Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-01-13 / nr. 5
No. Ö. KO .ANUL II: FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE IN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervei, ulilia Chiristegiel. Dianul se publica de la 3—6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasi. Luni 13 Ianuarie 1864. In districtele României, premmieratuinea ne face la bviromile postale. Inserarea unui rând de 310 litere costa un leu, cursul flsenlnl. Iaşi, 13 Ianuarie. Revistă Politică. Discuţiunea Adresei în corpul legislativ al Franciei s’au urmat, în cele din urma şedinţî, cu multa vivacitate, de o parte şi de alta. Discursul D. Thiers, forte însemnat din tote punturile de vedere, este considerat ca un mare eveniment politic. Marele om de stat, versat în practica parlamentara, redicându-se cu tota autoritatea sa în faţa guvernului şi reclamând, sub forme moderate, în favoarea libertăţilor, au facut pe camera şi pe numerosul public sa tresara la elocintele lui accente. Guvernul cu tot dreptul îngrijat de turnura desbaterilor şi de simpatiile manifestate de public pentru o mai mare libertate, au socotit de cuviinţa a-şi apara sistemul seu de administraţiune, în care au menţinut ca sunt cuprinse şi garantate toate felurile de libertăţi pe care le reclamă oposiţiunea. Defensiunea guvernului, de si abilă, au produs un slab efect în opiniunea publică. Aceste sunt, în scurt, impresiunile sub care s’au încheiat întâia şedinţă în care oposiţiunea au ridicat vocea sa pentru lărgirea libertăţilor. In şedinţa ce au urmat imediate după acea dinteiu, desbaterile au fost progiose, pentru că guvernul au fost agresiv şi violent în sistemul său de defensiune. Cu ocasiunea desbaterea unui amandament relativ la candidaturile oficiale propus de oposiţiune şi combătut de majoritate, au luat cuvântul D. Jule Favre spre a sprijini amandamentul. De aci înainte, dice Independinţa Belgica, şedinţa care până atunci era liniştită ca o solemnitate academică, şi-au schimbat aspectul. La cuvintele elocintelui oratorii, sub varga Iul de fer, camera au strigat, ea au sărit în sus, ea au protestat. D. Ruland au tacsat argumentele D. Favre ca debeale. Atunci, la rândul său, oposiţiunea s’au ridicat în sus. O scenă violentă, nedescriptibilâ, plină de strigăte şi de interupţiuni au urmat după acesta. „Retractaţi cuvântul,“ se striga la ministru, „retrage’l”, căci acela nu e cuvântu frances“. —Bar D. Thiers au esclamat. „Ce feliu de „limbagi“ vorbim noi, trebuie sâ ne respectăm unii „pe alţii !“ „Voi sunteţi, au alis ministrul către oposiţiune, reminiscenţa trecutului, şi voi mergeţi către toate te„meritâţile viitorului.“ Terminând, D. ministru au retractat aceea ce cuvântul deleal s’au putut părea a avea de personal, şi şedinţa au fost amânată pentru acelaşi sunet, fără ca sâ se fi emis vreun vot. AIn aşteptare ca acest indicinte sâ ocupe pe publi-* cul frances, Independința Belgicâ dice că toate comentariile sunt încă pentru discursul de eveniment al D. Thiers, precum acela e deja calificat. Şedința urmâtoare n’au fost mal puțin importentâ, nici mal puțin interesantă,—mal puțin agitată, în adever, decât precedentă, înse nu lipsită de animaţiune şi de emoţiune. Cestiunea alegerilor au pus, din nou, în faţă pe D. Thiers şi D. Ruher, şi în acestâ nouă luptâ, amândoi oratorii s’au ţinut la înălţimea situaţiunei ce el ocupă, unul în opiniunea publică, şi celalalt în Guvern. D. Thiers s’au ridicat cu totâ autoritatea esperienţei sale, a spiritului şi a bunului său simţit, contra principiului candidaturilor oficiale, astfelia precum el este practicat astăzi, înse el au ţinut a se însemna că voinţa sa este de a se menţinea acesta delicată discusiune pe târâmul esclusiv al principiilor, și el au proclamat respectul sâu pentru drepturile și opiniunea colegilor sei din majoritate. El s’au arătat și mai respectuos încă pentru principiul ce formeazâ baza instituțiunilor actuale a Franciei, căci el au terminat discursul sâu esprimându’șî convicțiunea că sufragiul universal va scăpa țera. In aceastâ declarațiune de confidență atât de lămurită în favoarea noului principu care domină dreptul politic al Franciei, majoritatea n’au văzut o adesiune, dar un feliu de amenințare. Sub această impresiune, D. Ruher au luat cuvântul şi nu numai că au susţinut dreptul absolut alguvernului de a interveni în alegeri, dar încă au significat o posiţiune că constituţiunea nu va fi modificată decât de împăratul carele domneşte şi guvernă. Majoritatea au arătat, prin aclamaţiuni cu mult mai viguroase decât până acum, că ea se asociază la cuvintele ministrului. — Respingerea de către dietă a proposiţiunei austro-prusiane, relativă la ocupaţiunea ducatului de Slesvig după o prealabilă somaţiune, au produs o mare simuaţiune în Germania, şi poate ave nişte consecinţe forte grave. Desbinarea între cele doue tabere este completă. Superarea pe care votul dietei o inspiră presei guvernamentale de la Viena şi Berlin, dovedeşte îndestul cât de mult simţibile sunt cele doue guvernâmânte pentru aceasta respingere. Gazeta Cruce!, declară fără sfială că nici Austria nici Prusia n’au a priimi instrucţiuni de la DD. Beust şi Pfordten, şi că armata prusiana nu e încă dispusă a’şî priimi ordinele sale de la Munich sau de la Carlsruhe. Acst limbagiu pare a anuncia din partea Austriei şi a Prusiei neşte resoluţiunî extreme, care sunt îndestul justificate prin posiţiunea lor de puteri mari, şi prin responsabilitatea ce apăsă asupra lor din puntul de vedere a menţinereî pacei europeane. Dacă ar mai remânea cea mai mică îndoealâ despre politica celor doue puteri în aceste complicaţiunî, declaraţiunele forte categorice ale gazetei de Viena, le-ar face sâ dispară. Foea oficială denega confederaţiunel dreptul de a interveni în Slesvig, şi ea declară că Austria şi Prusia sunt obligate, ca „custodii intereselor supreme ale Germaniei, de a lua singure în mâna lor reglementarea raporturilor între Slesvig şi Danemarca, în alţi termini, de a mânţinea protocolul sub ore care condiţiunî. Cele doue mari Puteri germane, n’au perdut timpul pentru a’şî urmări proiectele lor, relative la Danemarca, cu tot votul negativ al vieţiî. Ele au trimis la Copenhaga un ultimat, prin care se acordă guvernului Danemarc 48 de oare, pentru a evita întrarea trupelor Austro-prusiane în Slesvig. Odată trecut acest termin, representanţii acestor Puteri vor trebui a părăsi Copenhaga. Această demarsâ este considerată la Viena, ca cea mai de pe urmă încercare, făcută din partea celor doue Puteri pentru a conserva pacea ; dar cererea lor este: retragerea, din partea guvernului Danemarca, a constituţiunii din 18 Noemvrie, prin care Slesvigul este încorporat cu regatul Daniel ; şi în fine obligaţiunile contractate de acest stat prin tractatul de Londra de la 1852. Dupre unele corespondinţi din Londra, glicese, că dacă s’ar priimi conferinţele propuse de Guvernul Britanic, atunci e ca şi sigur, că Regele Cristian ar fi dispus a face toate concesiunile compatibile cu onoarea sa. Morning Post vrea a şti că Anglia nu va ceda în nimic ce poate nimici unitatea integrităţii Danemarcii, dar că lucrează pe lângă Regele acestui stat de a da ducatelor o administraţiune separată de a regatului, representanţa naţională, finanţe, etc. cu un cuvânt ducatele s’ar bucura de o deplină autonomie naţională, conservând numai în persoana regelui uniunea personală. —Camera Prusiei au respins creditele cerute de Ministeriul de resbel, pentru reorganisaţiunea armatei. Un amandament care tindea a se acorda un credit cu titlu de chieltuelî extraordinarie, pentru eserciţiul curent, au fost de asemene respins cu o foarte mare majoritate. Vioiciunea discuțiunilor au provocat incidente parlamentarie foarte semnificative. Astfeli, deputatul Virchov au observat, în treacăt, ca poate nu acest Ministeriu este acel ce va presenta budgetul anului 1865. La care Ministrul de resbel au respuns, că este foarte probabil, că altă cameră se fie chiemata de a examina acel budget. —Negociaţiunile relative la cestiunea insulilor Ionice, se urmează cu activitate la Londra. Se confirmă că, pe lângă toate protestaţiunile foarte vii ale solului estra-ordinariu al Greciei, nu se va schimba nimic la dispoziţiunile tractatului din Noemvrie, relativ la demoliţiunea fortificaţiunilor de la Corfu. Cu toate aceste, dice Patria, se speră că se vor putea înţelege asupra bazelor unei transacţiunî ecitabile, în ceea ce priveşte neutralisarea stipulată prin acelaşi document diplomatic, având a se stabili că sau se va neutralisa numai unele din 7 insule, sau că se va adopta un mod de centralisare generală, care n’ar esclude presenţa, la Corfu şi aiurea, a trupelor regelui Elenilor într’uni scopi cu totul defensiv. —După informaţiunile culese până acum pentru complotul contra Imperatului Napoleon III, se făcea a se întinde responsabilitatea proiectatului atentat până la Mazini, pe care’l designau ca instrigatorul şi organisatorul lul. Mazini au protestat într’o epistolă adresată la Times contra imputărilor ce i se fac, şi declara că niciodată şi nici acum au urzit vreun complot contra Imperatului Napoleon, şi că el, din cel patru, numai pe unul cunoaşte, pe Greco, care e un patriot înfocat şi cu care ele au fost în relaţiuni, fnse înainte de vre o opt pânâ la crece luni. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi Instrucţiune! Publice. No. 282. Fiind că la zilele de 28, 29 şi 30, ale trecutei luni Noemvrie, când s’au ţinut licitaţia în localul Prefecture! districtului Iaşii, pentru rearendarea moşiei Germâneştil a Monastirei Fâstâcii, precum şi pentru arendarea moşiilor Monastirei Aron- Voda, Girovul, Avereştii şi Armâşenii, nu au eşit preţiuri avantagioase . Ministeriul publică din nou spre generala cunoştinţă, că la zilele de 12, 14 şi 15 Fevruarie viitoria, se va ţine licitaţia pentru angajarea acestor moşii, la Prefectura districtului Iaşii , pentru moşie a Germâneşti, cu aceleşi reguli şi condiţiunî, cu care au fost arendată câtre D-na Filareta, eare pentru arendarea celorlaite doue, cu condiţiile publicate prin Monitoriul No. 145, şi anunciul No. 27923, publicat în Monitoriul No. 192, şi modificaţiile prevăzute în anunciul No. 426, publicat prin Monitorul No. 169. Prefectura district. Iaşii. No. 61. Fiind că în ziua de 30 Dechemvrie anul respirat 1863, când s’au împlinit terminul de 40 zile publicat prin Foaoa cu No. 151, pentru vânzarea licitativ a 120 chile popuşoi, 80 chile grâu amestecat cu orzâ, 35 chile orzâ, 30 chile orâş, 15 stoguri fân nou, 14 stoguri coşolinâ, şi 1 gireadâ strujeni de 8 stânjini, împlinite de pe moşia Hâltenila„ D. Gheorghie Stati, spre îndestularea D. Manolachil Zelariu cu o suma bani, concurenţii ce au fost nu au dat preţ nici macar la giumatate din sumele cu care sunt preţeluite nişte asemenea producte, încât din o aşa împregiurare nici s’au putut efectua mezatul, se publică din nou alt termin de 40 zile pentru vânzarea acestora, cu condiţiile prevăzute în citata mai sus Foae. Prefectul district. BacâuL No. 21489. Pentru îndestularea preotului Costantin Eni, cu banii ce are a lua de la locuitorii Costantin Belciu şi Petrea Mateiu, asigurându-se 4 boi, se publică în termen de 40 zile, ca mustereii ce vor fi doritori, la împlinirea termicului sa se pre-