Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)
1864-05-30 / nr. 73
No. 73. IN IASST prenumeratiunea se face la Tipografia Mimrei, ulifia Chiristegiei. Dianul se publică de la 3 — 6 coaie pe septamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. ROMANIA. ANUL IT FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN DESOINUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Sâmbâtâ 30 Mai 1864. In districtele României, prenumei»tiuu« a ne face la biirourile postale. Inserarea unul rând de 35 litere costă an len, carsul circnlul Iaşii 30 Mai. Reviata Fortică Avrei a atâzî o nuvela, adusa de Independinţa Belgicâ, care, e evidinte, nu poate fi esaetâ. Aceasta e câ conferinţele de la Constantinopole, întrunite pentru a regula cestiunea monastirilor, ar fi în ajunul de a lua o resoluţiune forte importentâ în astâ privire şi care e câ averile acestor monastirî, ca obiect de litigiu, sâ fie puse provizoriu, şi până la soluţiunea definitivă a cestiuniî, sub admînistraţiunea unei comisiunî rariste şi a cârie numire şî-ar fi reservat’o conferinţele pentru sine. Ziserâm câ aceastâ nuvela este peste putinţa sâ fie exactâ, în acela, adeeâ, ce priveşte la posibilitatea realisaţiuniî eî. Nu credem sâ se muieascâ o atare comisiune, pentru câ nu putem crede câ ambasadorul Franciei la Constantinopole şâ’şî deîe consimţimantul sĕu la o asemine combinaţiune cu totul contrarie politicii Francese, ţinuta pana acum în Oriente, în gerene, şi în România în specie. în aceastâ convicţiune re-aîi întărit încâ şi mai mult, acum de curând, Constituţionalul prin un articol al seu, prin care acest organ oficios al Guvernului Frances face apreciarea regimuluî actual ce este a se introduce în România, dupâ aprobarea ce ’i s’ail dat de naţiune prin plebiscitul seu. Numitul ziar, deşi în necunoştința sa de cauza asupra celor trei cestiuni ce tratează : cestiunea monastirilor, constituțiunea şi legea electorala, care, zice el, ar fi reservate la decisiunea comuna a puterilor străine, cu toate aceste, e prea lămurit ca din cuprinsul apreciațiunii sale resulta ca inspirata Foae aproabâ modul de soluţiune ce au câpâtat aceste trei cestiuni în ţearâ, încheiem aşadar şi zicem câ nu putem admite o asemine contradicţiune, câ, adeeâ, cel ce au fâcut, la Paris, pe Constituţionalul, ziar oficios, sâ aproabe soluţiunea numitelor cestiuni prin ţearâ, tot acela n’au putut sâ zicâ ambasadorului seu de la Constantinopole ca sâ le desaprobe, sau într’alte cuvinte sâ’şî dele adesiunea sa la numirea mencionateî comisiunî mieste. Eatâ acum şi un mic estract din articolul Constituţionalelui. „Evenimentele ce s’au împlinit în principatele dunărene au dat loc la diverse apreciaţiunî, nu numai din punt vedere interior, daruri ca şi din punt de vedere a dreptului de intervenţiune a puterilor subsemnâtoare convenţiunii de la 1858, care au format conferinţa de la Constantinopole. „Este evidente ca aceste trei cestiuni : monastirie închinate, constituţiunea şi legea electorală, intrau în categoria cestiunilor reservate la decisiunea comună, şi cu terminândule singur de sine, principele Cuza s’au pus afarâ din litera convenţiunii, înse este uşor de înţâles necesitatea în care principele se afla pus. Ameninţat de câtrâ puterea legislativă, el aîî trebuit sâ previnâ pericolul şi sâ se inspire de simţimântul înaltei responsabilităţi ce are ca şef de stat. Dacâ, mai înainte de a recurge la masurile ce sunt cunoscute acum, n’au crezut câ împrejurările permiteau de a lua consiliu de la puteri, el póte în urma evenimentelor, a se adresa câtrâ aceste cu cestiunile ce întră în competina lor, şi a câpâta de la ele regularisaţiunea faptelor împlinite în neste condiţiunî escepţionale. „Astfel, în acel Oriente atât de clătinat, unde orice crisâ violintâ ar putea avea neste consecinţî funeste şi de o întindere necalculabilă, putem fi autorizaţi a ne întemeia pe înţelepciunea tuturor puterilor, în scop de a încerca toate mijloacele de conciliaţiune şi de a nu aprinde cu uşurătate, un incendiu ce n’ar putea mai în urma, a se stânge de cât cu cele mai mari dificultăţi.“ '—Insurecţiunea în Algir tinde a lui creste proporţiuni de extensiune foarte mari. Nuvelile Monitorului Frances, sub forme de securitate, confirmă aceasta indirect. Se vorbeşte câ acum sunt încâ o divisiunî a se trimite la Algir pentru a înăduşi revolta care, orce s’ar zice, nu pute a nu fi în înţâlegere cu acela ce vedem câ se petrece în tote staturile barbaresce. Este sigur câ elemintele insurecţiuîieî cloceau de mult timp, şi câ toţi capii indigeni chiar acel mal supuşi în aparinţâ, lucrau cu mare activitate la propagaţiunea ei, coincidinţa modului sub care au isbucnit aceastâ mişcare, caracterul particular de care e întipărită, dovedesc câ ea au fost preparata prin non-înţelegere şi în secret, şi totodatâ, esplicâ şi mesurile luate de Guvernul Frances pentru supresiunea ei. — Toata armata Francesâ din Algir, împârţitâ la 4 generali : Deligni, Iosuf, Roan şi Lapaset, au început a opera din 4 centrurî contra insurgenţilor înse dupâ moartea mareşalului Pelisier se simte scâdinţâ în unitatea mânţinerii comandei supreme. Dupâ Ost-deutsche Post, succesorul lui Pelisier este deja denumit provisoriu Generalul Martimorel la suprema comandâ militarie, dar ca Guvernator general mareşalul Random actualul Ministru de resbel. — De la conferinţele de la Londra nimic nou nu se cunoaşte ; afarâ numai de temerea ce începe a se resimţi câ lucrările lor, din complicate ce sunt, pot sâ devinâ încâ şi mai complicate, şi, prin urmare, cu neputinţa de a se resolve pe calea diplomatica. Ost-deutsche Post ne spune câ la Lipsea au apârut o broşura prin care voieşte necunoscutul autor a dovedi câ linia de Gluksburg are tot atâtea drepturi, ca şi acea de Augustenburg, la succesiune în suveranitatea ducatelor în litigiu. Afarâ de aceasta, tot numitul ziar, dupâ o Foae de la Londra, ne aratâ câ Danemarca ar fi declarat câ dacâ pânâ la 12 nu se va putea regula nimic, ea va re’ncepe ostilităţile pe marea puind din nou blocatele înaintea porturilor Germane. Contra acestei disposiţiuni resbelice a Danemarcii, ne spune Independinţa Belgîcâ, câ împăratul Napoleon, în interesul umanităţii şi a conservaţiunii pâciî, au insistat foarte mult pentru a se pune şi desbate la conferinţă cestiunea încheierii unui armistiţiu în toată forma pe 3 luni. Cestiunea, ştim câ s’au pus şi desbâtut, pânâ acum înse nimic positiv încâ nu se ştie dacâ s’aui aprobat. Pe de alta parte se afirmă în modul cel mai positiv câ Anglia se opune din toate puterile sale, la proposiţiunea făcută în conferinţa de câtrâ plenipontenţiarii Germani şi prin care aceştia au declarat câ Rendsburgul sâ se prefacâ într’o fortereaţâ confederativă şi portul de la Chiel sâ fie prefăcut un port pentru marina şi flota militarâ a Germaniei. — Situaţiunea este foarte tulburată în districtul de la şes al cantonului de Basel. Guvernul local au numit un comitet de salutea bublica şi au impartit arme pe la comune. Aceasta au provocat o mare emoţiune în tot cantonul. Consiliul federal şi-au trimis acolo pe vice-Preşedintele său ca comisar eastra- ordinar,blică nevaliditatea mitricii No. 591, ci la 11 Maiu 1855 ’i s’au fost eliberat, ori când s’ar înfăţoşa fiind perdutâ şi în locul câria urmeazâ a se elibera o întocmai copie legalizată. Prefectura district. Iaşii, No. 4589. În consideraţie câ D. advocat public de Iaşi, prin adresa No. 51 încunoştiinţazâ, câ adresa sub No. 13463, din ecspiratul an 1863, s’au publicat în Foaea No. 159 încâ din acel an, încât terminul au eespirat, fârâ a lua finit lucrarea, se publica din nou terminal de 40 zile pentru vânzarea obiectelor râmase de la desfiinţată Monastire Zagavia, cu condiţiile prevâzute în Foaea No. 111 din 1863. Direcţiunea Şcoalei de arte şi Meserii. No. 199. Urmând a se face prin licitaţie antreprizarea unui No. veşminte de vara necesarie elevilor acestei şcoale, se publica ca doritorii de a lua aceasta antrepriză, sâ se prezinte Luni la 1 iunie, în Camera Prefecturei judeţului Iaşi, unde urmează a se ţinea licitaţia, iar condiţiile şi lista de obiecte ce sunt a se face, se pot vedea ori când la Direcţiunea Şcoalei şi Prefectura districtului, PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Dieastenia Sfintei Mitropolii. No. 1676. Din motivul suplice! Dneî Mariea Voînescu, priimitâ cu Apostilia No. 1869^ se pu Prefectura district. Bacâu. No. 6318. Asigurându-se pentru îndestularea:^ov. Moise Naiman cu banii de la Iacob Stoeano’ i chile popușoî, se publica în termin de 40 zile, ca muştereil sâ se prezinte în Camera sub Prefec el Bistriţa de gips, unde are a se face mezatul No. 6320. Asigurându se pentru îruistuia D. Nicu Sion, dela Alecsandru Nicu o vaca şi ungiune, se publica terminul de 40 zile, ca muşterei! doritori sâ se presinte în Camera sub Prefecture Bistriţa de sus, unde are a se face mezatul. No. 6322. Asigurându-se pentru îndestularea 1). Ioan Didiorea de la Stefan Frunzeu, pentru banii 144 lei un giuncan, se publica în termin de 40 zile, ca muştreii sa se prezinte în Camera sub Prefectura 4 Bistriţa de sus, unde are a se face mezatul. No. 6324. Asigurându-se de la Vasile Cobuz din comuna Goioasa, spre îndestularea jidovului Marcu Grimberg 2 giuncanî, se publica terminul de 40 zile, ca mustereii sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlaul de sus, unde are a se face mezatul. No. 6326. Asigurându-se pentru îndestularea D. Moisi Bernstaîn, cu suma de 46 galb. și a lor procent, de la D. Aleco Avram, o subâ de postav cu blana de canot, o manta de postav negru, 1 surtuc cu samur vechiu, 1 pâreche bunghî de mâmeâ, 1 covor de pârete, 1 manta de postav de Brașov, 1 pâreche de pantaloni, 1 ceasornic de argint cu litere A şi A , se publicâ în termin de 40 zile, ca naştereil la împlinirea terminului sâ se prezinte în Camera Poliţiei de Bacâu, unde are a se face mezatul. No. 6328. Asigurându-se de la locuitorii comunii Lunca Asâu, G oi şi un berbece, spre îndestularea jidov Marcu Grimberg, se publicâ în termin de 40 zile, ca mustereii sâ se prezinte în Camera sub-Prefecturei Tazlâul de sus in T. Moinești, unde are a se face mezatul. Prefectura district Bolgrad. No 3276. In comuna Babele, au picat de pripas o capâ largâ, de mijloc, pe spinare rănita de şea, de 8 ani, şi în comuna Tropoclo un cal balan, coama în stânga, la piept julit de ham, de 12 ani, se publica spre deşteptarea păgubaşilor şi prezentarealor la ea cu dovezi, în terminal, legalii spre a le priimi. Prefectura district. Botoşani. No. 6624. Pe moşiea Bucecea, picând de pripas o mânzâ fretinâ în pâr murgâ deschisă, precum Comisariul de Bucecia, prin raportul No. 73 încredinţazâ, se publicâ terminul de 3 luni pentru aflarea păgubaşului, care cu dovezile cuvenite sâ se înfăţoşeze aice de a o priimi. Prefectura district. CahuL No. 3587. D. sub-Prefect de Cotul Moriî, prin raportul No. 975, încredinţazâ, câ în comuna Saratu râzeşî, au picat de pripas o capâ la pâr sura, fârâ alte semne, în urmarea căruia pe o parte s’au şi înaintat lucrări pentru aflarea păgubaşului prin district, iar pe de alta, se publicâ terminul legiuit de