Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-01-13 / nr. 5

No. Ö. KO .ANUL II: FOAEA PUBLIC­ATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervei, ulilia Chiristegiel. Dianul se publica de la 3—6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasi. Luni 13 Ianuarie 1864.­­ In districtele României, premmieratu­inea ne face la bviromile postale. Inserarea unui rând de 310 litere costa un leu, cursul flsenlnl. Iaşi, 13 Ianuarie. Revistă Politică. Discuţiunea Adresei în corpul legislativ al Fran­ciei s’au urmat, în cele din urma şedinţî, cu multa vivacitate, de o parte şi de alta. Discursul D. Thi­ers, forte însemnat din tote punturile de vedere, este considerat ca un mare eveniment politic. Marele om de stat, versat în practica parlamentara, redicându-se cu tota autoritatea sa în faţa guvernului şi reclamând, sub forme moderate, în favoarea libertăţilor, au­ facut pe camera şi pe numerosul public sa tresara la e­­locintele lui accente. Guvernul cu tot dreptul în­­grijat de turnura desbaterilor şi de simpatiile ma­nifestate de public pentru o mai mare libertate, au socotit de cuviinţa a-şi apara sistemul seu de admi­­nistraţiune, în care au menţinut ca sunt cuprinse şi garantate toate fel­urile de libertăţi pe care le recla­mă oposiţiunea. Defensiunea guvernului, de si abi­lă, au produs­ un slab­ efect în opiniunea publică. Aceste sunt, în scurt, impresiunile sub care s’au în­cheiat întâia şedinţă în care oposiţiunea au ridicat vocea sa pentru lărgirea libertăţilor. In şedinţa ce au urmat imediate după acea din­­teiu, desbaterile au fost progiose, pentru că guver­nul au fost agresiv şi violent în sistemul său de de­­fensiune. Cu ocasiunea desbaterea unui amandament relativ la candidaturile oficiale propus de oposiţiune şi combătut de majoritate, au luat cuvântul D. Jule Favre spre a sprijini amandamentul. De aci înainte, dice Independinţa Belgica, şedinţa care până atunci era liniştită ca o solemnitate academică, şi-au schim­bat aspectul. La cuvintele elocintelui oratorii, sub varga Iul de fer, camera au strigat, ea au sărit în sus, ea au protestat. D. Ruland au tacsat argumen­tele D. Favre ca debeale. Atunci, la rândul său, o­­posiţiunea s’au ridicat în sus. O scenă violentă, ne­descriptibilâ, plină de strigăte şi de interupţiuni au urmat după acesta. „Retracta­ţi cuvântul,“ se stri­ga la ministru, „retrage’l”, căci acela nu e cuvântu frances“. —Bar D. Thiers au esclamat. „Ce feliu de „limbagi“ vorbim noi, trebuie sâ ne respectăm unii „pe alţii !“ „Voi sunteţi, au alis ministrul către oposiţiune, re­miniscenţa trecutului, şi voi mergeţi către toate te­­„meritâţile viitorului.“ Terminând, D. ministru au retractat aceea ce cu­vântul deleal s’au putut părea a avea de personal, şi şedinţa au fost amânată pentru acelaşi sunet, fără ca sâ se fi emis vre­un vot. AIn aşteptare ca acest indicinte sâ ocupe pe publi-* cul frances, Independința Belgicâ dice că toate co­mentariile sunt încă pentru discursul de eveniment al D. Thiers, precum acela e deja calificat. Şedința urmâtoare n’au fost mal puțin importentâ, nici mal puțin interesantă,—mal puțin agitată, în a­­dever, decât precedentă, înse nu lipsită de anima­­ţiune şi de emoţiune. Cestiunea alegerilor au pus­, din nou, în faţă pe D. Thiers şi D. Ruher, şi în a­­cestâ nouă lup­tâ, amândoi oratorii s’au ţinut la în­ălţimea situaţiunei ce el ocupă, unul în opiniunea publică, şi celalalt în Guvern. D. Thiers s’au ridicat cu totâ autoritatea esperi­­enţei sale, a spiritului şi a bunului său simţit, con­tra principiului candidaturilor oficiale, astfelia pre­cum el este practicat astăzi, înse el au ţinut a se însemna că voinţa sa este de a se menţinea acesta delicată discusiune pe târâmul esclusiv al principii­lor, și el au proclamat respectul sâu pentru dreptu­rile și opiniunea colegilor sei din majoritate. El s’au arătat și mai respectuos încă pentru principiul ce formeazâ baza instituțiunilor actuale a Franciei, căci el au terminat discursul sâu esprimându’șî convicți­unea că sufragiul universal va scăpa țera. In aceastâ declarațiune de confidență atât de lă­murită în favoarea noului principu care domină drep­tul politic al Franciei, majoritatea n’au văzut o a­­desiune, dar un feliu de amenințare. Sub această impresiune, D. Ruher au luat cuvântul şi nu numai că au susţinut dreptul absolut al­­guvernului de a interveni în alegeri, dar încă au significat o posiţiu­ne că constituţiunea nu va fi modificată decât­ de împăratul carele domneşte şi guvernă. Majoritatea au arătat­, prin aclamaţiuni cu mult mai viguroase decât până acum, că ea se asociază la cuvintele ministrului. — Respingerea de către dietă a proposiţiunei a­­ustro-prusiane, relativă la ocupaţiunea ducatului de Slesvig după o prealabilă somaţiune, au produs o mare simuaţiune în Germania, şi poate ave nişte consecinţe forte grave. Desbinarea între cele doue tabere este completă. Superare­a pe care votul di­etei o inspiră presei guvernamentale de la Viena şi Berlin, dovedeşte îndestul cât de mult simţibile sunt cele doue guvernâmânte pentru aceasta respin­gere. Gazeta Cruce!, declară fără sfială că nici Austria nici Prusia n’au a priimi instrucţiuni de la DD. Beust şi Pfordten, şi că armata prusiana nu e încă dispusă a’şî priimi ordinele sale de la Mu­nich sau de la Carlsruhe. Ac­st limbagiu pare a anuncia din partea Austriei şi a Prusiei neşte re­­soluţiunî extreme, care sunt îndestul justificate prin posiţiunea lor de puteri mari, şi prin responsabili­tatea ce apăsă asupra lor din puntul de vedere a menţinereî pacei europeane. Dacă ar mai remânea cea mai mică îndoealâ de­spre politica celor doue puteri în aceste complica­­ţiunî, declaraţiunele forte categorice ale gazetei de Viena, le-ar face sâ dispară. Foea oficială denega confederaţiunel dreptul de a interveni în Slesvig, şi ea declară că Austria şi Prusia sunt obligate, ca „custodii intereselor supreme a­le Germaniei, de a lua singure în mâna lor reglementarea raporturilor între Slesvig şi Danemarca,­ în alţi termini, de a mânţinea protocolul sub ore care condiţiunî. Cele doue mari Puteri germane, n’au perdut tim­pul pentru a’şî urmări proiectele lor, relative la Da­nemarca, cu tot votul negativ al vieţiî. Ele au trimis la Copenhaga un ultimat, prin care se acor­dă guvernului Danemarc 48 de oare, pentru a evi­ta întrarea trupelor Austro-prusiane în Slesvig. Odată trecut acest termin, representanţii acestor Puteri vor trebui a părăsi Copenhaga. Această de­­marsâ este considerată la Viena, ca cea mai de pe urmă încercare, făcută din partea celor doue Puteri pentru a conserva pacea ; dar cererea lor este: re­tragerea, din partea guvernului Danemarca, a con­­stituţiunii din 18 Noemvrie, prin care Slesvigul es­te încorporat cu regatul Daniel ; şi în fine obligaţiu­­nile contractate de acest stat prin tractatul de Lon­dra de la 1852. Dupre unele corespondinţi din Londra, glicese, că dacă s’ar priimi conferinţele propuse de Guvernul Britanic, atunci e ca şi sigur, că Regele Cristian ar fi dispus a face toate concesiunile compatibile cu onoarea sa. Morning­ Post vrea a şti că Anglia nu va ceda în nimic ce poate nimici unitatea inte­grităţii Danemarcii, dar că lucrează pe lângă Re­gele acestui stat de a da ducatelor o administraţiu­­ne separată de a regatului, representanţa naţională, finanţe, etc. cu un cuvânt ducatele s’ar bucura de o deplină autonomie naţională, conservând numai în persoana regelui uniunea personală. —Camera Prusiei au respins creditele cerute de Ministeriul de resbel, pentru reorganisaţiunea arma­tei. Un amandament care tindea a se acorda un credit cu titlu de chieltuelî extraordinarie, pentru eserciţiul curent, au fost de asemene respins cu o foarte mare majoritate. Vioiciunea discuțiunilor au provocat incidente parlamentarie foarte semnifica­tive. Astfeli, deputatul Virchov au observat, în treacăt, ca poate nu acest Ministeriu este acel ce va presenta budgetul anului 1865. La care Minis­trul de resbel au respuns, că este foarte probabil, că altă cameră se fie chiemata de a examina acel budget. —Negociaţiunile relative la cestiunea insulilor Ionice, se urmează cu activitate la Londra. Se con­firmă că, pe lângă toate protestaţiunile foarte vii a­­le solului estra-ordinariu al Greciei, nu se va schim­ba nimic la dispoziţiunile tractatului din Noemvrie, relativ la demoliţiunea fortificaţiunilor de la Corfu. Cu toate aceste, dice Patria, se speră că se vor putea înţelege asupra bazelor unei transacţiunî eci­­tabile, în ceea ce priveşte neutralisarea stipulată prin acelaşi document diplomatic, având a se stabili că sau se va neutralisa numai unele din 7 insule, sau că se va adopta un mod de centralisare generală, care n’ar esclude presenţa, la Corfu şi aiurea, a trupelor regelui Elenilor într’uni scopi cu totul de­fensiv. —După informaţiunile culese până acum pentru complotul contra Imperatului Napoleon III, se făcea a se întinde responsabilitatea proiectatului atentat până la Mazini, pe care’l designau ca instrigatorul şi or­­ganisatorul lul. Mazini au protestat într’o epistolă adresată la T­im­es contra imputărilor ce i se fac, şi declara că nici­odată şi nici acum au urzit vre­un complot contra Imperatului Napoleon, şi că el, din cel patru, numai pe unul cunoaşte, pe Greco, care e un patriot înfocat şi cu care ele au fost în rela­­ţiuni, fnse înainte de vre o opt pânâ la crece luni. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. No. 282. Fiind că la zilele de 28, 29 şi 30, a­le trecutei luni Noemvrie, când s’au ţinut licitaţia în localul Prefecture! districtului Iaşii, pentru rearen­­darea moşiei Germâneştil a Monastirei Fâstâcii, pre­cum şi pentru arendarea moşiilor Monastirei Aron- Voda, Girovul, Avereştii şi Armâşenii, nu au eşit preţiuri avantagioase . Ministeriul publică din nou spre generala cunoştinţă, că la zilele de 12, 14 şi 15 Fevruarie viitoria, se va ţine licitaţia pentru an­­ga­jarea acestor moşii, la Prefectura districtului Ia­şii , pentru moşie a Germâneşti, cu aceleşi reguli şi condiţiunî, cu care au fost arendată câtre D-na Filareta, eare pentru arendarea celor­laite doue, cu condiţiile publicate prin Monitoriul No. 145, şi a­­nunciul No. 27923, publicat în Monitoriul No. 192, şi modificaţiile prevăzute în anunciul No. 426, pu­blicat prin Monitorul No. 169. Prefectura district. Iaşii. No. 61. Fiind că în ziua de 30 Dechemvrie anul respirat 1863, când s’au împlinit terminul de 40 zile publicat prin Foaoa cu No. 151, pentru vânzarea licitativ a 120 chile popuşoi, 80 chile grâu ames­tecat cu orzâ, 35 chile orzâ, 30 chile orâş, 15 sto­guri fân nou, 14 stoguri coşolinâ, şi 1 gireadâ stru­jeni de 8 stânjini, împlinite de pe moşia Hâltenil­a„ D. Gheorghie Stati, spre îndestularea D. Manolachil Zelariu cu o suma bani, concurenţii ce au fost nu au dat preţ­ nici macar la giumatate din sumele cu care sunt preţeluite nişte asemenea producte, în­cât din o aşa împregiurare nici s’au putut efectua mezatul, se publică din nou alt termin de 40 zile pentru vânzarea acestora, cu condiţiile prevăzute în citata mai sus Foae. Prefectul district. BacâuL No. 21489. Pentru îndestularea preotului Costan­­tin Eni, cu banii ce are a lua de la locuitorii Cos­­tantin Belciu şi Petrea Mateiu, asigurându-se 4 boi, se publică în termen de 40 zile, ca mustereii ce vor fi doritori, la împlinirea termicului sa se pre-

Next