­nanțarea liceelor de cultură ge­nerală se va face din bugetul consiliului municipal. Măsuri si­milare au fost adoptate și în ce privește unitățile sanitare, acor­darea de ajutoare ocazionale, în general pe linia asistenței sociale. Toate acestea asigură lărgirea competenței consiliului, rezolva­rea mai rapidă a problemelor e­­conomice și sociale din unitățile subordonate, deservirea mai bună a populației și altele. 2. — Ce îmbunătățiri s-au adus și se aduc în activi­tatea consiliului popular, în stilul și metodele de muncă ale comitetului său executiv ? — în primul rînd, organizăm mai bine sesiunile consiliului, șe­dințele comitetului executiv, ale biroului permanent. Cum ? îmbo­gățind problematica acestora, urmărind creșterea eficienței lor prin adoptarea unor hotărîri și decizii concrete, specifice munici­piului, în alt sens, rapoartele, informările, proiectele de hotărîri sunt puse la dispoziția deputați­lor și invitaților cu cîteva zile înainte pentru a fi studiate, ca oamenii care doresc să ia cu­­vîntul în sesiune, la ședință să-și poată afirma opinia, punctul de vedere, să poată veni cu sugestii, cu propuneri. Ca urmare, dezba­terile sînt la obiect, combative, eficiente. Se scurtează, de aseme­nea, timpul ședințelor. Avem ast­fel posibilitatea să ne ocupăm direct, pe teren, de treburile municipiului. Discuție consemnată de V. GRIGORIU (Continuare în pag. a 3-a) la Mogoșa i s-i deschis oficial sezonul de schi. Fßtgi JOAN * mafii nxr Probleme economice majore a­le agenda de lucru consiliului Consiliul de conducere al coo­perativei agricole din Urmeniș a înscris pe ordinea de zi dez­baterea indicatorilor de plan pe 1971 și măsurile ce se i­mpun pentru realizarea lor. Au fost analizate, așadar, probleme de fond, deosebit de importante, a căror rezolvare constituie baza solidă a activității economice a tuturor cooperatorilor din sat. Spre deosebire de alți ani și în deplină concordanță cu indicații­le date de conducerea partidului, indicatorii de plan sînt putini la număr, reflectînd doar cîteva cifre în expresii cantitative, a­­cordînd în acest fel cooperatori­lor deplină libertate de acțiune. Această unitate va produce, bu­năoară, în următorul ciclu de producție, 187 tone porumb. Este o cifră minimă. Consiliul de con­ducere și apoi adunarea gene­­rind viață măsurile luate de partid și guvern pentru îmbunătățirea activității în agricultură rară a cooperatorilor va decide pe ce suprafață se va cultiva porumb. Avîndu-se de altfel în vedere situația specifică și posi­bilitățile concrete existente, la Urmeniș s-au stabilit în total trei culturi: grîu, porumb, și in. Nici o obiecție. Condițiile pe­doclimatice sunt favorabile cultu­rilor amintite. Există aici, în acest sens și o experiență îndelungată. Discuții mai aprinse și de un interes major s-au purtat în jurul formelor noi de organizare __ și retribuire a muncii. Tovarășul inginer Gheorghe Gîrboan de la Direcția agricolă județeană a explicat pe înțeles modalitățile practice de aplicare a acordului global și avantajele acestui sis­tem. S-a consumat timp și ener­gie pînă ce s-a elucidat și dez­bătut pe larg metodologia de N SOARE (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEȚUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi indus­triale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizita­te, din ministerele de resort, de la județe. Marți 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Ber­ghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de condu­cere și colectivele de salariați, la locul lor de pro­ducție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de uti­laj chimic și Uzina „1 Mai“ din Ploiești. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea to­varășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelun­gire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secre­tarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R.— P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R.—Ceaușescu". Se flutură stegulete roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă ura­rea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!“. Primul se­cretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președinte­le Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, in­ginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injec­ție necesare echipării tuturor ti­purilor de motoare Diesel fabri­cate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de des­as­fășurarea procesului de produc­ție, de modul de organizare a flu­xului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătu­șului Stan Mihălcioiu, care lu­crează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Mon­ta, lăcătușului ajustor George­­ta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se intere­sează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg co­lectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, to­varășe Nicolae Ceaușescu!", „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe se­cretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne între­prinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, ca­re în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înre­gistra înnoiri și mai importante in actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actua­lei hale unde se execută pompe­le de injecție și aparatură de pre­cizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe munci­torii, tehnicienii și inginerii a­­cestei unități pentru obținute pînă în prezent succesele și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din pri­mele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă mul­te resurse pentru mărirea volu­mului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și mi­nisterului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depă­șirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între­­ oaspeți și gazde pe această temă se sol­dează cu recomandarea ca la sfîr­­șitul actualului cincinal să se a­­jungă la o producție de aproxima­tiv 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cît era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități pro­prii, cit și pentru înzestrarea al­tor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă dea­supra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat". O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic în­treaga urbe Cîmpina — este adu­nată de o parte și de alta a prin­cipalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii mun­cii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinere­țe, ies cu flori în întîmpinarea se­cretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetă­țean al Cîmpinei, care, cu emo­ția firească a momentului, rosteș­te: „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popu­lar și mai iubit decit dumneavoas­tră. Bine ați venit!". Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de­­ viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și in­stalații pentru industria con­structoare de mașini­­ și de tro­lit pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secți­a mecanică-montaj. Numeroși mun­citori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresindu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prileju­iește un dialog între general al partidului și secretarul munci­torii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își înde­plinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al parti­dului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă con­ducerii ministerului de resort, co­lectivului de conducere al între­prinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina —­ precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată expe­riență, cu o veche tradiție, poten­țial ce se cere valorificat pe trep­te mai înalte. Luîndu-se în dis­cuție necesitățile pe ansamblu a­­le industriei metalurgice și con­structoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin co­laborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a­­dresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute 1975. „Să revedeți planul, pentru preună cu întregul colectiv îm­de salariați — spune secretarul seral — și pînă în februarie ge­să prezentați un program de dezvol­tare care să permită ca în 1973 să producem­ 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45— 50.000 bucăți". De la „Neptun", conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — între­prinderea de reparat utilaj elec­tric (I.R.U.E.), aparținînd Minis­terului Petrolului. întreprinderea este creația so­cialismului, s-a născut mic atelier și aniversează dintr-un anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de meca­­nic-șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice sa­tisface necesitățile mai tuturor ra­murilor economiei noastre națio­nale. Discutînd cu conducerea în­treprinderii, cu adjunctul minis­trului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a produc­ției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial în actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat,­­așezat pe bazele de care realmente dispune întreprin­derea. Ca și în întreprinderile vi­zitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condițiilor de muncă, asupra po­sibilităților de extindere a pro­ducției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, pro­filată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspe­ților, directorul unitarii, Florin Ditulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sorti­mentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare. în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarășul Ceaușescu a recomandat Nicolae utili­zarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sunt con­diții ca uzina cîmpineană să (Continuare în pag. a 3-a) Vă m­ai aduceți, poate, aminte de personajul din basmul popular — Pepelea, care poseda un cui in ca­sa altuia, servindu-i drept pretext pentru a intra în ca­sa omului de cite ori voia. A Aseme­ne­a șicane și șicanalori există din păcate și în vremurile noastre, îm­­brăcînd felurite aspecte dintre cele mai paradoxale. Fără să întind vor­ba, vă voi descrie întîi cum stă chestia cu cuiul în anumite aparta­mente recent date în folosință în Baia Mare. Cum se poate bate un cui într-un perete din beton? Tehnicianul Mi­­hai Gherasim de pe strada George Enescu nr. 17154 din Baia­ Mare ca­re ne-a pus această întrebare a stat în dilemă mai multe zile. A primit un apartament într-un bloc din pre­fabricate și cînd să-și aranjeze mo­bila nu a putut să-și bată nici mă­car un cui pentru a fixa un tablou. Și avea nevoie de 25 de astfel de cuie. Aceeași problemă se ridică la toți lo­catarii din blocurile din prefabricate. Și nu e un bloc sau două. Sunt 12 blocuri confort I, 3 blocuri confort IV și 9 blocuri turn în cartierul Să- Considerații sar în care nu poți bate un cui în mod obișnuit. Nu mai vorbesc de galeriile pentru perdele. Practic n-ai cum să le prinzi de perete. Proiec­tantul nu a prevăzut asemenea pro­blemă; constructorul nu are nici o obligativitate pentru a o rezolva, iar beneficiarul — I.G.O. — nu are încă un specialist de bătut cuie în beton. Și cu toate acestea, problema se rezolvă. Cum ? Foarte simplu. Nici nu apuci să-ți aranjezi lucruri­le în noul apartament cînd doi lu­crători, probabil din construcții, te sună la ușă». — N-aveți de bătut cuie în pe­rete ? înarmați cu un pistol adecvat și cu cuie speciale, cei doi se apucă de treabă, nu înainte de a anunța cos­tul operației: 3 lei cuiul. Cine sînt cei doi și al cui e pis­tolul nu interesează pe locatar. Prin­cipalul e că problema baterii unui cui a fost rezolvată. De ce aceasta inițiativă la particulari și nu la întreprindere de stat sau cooperati­v­vă meșteșugărească ?... In luna decembrie 1970 au date în folosință blocurile nr. 19 fost și 47 de pe strada Victor Babeș. An AL. POIENARU (Continuare în pag. a 3-a) CUIUL LUI PEPELEA f É I

Next