Progresul, iulie-decembrie 1864 (Anul 2, nr. 90-169)

1864-08-01 / nr. 105

ÎN IASSI prenumeratiunea se face la Tipografia Minervel, ulitia Chiristegiel. Diaruî se publica d­e la 3 — 6 coaie pe septamana. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEI DE APEL DIN IAŞI. Iaşii, Sâmbâtâ 1 August 1864. In districtele României, prenumeratiunea se face la biurourile postale. Inserarea ar­ui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscal al Iaşii 1 August. Revista Foritiva Publicam, dupa Monitoriul oficial, următoarele pro­­ecte salutarii şi importante, care au fost presentate înâlţimei Sale Prinţului Domnitor, prin raportul D-luî Ministru Secretarii­ de Stat la Departamentul de In­terne, Agricultură şi Lucrări Publice, şi Preşedinte Consiliului de Miniştri, şi care prin mesagiu Dom­nesc au fost date în studiul Consiliului de Stat. Proiect de lege pentru adoptarea sistemului metric de ponduri şi măsuri. Idem, pentru înfiinţarea unei şcoale de comerciu în Bucureşti; Idem, pentru înfiinţarea Camerilor de Agricultură; Idem, pentru mine, miniere şi cariere; Idem, pentru declararea Iaşului de praşă francu şi intrepozit comercial; Idem, pentru înfiinţarea de­­spoziţiuni naţionale judeţene; Idem, pentru espropiaţie în cazuri de utilitate pu­blică; Idem, pentru înfiinţarea Camerilor de Comerciu. Aceste folositoare şi însemnate proiecte de legi cu care ţara în curând va fi înzestrată, toate afară de cel pentru adoptarea sistemului metric şi pentru espropriaţie în cazuri de utilitate publică, fusase presentate desfiinţate­ Adunări Elective şi rămasese nevotate. Suspensiunea de arme, încheiată în luna trecută, între puterile beligerante, s’au transformat acum în unu armistiţiu de 3 luni, ce s’au sub­semnat în con­ferinţele de la Viena la 1 August (s. n.) Tot în a­­cea zi, puterile s’au învoit şi asupra preliminarielor pacel. Care sunt acele preliminare ? Eatâ întreba­rea ce’şî face cineva, faţă cu incertitudinea şi in­constanţa ce predomneşte în ziarele streine. Chiar gazetele oficiale a Austriei şi a Prusiei, care pre­tindă a fi mai bine informate şi mai mult favoriza­te de confidenţe oficiale, schimbă şi adaogă pe fie­care zi condiţiunele preliminare a pacei în ună sensă agravant pentru Danemarca. Intrea dată a­­ceste condiţiunî se margineaă numai în cedarea du­catelor de câtrâ Danemarca, necuprinzindu-se în ele şi ţinuturile Iutlandeze din Nordul Schleswiguluî. Mal pe urmă, ziarele mal adâogarâ între condiţiunî şi cedarea Lauenburgului care e propriă al Dane­marcei şi asupra câruea suveranitatea Danemarcei n’aă fost conte­stată. Astăzi vedem ceva şi mai mult. Danemarca cedează, în urma condiţiunelor prelimi­nare a pacei, şi insulele de pe marea Nordică şi Baltică, din’preunâ cu ţinuturile Iutlandeze. Astfel, n’avem de cât pe mâne se vedem publicându-se în­că vr’o concesiune din partea Danemarcei !? . . Căci ce altă putem conchide din această continuă creşte­re a condiţiunelor ? Cum vedem, aceste condiţiunî grele impuse de puterile aliate, plenipotenţiarii Da­nemarcei a căutat a le priimi. Nu ştim cum vor fi priimite acestea de opiniunea publică din Danemar­ca. Aceste condiţiunî, smulgă Danemarcei­ jumătate din teritoriul seă, şi mai bine de ună milion de lo­cuitori.— Cât despre condiţiunele armistiţiului s’au întâmplat cu totul din contra. Aşa, ziarele germa­ne oficioase, publică întrea dată, între condiţiunele armistiţiului următoarele : Ocuparea Iutlandei, admi­nistrarea ei de puterile aliate, strângerea dărilor şi impunerea sarcinelor resbelului pe spinarea locuito­rilor. Tot aceste ziare, comentează mai pe urmă aceste condiţiunî, înse astă dată mai blânde pentru Danemarca. Aşa ele spună că puterile aliate vor administra Iutlanda, renunţindă la strângerea dări­lor şi impunerea sarcinelor resbelului, până la în­cheierea definitivă a pacel.— Ceea ce ni se pare de mare importanţă este, că ziarul Botschafter vorbe­şte despre unu al treilea punt a condiţiunelor pre-­ iu', n­ are a pâcel, care ar fi conţinândă angajamen­tul formală, ca nici o parte a teritoriilor cedate de Danemarca, să nu poată fi incorporată cu puterile înali germane. De va fi astfel, atunci aceasta va mai linişti spiritele alarmate prin conduita ar­enin­­ţetoare a Prusiei, şi tot­o­dată va servi drept res­­puns la toate presupunerile aruncate asupra Prusiei.— Ori­cum fie lucrurile, totuşi se pare că diplomaţia germană a­ făcut un­ pas înainte. Ce va face Francia acum ? De­sigur că acest aranjament nu va fi privit bine de cabinetul de la Taillerie. Francia, care susţine principiul naţionalităţilor va protesta de sigură contra desmembrarei Danemarcei de statele sale proprii. Foile parisiane se arată forte nemulţe­­mite şi îndemnâ pe Guvern a eşi din politica sa ne­utră şi reservatâ.­­— In chestiunea Rendsburguluî am anuneiată în revista trecută, că camera Wartenburgului a protes­tat în contra ocuparei violente a acestui loc forte şi am spus că aşteptăm şi protestul celorlalte state. Ei bine! aşteptarea nostra n’a remas zadarnică şi gata că aflăm din Independinţa Belgie­i şi Ost- Deutsche Post că a mai protestat Sacsonia şi Bava­ria şi că guvernele respective a însărcinat pe pleni­­potenciarii lor de la Francfortu a reclama înaintea Dietei, îndepărtarea trupelor Prusiane din Rendsburg. Nu ştim încă care va fi resultatul de­zbaterilor Die­tei în priivirea acestei afaceri. Tot în revista din minierul trecut am zis câ aștep­tam de asemene ca Prusia sâ’și retragă pretențiunele sele vădite prit» politica « • de­­ rîvo. In pr’v'rea» apeasta credem că art. 3 a prelimiliarelor pâcel, care poate aă fost adâogat prin iniciativa luată de Austria în conferință, acelă Art. credem că este de ajuns se arate că politica Prusiei s’au mal schimbată. Acest Art. de va fi adevĕrat, va mal îmblânzi iritarea Ger­maniei, va face să mal înctteze vuetele de tulbura­rea equilibrium European şi de conflagraţiunea gene­rală respânditâ de chiarele belicose, cum că Prusia în adever aă încercat a’şi face părticica­rea bună a leului, după triumful forţei, aceasta nimene nu o va nega şi în priivirea acesta vom lasa să vorbesca di­­arul Ost-Deutsche-Post : „De astă dată vom ară­ta că Prusia ţinteşte de a a n e c s a câtrâ sine aceste ducate şi presa prusiana se sileşte a do­vedi de o necesitate acestâ anecsiune. Eatâ ce dice presa prusianâ: „A trecut timpul de a se mai redica „în Germania suveranităţi miei; însuşi micele state „autonome din centrul Germaniei nu pot dura mult „(auriţi !) şi trebuesc a depune suveranitatea lor (as­cultaţi!) A forma din Slesvig-Holstu în un stat au­­­tonom­ ar fi un anacronism (sic!) Căci aceste ţeri „vor avea tot­dea­una trebuinţă de protecţiunea Pru­siei în contra Danemarcei, şi de aceia nu trebuie „desbinate, ci să se unească cu Prusia.“ Noi nu cre­dem că Austria şi Germania să fi purtat resbelul numai în interesul Prusiei. &­afiarele din Paris publică urmâtorele: Lordul Cla­rendon a sosit în Paris incognito, unde se dice că ar fi fost invitată de împăratul prin o telegramă la Vichi. S’a respândit scriea despre o visitâ analo­gă din partea regelui Portugaliei. Mari pregătiri se fac pentru priimirea regelui Spaniei. Ziarul la Presse repetă cela ce atâta râm în unul din numerile trecute despre călătoria î. S. Prince­­pelul Alecsandru loan I pentru a se întâlni cu Im­­peratorul Francesilor. Ziarul la Presse adaoge că a­­ceasta călătorie va avea locul pe la finea lui August. — Cetim în Independinţia Belgica : un fapt cu­rios a distras pe Parisian­ de la preocupaţiunile lor politice şi financiare. Monitorul, Marele Monitor a fost citat ca un simplu muritor, în personalitatea sa ofi­cială, înaintea Procuratorului imperial, pentru a res­­punde asupra unei infracţiuni comise reglementelor presei, publicând desbaterile unui proces­ de conre­spondenţe. Ziarele Parisului consideră această ca un bun augur pentru reapărarea libertaţei presei. — După o depeşă publicată în Independinţa Bel­gica, un num­ăr însemnat de Deputaţi a propus A­­dunarea din Copenhaga de a arăta prin tăcerea lor desaprobarea conduitei Guvernului. —O depeşă telegrafică din Varşovia cu data de 5 August aduce următoarea serie : Şeful Guvernului naţional Traugott precum şi Crajevsch­i, Toezyski, Tulinschi şi Jetioranschi au fost astăzi dimineaţă pe Citadela Glacis spânzuraţi. Unsprezece amploiaţi ai acestui Guvern au fost graţiaţi şi parte cond­am­naţî la muncă silnică, parte au fost trimişi în Si­beria. PUBLICAŢII dinSl­fia.*fi,» » t* Ministeriul Finanselor. 1). No. 23.671. Ministeriul Finanţelor sub a câruia administrare se află toate bunurile Statului, face cu­noscut că pentru toate moşiele Statului ce sunt a se arenda cu începere de la 23 Aprilie anul 1865, pre­cum şi cele ale Monastirilor foaste Chinoviale, publi­cate prin Monitoriul No. 128 anul curent, se va ţine licitaţiune la 20 August curent, numirea proprietateî se va publica în urmă de odată cu condiţiuniile du­pă care e­a se face arendare şi care se vor aproba de Onor. Consiliu de Miniştri. Aseminea şi licitaţi­unea rearendărilor pe conta posesorilor infractori publicate în Monitoriul No. 162 din 1864, se va ţine la sus citata dată: Prefectura Poliţiei Iaşii. No. 11784. Se publică vânzarea obiectelor şi a materialului morii aflătoare în ograda Monastirei Golia, ca doritorii ce vor fi a lua asemenea obiecte şi material, să se prezinte în Camera Prefecturei la 1 August, după cum este publicat şi de D. Ministru de Culte prin Monitorul No. 151 din 9 (21) a tre­cutei luni, adojudecăndu-se mezatul asupra persoa­nei ce ar da preţul mai folositoriu, iar obiectele şi materialul este :­­ moară cu păreţi­ de scânduri pe furci de stejar, înse veche acoperemântul de şindi­­la ve­ciă stricat, uşa veche stricată cu încuitoarea eî, roaia ei mare de stejar cu mâselile el cu grindeî de stejar în stare bună, şi în 2 fuse de fer pe la căpiţe, aşezat pe tălpi de stejar şi în groapă zidită cu peatră, un fus ce merge până la petre de stejar vechiă) 2 petre, adecă o pârechi cu tot tacâmul lor aşezate într’ună strat de stejar, acestea sânt în sta­re bună, opt grinzi de stejar de care se atârnă roa­ta cu pâretile şi cu toate a­le lor, o mică despârţi­turâ înăuntru numai cu o bucată părete cu vălătuci, deasupra are la pod cinci jumătăţi grinzi stejar, un mic podeţl de scânduri între roată şi peatră. No. 10857. Evreica văduva Zisei sin Avram, prin suplica adresată Prefecture! a a aratat că s’au îndes­tulat cu banii ce după sinet avea a lua de la D. Marcu­ Huşanu, şi că zisul sinet sau perdut, se pu­blică perderea citatului sunet, ca persoana ce va fi găsit un asemenea­ sâ’lă aducă la Prefectură, având aşi lua mulţemita de­­ galb. Prefectura district Botoşani. No. 9141- Spre îndestularea D- Vasilie Cananau, cu restul de bani ce mai reclamă de la D- Costachi Miclesco, urmând a se vinde licitativ averea sec­­vestratâ de la acest din urmă pe moşiea Bâluşenii, şi anume: 70 merţe oraş, 210 merţe grâu de vară, 180 idem de toamnă, 47 merţe 3 demerliî orză, 210 merţe popuşoî, 4 boi şi 160 stupi, se publică termi­­nul de 40 zile socotit de la data Foaei, spre­ deş­teptarea atât a concurenţilor, ca în cea mai de pe urmă zi, acel ce vor vroi a cumpăna stupii, să se prezinte la sub-Prefectura de Siretiu iar acel ce vor v­r­oi a cumpără celelaltâ avere, să se prezinte aicea, cum şi spre deşteptarea debitorului, că mezatul fi­ind silnic, se va vinde averea selvestratâ cu orî ce prețl va e^i

Next