Pentru Socialism, februarie 1971 (Anul 21, nr. 5291-5314)

1971-02-23 / nr. 5309

2 PENTRU SOCI/YTTcti Sarcina de investiții este clară: In primul cel puțin 2 la sută­­ din planul anual Analiza recentă făcută la Comitetul județean de partid asupra stadiului îndeplinirii planului de investiții pe anul in curs a stabi­lit că, realizarea integrală a acestuia, pentru respectarea ter­menelor de intrare in funcțiune a obiectivelor economice, social culturale prevăzute in acest an, primul trimestru de muncă tre­buie să se încheie cu Îndeplinirea unui volum de investiții echiva­lent cu cel puțin 22 la sută din planul anual valoric și fizic. Or, în luna ianuarie constructorii județului s-au realizat de­cit 4,7 la sută din volumul de lucru anual (5,4 la sută la construc­­tii-montaje). In legătură cu cauzele acestui ritm de execuție foar­­te scăzut, cu unele fenomene negative persistente in activitatea de investiții, redacția a solicitat un interviu tovarășului Ioan Gab­ici­­ău, directorul Sucursalei județene a Băncii de Investiții. — In luna ianuarie a.c. (de alt­fel si in februarie), starea timpu­lui a fost propice desfășurării lucrărilor de construcții în toate zonele județului. Care sunt atunci după părerea dv. cauzele unui ritm așa de scăzut In acest do­meniu 7 — înainte de a vorbi despre multiplele cauze care au impietat asupra activității de investiții, aș­i vrea­ să subliniez că în ianuarie ritmul de lucru a fost mult mai scăzut decit în decembrie 1970, la construcții montate spre exem­plu diferența realizărilor celor două luni este de EO.OOO.OOO lei. Cauzele — aproape Cum am spus — sunt multe după ani de domeniul asigurării frontu­­i­lui de lucru, de planificare, de organizare și conducere a obiec­tivelor în execuție. Constructori­lor de locuințe (T.G.L.M.) deși li s-a atras încă din vara trecută atenția asupra pregătirii multila­terale a producției pe 1971, nu au manifestat o preocupare deo­sebită în acest sens. Dovadă că la începutul acestui an se aflau neatacate 560 apartamente din fondurile statului și 880 aparta­mente proprietate personală. La Baia Mare, Baia Sprie, Sighetu Marmației nu au asigurat condiții materiale pentru desfășurarea u­­nui important volum de finisaje. ILa o seamă de obiective indus­triale — dezvoltarea Fabricii ",Agrofruct" Baia Mare, Fabrica de cărămizi Crăciunești, hala in­dustrială la „Iza" Vișeu care a­­vea termen de dare în funcțiune în trimestrul IV 1970 — totul în execuția Trustului local de con­strucții, spațiile de lucru nu s-au închis, au persistat tergiversări în obținerea unor avize și apro­­­bări care, cu mai multă preocu­pare din partea constructorilor și a beneficiarilor, s-ar fi putut re­­izolva din vreme. O cauză a ne­­îndeplinirii ritmului necesar cons­tă și în calitatea slabă a unor l­ucrări executate în anul 1970. O parte din efectivele șantierelor noastre — și m-aș referi mai deosebit la T.G.M.M Baia Mare pentru obiectivele de la Uzina de utilaj minier și reparații Baia Mare — au lucrat la remedierea deficiențelor semnalate la recep­ția lucrărilor. După cum se vede tehnica de mîntuială s-a răzbunat! O altă cauză care a intervenit și care se pare că persistă este slaba organizare a aprovizionării materiale, a folosirii tehnicii de construcții. La dezvoltarea Fa­bricii „Agrofruct" Trustul local de construcții nu și-a asigurat chesoanele necesare, pentru Com­plexul de deservire Borșa n-a a­­sigurat confecțiile metalice. Cît despre tehnica din dotare, aceas­ta continuă să fie utilizată nera­­țional, încă nu s-a ajuns la toa­te unitățile de construcții (T.C.L., T.C.M.M., I.C.M. Cluj) la dirijarea rațională a utilajelor, deși com­partimentele de organizare fiin­țează, dar fără o activitate con­cretă. Despre natura și cauzele defi­ciențelor manifestate în ianuarie a.c. aș putea veni și cu alte exemple. Mă opresc aici, subli­niind că efectul lor este Îngrijo­rător. De pildă, la instalația de turnat bare de cupru fără oxigen de la U.M.M.R. cu termen de intrare în funcțiune în acest an, constructorul — I.G.M. Gluj — a „realizat" în ianuarie abia 0,7 la sută din planul anual. — Ați amintit de deficiențele de planificare. In ce constau acestea? — Gît consider eu, se pare că în munca comitetelor de direcție din unitățile de construcții ideea de „termen de Intrare în func­țiune" se socotește nu o literă de lege ci drept ceva care se poate prelungi la infinit. Unii construc­tori s-au obișnuit cu practica de­­rogărilor, cu admiterea justifică­rilor, fondate sau nu, pentru de­calarea termenelor . La asemenea practică beneficiarii de investiții au partea lor de vină. Spre exemplu, C.M.M.N. planifică doar 19 la sută din planul anual de investiții, de realizat pentru pri­mul trimestru. Profitînd de ase­menea „indulgentă" constructorul își ia cu de la sine putere per­misiunea de a nu se încadra nici în această limită. (Justificarea se găsește imediat: n-avem docu­mentații, n-avem proiecte de exe­cuție, studii tehnico-economice aprobate, etc". — Dată fiind­ sarcina stabilită de Biroul Comitetului județean de partid, vă rugăm să apreciați modalitățile practice pe care le pot utiliza constructorii în vederea recuperării rămînerii în urmă, pentru realizarea în acest trimes­tru a cel puțin 22 la sută din pla­nul anual.­­ Analiza profundă, la obiect, făcută de organul județean de partid a reliefat coordonatele de care vor trebui să țină seamă atît beneficiarii cit și executanții investițiilor. Acestea sînt: pentru beneficiari, urgentarea cu proiecte de execuție, asigurării studii tehnico-economice, cu utilajele necesare tuturor lucrărilor in­cluse în planul anual, pent­ru definitivarea și concomi­aproba­rea amplasamentelor și a avizelor necesare. Pentru constructori, se impune revizuirea ,reactualizarea și reașezarea graficelor de exe­cuție corespunzător încadrării în sarcina trimestrială fixată, stră­danii susținute, faptice pentru or­­ganizarea mai bună a lucrului pe șantiere, a mecanismului aprovi­zionării tehnico-materiale. Orga­nele bancare, să se știe aceasta, au primit sarcini concrete, preci­se de a executa mai activ, la o­­biect, controlul activității de in­vestiții, nu vor mai admite nici o justificare atît din partea exe­cutanților cît și a beneficiarilor. E necesar să fie foarte bine înțe­les că fondurile investite de stat în construcții trebuie să-și afle eficiență maximă începînd cu în­deplinirea ritmică a tuturor obiec­tivelor prevăzute. Interviu consemnat de ing. GH. DUMITRESCU cinema televiziune Marți 23 februarie 1971 BAIA MARE — Dacia: Vaga­bondul, seriile I, II; Minerul: In ghearele dr. Mabusse; 1 Mai: Co­­din. BAIA SPRIE: Departe de lu­mea dezlănțuită. SIGHETU MAR­MAȚIEI — Muncitoresc: Canarul și viscolul; Studio: Dreptul de a te naște. VIȘEU DE SUS: De șap­te ori șapte. BORȘA: Freddy și cîntecul preeriei. BAIA BORȘA Contemporanul tău, seriile 1. II TG. LĂPUȘ: Petrecerea. CAVNIG : Minerul: Marile vacanțe. SE­­III: Un cuib de nobili. ȘOMCU­ȚA MARE: Celebrul 702. CÎMPU­­LUNG LA TISA: Flacăra olimpi­că. BĂIȚA: S-a furat o bombă BĂIUȚI Frații Karamazov. Marți 23 februarie 1971 10.00—11.00 Teleșcoală. Fizică clasa a VIII-a: Forța electromag­netică. Transmisiune de la Mu­zeul Tehnic. Biologie — clasa a IX-a: Forme interesante de nu­triție — film didactic. Geogra­fie — cl. XI—XII: fluviul Dună­rea. 18.00 Deschiderea emisiu­nii. Actualitatea muzicală. 18.20 Rămîneți pe Toate pînzele recepție... 18.30 sus! Emisiune pentru pionieri. 19.15 Publicita­te. 19.20 1001 de seri — emisiu­ne pentru cei mici. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 Româ­nia '71. Azi — județul Satu Mare. 20.30 Seară de teatru. Premieră TV. „Ștafeta nevăzu­tă" de Paul Everac. 22.30 Reci­tal Connie Francis. 22.50 Te­lejurnalul de noapte. 23.00 în­chiderea emisiunii. i Valențele (Urmate din pag. 11 în repertoriul „Gintec de victorie", „Mată pe­ marginea ta", „Doinei și joc", corul din Ardusat, din care s-a distins singular doar vocea so­listei Lenuca Vida, a evoluat într-o unitate și armonie desăvîrșită, ceea ce i-a adus nu numai maximum de „puncte, ci și felicitări și aplauze din cele mai entuziaste. Pentru structura sa, pe voci egale, co­rul din Vișeu de Sus ni s-a părut a avea un repertoriu extrem de bine ales. Cîntecele­­ „Patrie, pă­­mînt de aur", „Gintec de leagăn „Mama“ au pus in valoare excep­țional vocile feminine, inclusiv pe cea a solistei Lidia Mureș, calitate ce n-a scăpat de altfel nici­­ tunu­lui. Cu toate că n-a fost promovat în faza următoare a întrecerii, co­rul Sindicatului din învățământ și cultură Baia Mare (dirijor Ion Andreicuț) s-a prezentat remarca­bil, cu posibilități certe de ascen­siune în viitor dacă, binențeles, activitatea lui va fi permanentizată. Privit prin prisma valorii parte­nerilor, îndeosebi a celor din jude­țul Timiș, cu formații corale de tradiție seculară, impresionante prin afirmările artistice de-a lungul anilor, modul în care s-au prezentat formațiile corale din Maramureș ne-a dat tuturor o deosebită satis­facție. Celor calificate le urăm în continuare chei muzicale fără opre­liști. Cornl din Vișeu de Sus. Corul căminului cultural din Ardusat. Carbonatul de calciu (creta furajeră), un excelent fortifiant pentru animale , întreprinderea industrială „Iza" Vișeu de Sus oferă spre vînzare fără repartiție întreprin­derilor agricole de stat și coo­perativelor agricole de produc­ție acest produs, loco stația de încărcare. Comenzile se depun la serviciul desfacere al întreprinderii. Informații la telefon 219. str. Eminescu nr. 63 angajează STRUNGARI^FREZOR^^FO^ORI, de la categoria a IV-a în sus. Solicitanții să se adreseze serviciului salarizare. Informații la telefon 1.43.72. I.G.O. BAIA MARE FACE CUNOSCUT TUTUROR LOCATARILOR din imobilele statului că au obligația întreținerii in bune condițiuni a părților și instalațiilor de folosință comună, precum și a celor din interioarele imobilelor. In cazul deteriorărilor din părțile ex­terioare a zidăriilor sau instalațiilor sanitare (din apartamente sau scări) locatarii au obligația de a se îngriji de repararea acestora. 1 Mafți 23 TSBTOÎfTg T971 Uzina de utilaj minier și reparații Baia Mare (Tăuți de Sus) angajează: — MAGAZINER PENTRU DEPOZITUL DE LAMINATE DIN BAIA MARE. Condiții de angajare conform Legii nr. 22/1969 și H.C.M 914/1968. Solicitanții se pot adresa serviciului personal al U.U.M.R., stra­da Pofunduș nr. 72 (lingă Elotația centrală), telefon 14830 sau 14890. M. I. C. M.-Centrala industrială pentru materiale de instalații și echipament metalic București Bd. Preciziei nr. 12, dispune de capacități de producție in semes­trul II a.c. la unitățile sale, pentru produsele: — PIULIȚE BRUTE STAS 922—M 10; — PIULIȚE PRECISE ȘI SEMIPRECISE STAS 4071 și 6218 - M 6­8. 10. Cererile se depun la O.I.M.I.E.M., serviciul aprovizionare-desfa­cere. U.E.I.L. Vișeu de Sus VINDE DIN STOCURI SUPRANORMATIVE. — CURELE TRAPEZOIDALE — RULMENȚI, SACI DE HIRTIE — PIESE TRACTOR UTOS 20, 27 — PIESE LOCOMOTIVE „DIESEL* „23 August" — PIESE T.N. — MANTALE PAZA CIVILA ȘI ECHIPAMENT. Informații suplimentare la serviciul aprovizionării, telefon 116 Vișeu de Sus. Primăvara e aproape CUM SUNT ASIGURATE SEMINȚELE? ! In prezent, gospodarii satelor­­ se află antrenați în pregătirea condițiilor optime pentru recol­­­­ta anului 1971. In cadrul înde­­­­plinirii sarcinilor înscrise în­­ planurile de producție recent­­ elaborate și aprobate de adună­­r­­­rile generale, în prim plan se înscrie asigurarea semințelor de « > strictă necesitate. La Laboratorul județean pen­t­­ru controlul semințelor, se lu­­s­crează intens la analizarea pro­­­­belor recoltate în cooperativele­­ agricole. Din cele 322 tone ovăz­i pentru care au sosit pînă în­­ prezent probe au fost elabora­­­­te buletine de analiză la 170­­ tone. Restul se află încă în lu­­­­­­cru. Care sînt însă rezultatele ? Din discuția avută cu tova­­­rășul inginer Nicolae Stanciu,­­ de la Direcția generală jude­­­­țeană a agriculturii, a reieșit­­ că două treimi din cantitatea I amintită a primit buletine ne­­­­gre, avînd o slabă facultate ger­­­­minativă, 47 tone prezintă un­­ inadmisibil procent de impuri­­­­tați. Cu ocazia investigațiilor r­e­făcute în cîteva unități s-a con­­statat că pe alocuri această­­ problemă este tratată cu destu­­­­lă superficialitate. Inginerul I­­oan Zlatpareț, împreună cu­­ președintele cooperativei agri­­­­cole din Lucăcești recunoaște I­m că a trimis probe din ovăz ne­­selectat și că se așteaptă la un­­ buletin negru. La întrebarea ce­­ aveți de gînd în asemenea caz­u ț­­ ni se răspunde: — O să dăm o mai mare can­­­­­­titate de semințe la hectare?) Cazul este identic și la Ardu­­t sat, unde se însămînțează în­­ primăvară 50 ha cu ovăz. Pro­­­­bele au fost recoltate și trimise la laborator fără știrea ingine­rului Laurențiu Barbu, tot din sămînță neselectată. Răspunsul specialistului unității este iden­tic cu cel primit la Lucăcești. Doar că președintele­ Andrei Simion a adăugat: — Să știți că ovăzul va fi to­tuși selectat înainte de iusămîn­­tare(?) Am cerut în această privință părerea tovarășului inginer N. Stanciu. — Instrucțiunile sînt clare. Nu se admit în nici un caz calcule de readucere pe hîrtie a semințelor la indicii de cali­tate necesari. Ovăzul trebuie urgent selectat și din nou tri­mise probe la laborator. Altă soluție nu există. In schimbul semințelor cu o facultate ger­minativă necorespunzătoare vom asigura ovăz de calitate. Țin să amintesc că această cultură furajeră prezintă un interes de­osebit avînd în vedere și faptul că va ocupa în primăvară cir­ca 3.000 ha. Este cit se poate de clar: ca­litatea semințelor constituie un factor prim în obținerea pro­ducției cît mai bune. Acest con­siderent trebuie avut în vede­re pretutindeni, fără a admite vreo concesie. Nu este vorba doar de ovăz. Aceleași criterii sînt­­ valabile și la celelalte culturi. Urgența rezolvării problemei ovăzului se impune prin faptul că aceas­tă cultură se însămînțează în prima epocă imediat după des­­primăvărare. O situație destul de critică există și în privința asigurării semințelor la trifoliene. In mul­te unități nu se știe încă de un­de vor lua sau primi semințele care lipsesc. Există însă și al­te deficiențe de ordin subiec­tiv. Revenim iar La Lucăcești. Pentru 10 ha lucerna și 20 ha trifoi prevăzute în plan nu exis­tă sămînță. Pînă la data de 17 februarie nu a fost trimis încă la Satu Mare pentru decuscu­­lare ghizdeiul pentru 40 ha în cultură ascunsă. Ce se așteap­tă ? Nu putem să ne dăm sea­ma. Ce să mai zicem de situa­ția de la Ocoliș, Coltău, Groși- Baia Mare, unde semințele de trifoliene de pe zeci de hecta­re stau încă și azi netreierate, iar conducerile acestor unități umblă după ajutor cînd la S.M.A., cînd la direcția generală. De aici ultima telegramă trimisă la S.M.A. (12 februarie) atrage a­­tenția asupra situației și nece­sității organizării de echipe speciale, care să asigure func­ționarea neîntreruptă a garni­turilor de treier, pe baza unor grafice zilnice de lucru. Dar re­zultatele măsurilor luate încă nu se fac simțite. Problema semințelor rămîne, așadar, de o mare acuitate. Re­zolvarea ei nu trebuie să sufe­re amînări. Nu ne-am ocupat în rîndurile de față de cultura porumbului, a cartofilor și nici a altor culturi. Ele vor consti­tui obiectul unor alte analize. Primăvara bate la ușă. Vremea însămînțărilor se apropie. A­ceasta cere cu insistență înche­ierea tuturor pregătirilor, asi­gurarea unor semințe de calita­te ireproșabilă, precum și a ce­lorlalte condiții cerute de agro­tehnica avansată. \î I­țț I I !

Next