Progresul, martie-iunie 1863 (Anul 1, nr. 1-72)

1863-05-30 / nr. 56

No. 56. ROMANIA. ANUL I. 1 FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEÎ DE APEL DIS V ‘1 V- V VVI.I -J v .1 * IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minerve!, ulitia Chiristegiel. Diaiul se publicâ In toate dilele afarâ de serbâtori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii Joi 30 Mai 1863. In districtele României, prenumeratiunea ae fcee la biirouri postale. Inserarea imul rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului. Iaşii 30 Mai. Revistă Politica. Monitorul din 22 Mai descrie solemnitatea cu care s'au serbată, în Capitala Bucuresci, miua onomastică a M. S. Elena Doamna. în estrasa solemnitatea s’aă petrecutu în moduiu ur­mătorii­. La 9 oare s’aă cântat unu Te-Deum la Sfânta Mi­tropolie. Eminenţia Părintele Mitropolitul au oficiat în persoană. La solemnitatea bisericească au asistat D.D. Miniştrii, Corpulu diplomaticii, Preşedintele şi membrii Municipalităţii, Statul-Major Princiarii, Şefii corpurilor militare, funcţionarii şi amploiaţii de toate gradele. O mulţime considerabilă de lume se afla, cu tot­ timpul cel urât­, atâta pe dealul Mitropoliei cât şi în întru Bisericii. Serviciul de onoare Pair făcut unu batalion din al 6-lea Regiment de linie. Garnisoana era comandată a defila pe dinaintea Pa­latului; aceasta serbâtoare Militară au fostii contra­mandată din causa urîtuluî timpii. La ameaeli, D.D. Miniștri au avutu onoarea de a fi, admiși a presenta omaginile şi felicitările lor Prin­­cesei Domnitoare. Seara au­ fost mare prând la Palat. D.D. Miniş­trii, Preşedintele şi mai mulţi membri al Curţii de Ca­­saţiune, D. Agent al Principatelor­ Tinite Române lin­gă înalta Poarta, carele se afla acuma la Bucuresci, D. Preşedinte al Municipalităţii, D. Prefecţii al Po­liţiei, D.D. Şefi al corpurilor militare de garnisoana şi D.D. Oficeri al Casei Militare Princiare erau din numârul invitaţilor. Pe timpul­ dineului, musica Regimentului al 4-lea de linie au esecutatu osebite piese de musicâ. : " La 7 și X oare, au fost retragere solemna. — Tot în acel numer se publică luarea unia din cele ,mai bune măsuri pentru salubritatea Capitalii Bucuresci. Acela e că de la 1 Iunie nu se va mai tolera înmormântarea pe la biserici, ci la unu Cimi­­teri, destinat pentru aceasta. Măsura aceasta se va aplica, de­o­cam­data, pentru centrulu Capitaliei şi părţile suburbiilor­ ce vină în apropierea cimiteriu­­lui de care sau aratatu mai susu. V — în Monitorulu Oficialii din 23 Mai sau făcută din partea Ministeriului de Culte şi Instrucţiune pu­blica următoarea publicaţiune :­­ „In urmarea procesului verbalii încheiaţii de Con­siliul Superiorii de Instrucţiune, în şedinţa de la 11 Mai curent, sub­semnatul face cunoscut că la 7 No­­emvrie viitoriă se va ţinea concursu în localul Aca­demiei din Bucuresci, pentru catedra de Economie politică la Universitatea din Iaşi. Examenul se va face înscrişii, orale şi printr'o lec­­ţiune. Aspiranţii vor trebui sa însuşească titlul de Doc­tor sau Licenţiată. Juriul esaminatoriu se va denumi cu o septâmânâ înainte. Aspiranţii, până la terminul ficsat, pot a se înscrie în Cancelaria Ministeriului, Direcţiunea instrucţiunei publice.“ (Sub­scris) Chr. Tell. — Guvernul Prusian au introdusă regimul Ordo­nanţelor în contra presei. Autorităţile administrative pot suspinde unu­­liariu pe un­ timp s­ă pentru tot­de­­una, când eliariul are o atitudine necontenit compro­miţătoare prosperităţii publice. Pericul pentru pros­peritatea publică trebuie a se socoti nu numai atunci când cuprinsul artiolului poate da motivă unei acţi­uni judiciare, dar încă şi când atitudinea generală a foaet vădeşte tendinţa de a face a­se mina respectulă ÿi fidelitatea câtre rege; a se deeeasidera guvernulă, ordonanţele sale, instituţîunele publice, etc, etc. Sus­pendarea se face dupre 2 avertismente din partea a­­utoritâţii locale unde se editâ faia. Apelul în contra suspensiunel se face la Ministeriu, înse acestă apel nu poate înpedeca aplicaţiunea suspensiunii promul­gate. Delegaţii capitaliei Berlin, într’o conferinţă, au a­­les o deputaţiune de şese membri pentru a supune respectuosă înaintea regelui că, încătuşarea presei e­­ste nu numai în contra­dicere cu constituţiunea a ca­ria valoare se nimiceste prin o asemine măsură, dar încă ea espune pericolelor cele mai importente inte­rese ale proprietăţii şi atacă într’ună modă vâtâma­­toriu în îndependinţa civilă, mai departe că persis­­tenţa guvernului de a continua târâta regulată eco­nomie de stată, şi că susţinerea unui conflictă viola­­toriu constituţiunii ameninţă confidenţa proprietarilor şi industrialilor şi, în fine, că Maiestatea sa este ru­gată să bine­voeasca a adopera reintegrarea unei stări de lucruri în conformitate cu constituţiunea prin grabnica convocare a Cameriî. In şedinţa de la 5 a luneî, magistratul din Berlin a­ decis că va participa la deputaţiunea câtra rege votată de adunarea delegaţilor oraşului. Guvernul, pe lângă toate aceste, tace şi-şi conti­nuă politica sa pe calea începută. Acum se prepară a da o lovitură şi mai mare; aceasta e o Ordonan­ţă în contra dreptului de întruniri, dupre care, dice piarul de Breslau, nu va mai putea subsiste de căt Gazeta Crucii şi consorţi. — Resistinţa eroica a Polonilor aă spâriatu foarte multă pe Ruşi. El văd că foculu ameninţa a se a­­prinde în toate părţile imperiului. Spre a’l combate ei alerg la măsuri extreme, care dau pe faţă nepu­tinţa şi slăbiciunea guvernului. înfiinţarea poliţiei rurale e deja o măsură destul de barbară pentru că prin aceasta toată lumea e espusa la furia de resbu­­nare ce au ţeranul în contra tot ce e polon. Dar se vede că această măsură nu pare destulă de eficace guvernului Rusescu. Acesta acumă aleargă la alta mesura, care e fanatismulă religiosă. Iată ce dice piarul de Posen în astă privinţă: Instrucţiunile date de guvern clerului de ritul Gre­co rusă, în scopul de a escita populaţiunile din Lit­vania şi Rutenia ca să estermine pe toţi polonii din aceste provinţii, nu mai sânt una secretă pentru ni­­mine, de­oare­ce presa rusascâ a­ provocat poporul, pe faţă, ca sâ fie docilă la voacea popilor şi să con­tribuie, împreună cu aceştia, prin toate mijloacele po­sibile pentru a scăpa odată de insurginţî. Pe popu­­laţiunea mal înstărită aă angajat’o a face subscripţi­­unî şi a contribui ast-felă la scopul dorit prin medii pecuniare. Se scie că acest! popi s’aă arătat tot-de­­una cel mal ardintî în propaganda loru anti-polonâ. în capul sub-scripţiuniîor oferite popilor figurează numele oamenilor celoră maî cunoscăţî pentru ne’m­­pâcata lor ura contra tot ce este polonă saă catolic, şi între acele nume se vede acelea ale marelui duce Nicolai Alesandroviciă, ale ministriloru şi ale celoră mal înalţi^ demnitari al curţii. Celebrul esilat Alecsandru Herţen se folosesce de insure­cţiunea polonă spre a introduce în Rusia proclamaţiunî sub devisa: „înainte Rusia.“ Pene a­­cum am introdus în provinţiile baltice peste 1600,000 de esemplare. — In Finlanda, toate măsurile luate de guvernă, ducă a conchide la ună resbel apropriat, garnisoa­­nele din oraşe, porturi şi cetăţi sunt întărite. For­turile se pun în stare de apărare. Sveaburg şi Vi­­burg se întârescă cu fortificacmnî noi. — Raporturile autorităţilor rusesc! arată că, de la începutul turburârilor**şi pâne acum, insurgenţii ar­ fi asasinat 355 de persoane şi, în cea mai mare parte, cu o cruÿiaac ne auÿitâ. Par­­acelurile de­ntregi comune, făcute de soldaţi ruşi, dar măcelurile studia­ţilor şi a nobililor poloni, făcute de poliţiea rurală în unire cu popii ruşi, pe aceste, raporturile autorităţi­lor au uitat, de bună samă, a le arata. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Prefectura district. Iaşi No. 5621. Lista de No. recruţatoră care au fostă absenţi şi nu s’au înfăţoşat la Consiliul de revizie, la recrutaţia din anul 1860 şi 1861, se publică mai gios întru aflarea lor, care unde se vor găsi sâ se trima­tă la această Prefectură. L I­S­T­A. Tinerii absenţi de la Plasa Bahlui­: loan sân Tudosi din comuna Şipoti, loan Creţescu Spinoasa, loan Andruna Botezatu Oneştii, Toader a Măriei vădanei Cârjoaca, loan a Măriei vădanei Cot­­narnă, Halm sin Iţic T. Podu-Iloael, Mihalachi Nan­tes­ satul Irgicenii, Mihalachi Pentea Oneştii. De la Plasa Cârligâtura, Iancu Goldenstain, Gheorghi Postan T. Frumosu, Iancu sin Loghin satul Sineştii. De la Plasa Stavnicu. Toader 3În G. Timofti din Ifricani, Toader Rusu Cucutenî. De la Plasa Tulcea. Bereu sin Herşcu din comuna Capu Dealului, şi Nechiforu Coruntu Schinenul. No. 4007. In conformitatea telegramei D. Ministru al Cultelor cu No. 11886, se publică prin licitaţie închirierea pentru doi ora, de la 23 April anul pre­zent şi înainte, a dugerii Monast. Neamţu din Târ­gul Frumos, se publică spre ştiinţa concurenţilor ce ar fi, ca după înplinirea terminuluî de 15 zile soco­tit de la data Foaeî, are a ce ţinea licitaţia. A # Prefectura district. Falciu. No. 8344. A conta banilor ce datoreşte D. Scar­lat Lambrino, D. Colonel Alecu Cristea, s’au înplinit 21 boi şi 5 piei, a D. Lambrino, şi s’au regulat a se vinde cu termin de 40 zile, se publică spre ştiin­ţa amatorilor, carii la înplinirea lui, socotit de la data Foaei, sâ se prezinte în camera Prefecture!, un­de are a se fini mezatul. Prefectura district. Tutova. No. 7993. A conta banilor ce D. Iordachi Ganea are a lua de la individul loan Trofan cu al sei, asi­­gurânduse de la debitori 10 oi, se publică ca toţi a­­cei ce ar voi sâ le cumpere se se înfăţoşeze la Ca­mera Prefecture! după înplinirea terminuluî de 40 zile socotită de la data Foaeî, când are a se fini me­zatul cu forma cuvenită. No. 7994. A conta banilor ce D. Alecsandru Ior­­ca are a lua de la idividul Vasile Bârhala, asigurân­­duse de la datornic un cal, se publică ca toţi acel ce ar voi sâ’l cumpere sâ se înfăţoşeze la Camera a­­ceste! Prefecturi după înplinirea terminuluî de 40 zi­le socotită de la data Foaeî, când are a se fini me­zatul cu forma cuvenită. No. 7995. A conta banilor ce D. Alecsandru lor­­ca, are a lua de la Simiona san Simionă Bercea, a­­sigurânduse de la debitor 2 boi, se publică ca toţi acel ce ar voi sâ’l cumpere sâ se înfăţoşeze la Ca­mera acestei Prefecturi după înplinirea terminuluî de 40 zile, socotită de la data Foaea, când are a se fi­ni mezatul cu forma cuvenită. Municipalitatea de Bârlad, No. 400. La 27, 28 şi 29, cu adjiudecaţia la 30 a lunei viitoare iunie, fiind zile de mezat pentru an­trepriza mungeriilor din acest oraş, publicată în Foa­­ea No. 46, se publică aceasta de a doua oară, spre obșteasca știință a amatorilor ce ar fi pentru asemi­­nea antreprisâ, ca la arătatele termine sâ se înfățoșe­ze la această Municipalitate^ yjtQY0râ^ijI fie garimjfy­­k cuvenite.

Next