Pentru Socialism, noiembrie 1973 (Anul 23, nr. 6144-6169)

1973-11-08 / nr. 6150

ÎNTREAGA RECOLTĂ DE FURAJE, CARE SE AFLĂ PE CÎMP, SĂ FIE TRANSPORTATA URGENT LA FERMELE DE ANIMALE ȘI DEPOZITATĂ CU GRIJĂ Pe adresa primăriilor din Remeți, Săpînța și Cîmpulung la Tisa Sîntem la Remeți. Stăm de vorbă cu primarul comunei. —I Tovarășe primar, în calita­tea pe care o dețineți, ce ne puteți spune despre transportul furajelor de pe cîmp, despre stadiul însilozărilor? Primarul nu stă mult pe gîn­­duri, își scoate un notes și ne oferă următoarele cifre: — Plan de însilozări 600 to­ne. Realizat — 250. Furaje re­coltate 1.000 tone. Transportate la fermă 300 tone. Insistăm asupra amănuntelor. Cum și prin ce mijloace se va realiza planul la însilozări și pe ce căi se va executa transpor­tul furajelor? — Cu însilozările, credem, nu stăm rău. Lângă ferma de ani­male stau adunate peste 400 (a­­tenție, deci, 400) tone de coconi, care urmează a fi tocați și in­troduși în siloz. Ne cam împie­dică însă o tocătoare, pe care o așteptăm să ne sosească. Cu­ despre transportul furajelor, nici o grabă. Pînă la începutul iernii, mai este tot timpul. Reflectăm asupra celor spuse de primar. Deci stau neînsilo­­zați peste 400 tone coceni, iar din cîmp mai sînt de adus pes­te 700 tone furaje. Și ni se spu­ne că „nu-i nici o grabă1’. Intre timp, în biroul primaru­lui, își face apariția și inginerul cooperativei de producție V. Munteanu. Cifrele oferite de pri­mar le confruntăm și cu ingine­rul. — Nu, nu, cifra cu transpor­tul furajelor nu mi se pare chiar exactă. Cu toată siguranța se mai pot adăuga încă 50 de tone. Despre realitate vă puteți convinge personal. Toate șoproa­­nele cu fin sunt aproape pline... In toiul acestei discuții, so­sește și Vasile Șofineț, preșe­dintele cooperativei care, spre temperiilor. Din această cauză, majoritatea cocenilor — un pre­țios furaj — au mucegăit, avînd perspectiva­­ de a se transforma A. P. PADUREANU (Continuare în pag. a 2-a) surprinderea noastră, ne prezin­tă o altă cifră. — Cu­? 350 de tone? Ei, bine! Eu vă pot destăinui un se­cret (?). La fermă sînt depozi­tate, pînă acum, peste 700 de tone fin (!?). Intre cei trei se iscă apoi o dispută care, oricît de plină de haz s-ar părea, reflectă din ne­fericire un dureros adevăr. Sti­lul de muncă defectuos al aces­tor cadre, necunoașterea situați­ei de fapt, reale, a unor lucrări atât de urgente: transportul de pe cîmp a întregii recolte de fu­raje, depozitarea ei cu grijă gos­podărească. La Săpînța, în lipsa președinte­lui C.A.P. dialogul îl purtăm cu primarul comunei, Grigore Stan. Din informațiile primite, putem afla orice (și acesta este un lu­cru bun), de la producția de lapte la zi, pînă la cele mai­­ di­verse amănunte despre activita­tea cooperativei. Statistic, situa­ția la zi se prezintă astfel: plan de însilozări — 1.600 tone, rea­lizat — 750. Furaje recoltate — 1.800 tone din care transportate — 1.070 tone. — Situația aceasta vă mulțu­mește? — îl întrebăm pe pri­mar. — Fără îndoială că nu. Țineți însă seama că 750 tone furaje, din cele recoltate și conservate, nu sunt încă recepționate. As­tăzi, bunăoară, ca și in alte zi­le, președintele cooperativei, Gheorghe Turda, se ocupă nu­mai cu acest lucru. Președintele M. TRIFOI (Continuare în pag. a 2-a) ÎN ZONA CODRULUI De ce se îngăduie risipa de furaje? Cooperativele agricole din zo­na Codrului au încheiat de mult lucrările specifice sezonului de toamnă. In prezent, producțiile obținute se găsesc în magazii, iar tarlalele, eliberate de restu­rile vegetale. Dar cum sînt ele depozitate și gospodărite? — Perimetrul hotarului nostru, ne-a declarat tovarășul Gavril Horozan, secretarul comunal de partid, comitetului primar al comunei Asuaju de Sus, a ră­mas curat. La ora actuală, în cîmp nu se mai găsește nimic. Și cocenii de porumb au fost recoltați și transportați la fer­mele zootehnice. Intr-adevăr, cele spuse de to­varășul G. Horozan corespund realității. Numai că mergînd la ferma zootehnică observăm că lucrarea este efectuată doar pe... jumătate. Cocenii de porumb — în loc să fi fost însilozați sau depozitați în condiții corespun­zătoare — se găsesc așezați de-a valma în grămezi mărunte în fața grajdurilor, la discreția sa­ — Nu-i — Ba mare! Anul XXIII nr. 6150 Joi 8 noiembrie 1973 4 pagini — 30 bani . Cunoașteți, desigur, că în ansamblul activi­tății politico-i­­deologice consa­crate formării o­­mului nou, cu o elevată conștiin­ță socialistă, re­voluționară, un rol de mare în­semnătate revi­ne învățămîntu­­lui de partid. Vă rugăm, deci, să înfățișați ci­­teva din preo­cupările Comite­tului municipal de partid axa­te pe perfecționarea activității in acest domeniu. — Invățămîntul de partid — ca formă organizată de studiere a po­liticii marxîst-leniniste a partidu­lui nostru, chemată să ajute pe co­muniști, pe toți participanții în în­țelegerea și explicarea rațională a esenței fenomenelor din natură și societate, ale lumii contemporane, pentru a adopta o poziție comba­tivă militantă față de concepțiile retrograde, înapoiate, pentru a de­termina să participe plenar, cu dă­ruire și pasiune revoluționară înfăptuirea operei de edificare la a societății socialiste multilateral dezvoltate — se bucură de o aten­ție deosebită. Pe baza mai multor studii și in­vestigații efectuate în teren, a con­sultării organizațiilor de partid s-au luat măsuri de îmbunătățire a structurii organizatorice a învă­­țămîntului de partid. Astfel, în comparație cu ultimii doi ani, în prezent se constată o creștere a­­preciabilă a ponderii cursurilor de învățămînt care au ca profil stu­dierea politicii economice a parti­dului, cursurile de educație moral­­cetățenească și cele pe teme ale făuririi societății socialiste multila­teral dezvoltate. In acest an de în­­vățămînt, de exemplu, cursurile de politică economică și educație mo­­ral-cetățenească cuprind 7.700 de persoane, membri și nemembri de partid, iar la cursurile „Făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate" participă 2.500 de cursanți, cu mult mai mulți față de anul precedent de învățămînt. De altfel, aș dori să fac o remar­că, prin adoptarea unei structuri organizatorice mai elastice, înfiin­­țîndu-se cursuri care corespund mai bine nivelului de pregătire și diferitelor preocupări ale oameni­lor, a crescut accesibilitatea învă­­țămîntului de partid. Ca urmare, în acest an, el cuprinde peste 18.500 de cursanți din care 2.000 sînt nemembri de partid, dar care își manifestă dorința de a studia și însuși politica internă și externă a partidului nostru.­­ Fără îndoială, creșterea capa­cității de cuprindere a învățămîn­­tului de partid constituie un ele­ment semnificativ, deosebit de im­portant. Dar în privința îmbogățirii conținutului de idei al studiului, în legarea lui cu viața, cu realitățile, ce ne puteți spune ? — In fapt, aici este vorba de calitatea studiului, a activității desfășurate în fiecare curs. O cerință a cărei realizare depin­de de mai mulți factori. In pri­mul rînd, ne-am îngrijit de selec­ționarea gandiștilor, propa­fă­­cînd în așa fel vicit, alături de cei cu experien­ță să promovăm oameni bine pre­gătiți politico-i­deologic și pro­fesional, cu pres- ■ [UNK]m­si­tigiu la locul de muncă, în familie și societate. De pil­dă, din cei 434 propagandiști, pes­te 300 au o vechime în această muncă mai mare de trei ani, 240 au studii superioare, iar peste o sută au studii medii în diferite specialități. Dar pentru a realiza un studiu de calitate, corespunzător exigen­țelor cuprinse în Programul de e­­ducație comunistă elaborat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiem­brie 1971, aceste calități necesare propagandiștilor nu sunt încă ficiente. Ei trebuie să posede su­bună pregătire nu numai politico-­­ ideologică, de cultură generală și de specialitate, ci și una specifică pedagogului, omului chemat să facă educație altor oameni inte­grați în diferite activități socio­­profesionale, cu vîrste și particu­larități diverse. De aceea, Biroul Comitetului municipal de partid se ocupă stăruitor de instruirea de­ Interviu consemnat de: Aurel PALFI (Continuare în pag. a 2-a) DEZBATERI CU­ M­STRIAL LEGATE DE VIAȚA ȘI PREOCUPĂRILE CURSANȚILOR Convorbire cu tovarășa PARASCHIVA SRS, secretară a Comitetului municipal de partid Baia Mare In Invățămîntul de partid Instantaneu realizat la Filatura de bumbac din Baia Mare. M _ 3-â D ± NJ_R_E DE SCRISORI Panorama noilor blocuri de locu­ințe, construite Pe B-dul Bucu­rești din Baia Mare, De aproape opt ani, văduva Maria Ce­tera? din satul Băița nr. 262 n-are liniște. Cînd plouă se uită cu spaimă cum crește apa în balta învecinată. Se teme de vre­mea ploioasă mai rău ca de foc ! De ce ? Pentru că în anul 1965, la „sugestia" de­putatei municipale Silvia Matei, echipa care repara drumul forestier a astupat po­dețul de peste șosea și astfel a fost barată calea apelor pluviale. Această „sugestie" nu era dezinteresată. Căci, de cînd există satul, apele respective se revărsau în Va­lea Băiței prin grădina ce azi aparține de­putatei și sorei sale, Florica Șomcutean, care și-au pus în gînd să soluționeze pro­blema după placul lor. Adică, după ce și-au construit niște vilișoare, au ridicat și un gard din beton, stavilă sigură în ca­lea apelor. In schimb, viiturile inundă sis­tematic casa bătrînei Maria Ceteraș, pre­cum și grădinile vecinilor aflate pe partea dreaptă a șoselei. Situația s-a agravat după inundațiile din primăvara anului 1970. In sezonul ploios casa văduvei se a­­flă mereu sub apă. Mucegaiul a cuprins podelele și pereții pînă la nivelul feres­trelor. Este deci limpede ce calvar trăiește bătrîna. Ani în șir femeia a adresat petiții or­ganelor locale. Consiliul popular comunal Tăuții Măgherăuș n-a îndrăznit să acțio­neze pentru că surorile care au schimbat cursul apei sînt gestionate la bufetul din Băița și aveau ceva „proptele" pe unde­va. Consiliul popular municipal, deși a­­vea la îndemînă legi ferme, s-a scuturat de răspundere, redactând periodic diver­se propuneri evazive și ineficace la toate scrisorile. O asemenea scrisoare, pe care și-au pus semnătura 42 de săteni, ne-a determi­nat să facem investigația de față. Printre semnatari se află Ana Rus, Ștefan Șin­­dreștean, Adalbert Mar, Niculae Pop, loan Matei, Emanoil Ceteraș, Ana Dunca, Vasile Mureșan, Ana Lupșe, Vasile Rus, Gavril Zetea, loan Feher, loan Jureștean, Maria Cherecheș, loan Lingurar și alții. Ce a răspuns primăria din Baia Mare ? Vom cita cîteva exemple. Adresa din decembrie 1969: „Competent a vă soluțio­­­na cererea este Comitetul executiv al Consiliului popular Tăuții Măgherăuș și nu Comitetul executiv al Consiliului popu­lar al municipiului Baia Mare". Noi știm că această comună e subordonată muni­cipiului Baia Mare. Nu se știa la primăria băimăreană ?! Adresa din 25 octombrie 1972: „In vederea remedierii situației e­­xistente s-a dispus Comitetului executiv al Consiliului popular Tăuții Măgherăuș executarea unui șanț de scurgere a apelor pluviale care staționează pe partea caro­sabilă a drumului, pe latura estică a aces­tuia, și conducerea lor printr-un tub de beton în Valea Băiței. In acest sens Con­siliul popular comunal va trebui să sta­bilească traseul canalului subteran prin in­cinta unei gospodării particulare pentru care vecinii dv. vor trebui să manifeste înțelegere". Acum municipalitatea nu-și mai neagă competența, dar nici nu chea­mă la ordine deputata care a săvîrșit contravenția, ci sugerează clemența ve­cinilor. Adresa din 19 ianuarie 1973. Pentru a veni în sprijinul dv. serviciul de gospodărie comunală va lua măsuri de întocmire a unei documentații care să cu­prindă lucrările de canalizare necesare a se efectua în vederea evacuării apelor din zona imobilului în care locuiți. Lucrările se vor executa în trimestrul II a.c. Rămî­­ne să se stabilească doar traseul de canalizare". Se părea că lucrurile vor intra pe făga­șul normal. Dar... nici vorbă de așa ceva! Birocrația se menține. Discuțiile noastre cu factorii de răspundere ne-au convins I. NAN. B. GRIGORE (Continuare în pag. a 2-a) CIND SE VA FACE, TOTUȘI, DREPTATE? ANCHETA NOASTRA APROVIZIONAREA TEHNICO- MATERIALA a locurilor de muncă trebuie imbunătătită JK In ce stadiu se află pregătirea producției pe anul 1974 la U.M.T.C.F. Baia Mare Intre problemele importante cu care sunt confruntate în pre­zent toate colectivele unități­lor industriale din cuprinsul ju­dețului, un loc important îl ocupă punerea la punct, în toa­te amănuntele, a condițiilor tehnico-materiale și organiza­torice pentru demararea optimă a activității de producție în vii­torul an. In ce direcții princi­pale s-a acționat și ce măsuri concrete au fost luate în acest sens la U.M.T.G.F. Baia Mare? Pentru a afla răspuns ne-am adresat mai multor muncitori din cadrul unității, cu rugă­mintea de a răspunde urmă­toarelor întrebări: 1. Care este volumul sarcinilor ce vă revin, în uni­tăți fizice, de realizat, în luna ianuarie 1974? 2. Ce propuneri concrete ați făcut pentru îndeplini­rea acestora în bune condițiuni, în ce stadiu se află înfăptuirea lor? 3. Cunoașteți indicele de productivitate pe care tre­buie să-l atingeți în luna ianuarie 1974? 4. Cu cât la sută vor fi mai mici consumurile spe­cifice de carburanți și metale în luna ianuarie 1974, comparativ cu cele din anul curent? (Publicăm în pagina a 2-a răspunsurile întrebărilor) „J

Next