Progresul, ianuarie-iunie 1864 (Anul 2, nr. 1-89)

1864-06-30 / nr. 89

No. 89. ROMANIA. II. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IASI. IN JASSl preuumeratiauea se face la Tipografia Millerrel, nlitia Chiristegiel. Diainl ae pnblicâ de la 3 — 6 coaie pe sepiamana. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Marţi 30 Iunie 1864 In districtele României, prenumerathutea bp face la biurourile poatale. Inserarea uiui rând de 35 litere, costă un leu, cursul fiscalul. AN ON SV. Onor. D-nî Abonaţi a aces­tui Diaru, al carora abonamente se sfarsescu la 1 Iulie; sunt eu o­­noare poftiţi se bine voeasca daca mai voescu a priimi acest­e lumi, se triimete prin espediţiile poştei sau de-a dreptul preţul de 1 galb. pe 4 luni. Iaşil 30 Iunie. Revistă Politică. Serioase preocupaţiuni au început a se simţi în Austria, din cauza reînceperii resbelului de la nord, dar mai ales pentru atitudinea indecisa şi pentru intenţiunile încâ necunoscute a­le Angliei. Diaris­­tica vieneza vede deja litoralul adriatic al imperiu­lui espus la întreprinderile înfricoşatelor forţe na­vale Britanice întrunite la Malta ; presimte cil comerţul Austriei cu Levantul, unica si principala sa avuţie, va întimpina mari obstacule şi poate câ va fi destruit pentru mulţi ani. Afara de aceasta, este forte pro­babil câ unele ţeri meridionale a­le imperiului, bu­­nâ­oarâ Dalmaţia, dar mai cu sama Veneţia, scuduite din amorţela lor, vor începe a trâsâri la sunetul eve­nimentelor ce se vor petrece în jurul lor, şi ca atunci un resbel cu Italia va deveni una din even­tualităţile cele mai neevitabile. în asemenea împre­jurări, neutralitatea celorlalte puteri ar fi pusa la o mare proba, şi Anglia prin intervenţiunea sa, ar provoca esprosiunea acelui resbel general, pe care au voit cu atâta insistinţa a’la evita. în prevederea acestor eventualităţi, Austria pune cele mai mari silinţi pentru a împâca pe Unguri. Ea au elaborat un proiect de reorganizaţiune judeciara, cu care voeşte a înzestra pe Ungaria. Acesta reorganisa­­ţiune este bazata, în adevâr, pe sistemul electiv, înse legislaţiunea de­şi este recunoscută de chiar madjiaril ca vicioasă, totuşi ei o doresc pentru câ e de origine naţionala. Acum este vorba de a se convoca dieta madjarâ şi a li se supune aceste proi­ecte de reorganisaţiune, în genere se crede ca noul cancelariu al regatului, corniţele Zichy nu va pu­tea isbuti mai bine de­cât predecesorii sei pentru a’şi vedea votate de câtre dieta proiectele sale de reorganisaţiune. Dar oricare ar fi resultatul de la dieta, Guvernul se va feri de a octrdia Ungariei ▼re un statut, căci atunci totul ar fi pus în cestiune şi reconciliarea care este, precum se ştie, dorinţa cea mai ardinte şi năzuinţa cea mai imperioasa a curţii de Viena, ar fi cu mai mare neputinţa acum, de­cât tot­de­a­una. —Asupra întrevederilor celor trei suverani la Chi­­singhen şi Carlsbad, au circulat prin chiarte diferite rumori, şi în cele din urma se scăpase cu totul din vedere aceasta împrejurare. Inse­rata ca de o da­ta, ţiiarul englezu Morning­ Post, dete în publicitate neste acte diplomatice emanate de la oameni de stat de ai Prusiei. Publicarea acestor acte au emo­ționat tote cabinetele, dar mai cu sama pe acel al Franciei, câci contra acestuia se pare câ ar fi fost intențiunea autorului lor sâ fie dirigiate. Din o scurta analisâ, ce o dam mai la vale, se va vedea câ din acele acte resulta câ acei trei suverani nu gândesc nici mai mult nici mai puţin de cât de a restabili sfânta Alianţă. E prea adevârat câ, de în­­datâ dupâ publicarea lor, guvernele de Austria şi Prusia s’au grâbit a da cea mai categorica desmin- tire diarului englez asupra esistinţii unor asemenea acte; înse,acel d­iar mânţîne cele publicate şi încâ mai adaoge a mai publica şi altele care, tóte, dau pe faţâ o strînsâ înţelegere a celor trei suverani asu­pra tuturor cestiunilor celor mari din Europa Depeşa ambasadorului Prusian de la Viena câtrâ Ministrul primar, 1). Bismark este în cuprinsul ur­mătorii­ : Conform instrucţiunilor ce ’i s’au dat, ambasado­rul zice câ au avut o lunga audienţă la împăratul de Austria înainte de a pleca la Chisinghen. Arata apoi câ împăratul ’iar fi dis câ ar fi norocit daca s’ar putea stabili o înţelegere intimă între cele trei guverne, care, în împrejurările de faţâ, este de nea­părată necesitate pentru ele. „Eu stim gata, au dis „împeratorul, de a adera la ori­ce combinaţiune de „natura a asecura pacea Europei şi a garantai in­­„teresele reciproce a trei ţeri. In acest simţit am „de gând a mâ esplica cu împăratul de Rusia şi cu „regalul meu aliat, augustul vostru suveran.“ I D. Reehberg de asemenea nu recunoscut câ pro­­posiţiunea Rusiei ce tinde la stabilirea acestei înţe­legeri intime, este de cea mai mare utilitate şi câ pentru aceasta ea pare imediate a se pune în lucra­re ; înse au adaos câ ea va avea de resultat o în­vederată apropriere între Francia şi Anglia şi câ în comunul interes a viitorilor aliaţi ar fi de a evi­ta o asemine eventualitate. Relative la cestiunea polonă, s’au recunoscut ur­­ginţa de a se garantai reciproc posesiunea fie­cărei puteri, asupra teritorului polon dupâ împărţelii csis­­tintâ. A Iu cestiunea ducatelor, D. Reehberg ar­­e ca Ru­sia se declara categoric ca va da ajutor material, la cas daca puterile occidentale ar interveni în res­bel în favoarea Danemarcii. AIn resumat, guvernul imperial este departe de a respinge proposiţiunea Rusiei, înse el doreşte a lu­cra în cunoştinţa de causa şi dupâ ce va priimi a­­securanţile pe care le socote neapărate. Depeşa D. Bismark câtrâ ambasadorul Prusian la Paris conţine cam următoarele : Ca l’un informat, mai de multe ori, despre propo­­siţiunile făcute de guvernul Rusiei, şi ca acum, cu vizita împăratului Rusiei, acele proposiţiuni s’au reînoit. AIn cestiunea ducatelor, împăratul Rusiei au pro­mis concursul seu, înse sub condiţiunea ca macar o parte din ţerile cucerite sâ se deie ducelui de Oldenburg, căruia Rusiea i au conces tote dreptu­rile sale asupra acelor ţeri. Dar considerând sim­patiile regelui de Prusia pentru familia Augusten­burg, această combinaţiune este forte neprobabil câ va isbuti. în tot cazul, orice D. Bismark, concursul Rusiei nu este asigurat. împăratul Alecsandru au insistat mult asupra trebuinţii de a se înţelege îrn modul cel mai intim, şi fiind câ interesele celor trei puteri nordice sunt aşa picând identice, şi câ tractatele sunt, spre a vorbi drept, considerate ca ne mai e­­sistând, apoi este de cea mai mare urginţâ, în sta­rea actuala a lucrurilor, de a forma o ligă contra unor tendinţă şi unor pretenţiunî. „Oare, orice ministrul Prusian, n’ar trebui a pune „o dată pentru tot-de-una, un termin la agitaţiunele „polone, şi a rade, odatâ pentru tot de-una, cestiu­­­nea polona dintre cestiunele Europene ? “ Dupâ socotinţa împăratului Alecsandru, ar fi în interesul puterilor conîmpârţitore de a declara câ ele considera afacerile polone ca o cestiune interna şi de a rădica astfel orice proteest la vre­o inter­­venţiune strâinâ. Afară de acesta mai adaoge câ împăratul Alec­sandru au arâtat, în modul cel mai positiv, câ ar fi de dorit de a se încheia, între acele trei puteri un tractat sau o convenţiune, care ar avea de bazâ garanţia teritoriului a fie cărei puteri reciproce. In­cheie apoi arătând ca de­şi cele espuse sunt dorite şi aprobate de cele trei curţi, inse nu s’au luat încâ o decisiune pentru a le şi traduce în fapte positive. — Conferinţa de la Constantinopole, orice Inde­­pendinţa Belgiei, dupâ ce au resolvit cestiunea com­plicată a principatelor dunărene, dând Principelui Cuza unu bili de indemnitate pentru reformele tre­­buitoare acelui stat, este acum chiemata de a se o­­cupa cu reglementarea afacerilor din Liban, cestiu­ne forte spinosa, care au pus, de mai multe ori, în joeu rivalităţile puterilor Europene.­­ Independinţa Belgiei, la rubrica sa „Sciinţi, Arte şi Literatură,“ ne informa că în „A r c li i v e-r e Diplomatic e,“ pentru Junele Mai şi Iunie, s’au tractat în complet cestiunea atâta de importen­­tâ a monasticelor închinate din România. Şi pentru ca documentele relative la cestiune sâ nu fie reslâ­­ţîte, ambele numere au apărut odatâ. „Slobodă“ (libertatea), sub acest nume, Serbii rădicaţi au fundat, la Geneva, în Sviţera, unu­i ziar politic şi literar­. Programul lui este resumat în numele ce porta , car mai cu deosebire va servi la desvoltarea ideilor de unitate şi de independinţa serba. Directorul şi redactorul acestui diar este D. Vla­dimir Iovanovici, vechiu profesor de ştiinţele politi­ce la academia de la Belgrad. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Al 2-lea Comandament Militar. No. 2411. Fiind ca la 25 a curentei, terminul re­gulat pentru darea în licitaţie a mobilierului şi lu­crurile de gimnastică, necesare şcoalei normale de tra­gere la ţintă, gimnastică şi scrima, ce se înfiinţazâ acum în Iaşi, nu s’au prezentat nici un concurent, se publica un alt termin regulat acum din nou la 10 a viitoarei luni iulie, cu punerea în vedere, câ doritorii ce voesc a lua asupra de facerea acelor lu­cruri, ca spre a se putea informa de condiţiile aces­tei licitaţii şi forma lucrurilor, poate sa se prezen­­teze în fie­care zi până la termin în localul scoalei ce este în casele Monast. Sf. Sava, din uliţa Podul- Vechiu la directorul scoalei, care îi va arata atât condiţiile licitaţiei, cat şi planurile şi formele acelor lucruri din atlazul ce păstrează, şi acei doritori în ziua zisului termin, la oarele 12 sâ se prezenteze cu ofertele închise, în biuroul acestui Comandament unde va avea loc acea licitaţie, în care oferte sâ se arate preţul cu cât mai j­os poate sâ facâ nişte asemenea lucruri. Prefectura district. Neamţu. No. 7818. La îndestularea D-sale bancherului Nai­­şoţu de a soma bani, şi a celoralalţi creditori cu în­­tâetate, de la D. Alecu Crupenschi, urmând a se vinde licitativ 37 st. popuşoi în 2 coşere, 33 st. grâu în 4 girezi, 10 st. oraş în o gireadâ, 12 boi giugari, 2 bivoli mari şi 2 mici, împlinite aceste de la debi­­toriu, se publica terminul de 40 zile cu deşteptarea concurenţilor, a se prezenta la Pefectura în ziua îm­plinirea terminului socotit de la data Foaei, când a­­re a se face adjiudecaţia. Prefectura district. Tecuciu. No. 6478. Dupâ ordinul D. Ministru de Interne No. 15504, urmând a se ţine licitaţia pentru înfiin­ţarea mobilelor trebuitoare sub-Prefecţilor de plâşî de la acest district, şi anume: 4 mese de brad cu postav verde, 4 idem îmbrăcate cu muşama, 4 fo­­teilurî îmbrăcate cu piele, 8 scaune de tei, 4 dula­puri de brad b­âite negru, 8 pârechi câlâmârî, 4 pâ­­rechi farfici, şi 4 linii, se publicâ spre cunoştinţa DD, concurenţi, carii sânt invitaţi a se arata la pre­toriul aceşti­i Prefec­turi, la 15 a­le viitoarei luni Iulie, când urmeazâ a se ţinea licitaţia, însoţiţi şi de garanţiile cuvenite.

Next