Progresul, iulie-decembrie 1865 (Anul 3, nr. 72-140)

1865-07-15 / nr. 79

No. 19. ROMANIA. ANUL III PROGRESUL FOAEA­L OBLIGAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI Iaşi! 15 Iulie— IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Coldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul se publică de la 3—6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. I&311, Joi 15 Iulie 1865. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costă un leu, cursul fiscului. Revistă Politica Nuvela despre un Congres European, pe care şi noi am publicat’o după Ost-deutsche-Post, au aruncat în ziarie o adeverată alarma. Fie­care­ organ de pu­blicitate o comentează după aspiraţiunile sale. Inde­­pendinţa Belgica îşi emite, şi ea, părerea sa, şi con­chide la imposibilitatea întrunirei Congresului. „Noi în­registrăm, zice acel ziar, înse cu toată reserva, nu­vela adusă de o foe Română, asupra negociaţiuni­­lor deschise, pentru adunarea unui congres European. Ziarul Englezescu „Pall-Mall“, ca sucesor al ră­posatului Morning Cronicle în favorea ambasadei fran­­cese la London, este acel ce mai întâiu au respăndit această nuvelă ne­adevărată de bună samă, înse ca­re au produs mare emoţiune în lumea politică şi financiară de la Paris.“ „Toate corespondenţele noastre, adauge mai de­parte faea de la Bruchsela, sunt de accord pentru a arăta puţinul fundament, şi imposibilitatea unui fact politic, de această gravitate, de­şi ei au fost afir­mat cu multă asecuranţă, în ministeriul afacerilor stră­ine de la Paris se opune desminţirea cea mai for­mală la pretinsa schimbare de co­municaţiuni; şi în fine, principele Wittgenstein, de care s’au zis că ar fi adus adesiunea împăratului de Rusia, nici nu se a­­fla în Franţa.“ —Relative la morbul choleril, care e positiv că au scăzut mult, sunt sosite următoarele nuvele­­telegra­fice. „Smirna, 7 Iuli. De la 24 a­le trecutei luni, au fost în acest oraş 15 casuti de moarte a choleril, din­tre care înse au murit mai cu samă persoane venite de la Alecsandria.“ „Constantinopol, 8 Iuli. Caşuri de Cholera, afară de spitalul de marină, nu s’au arătat încă nici unul in capitală.“ „Atena, 8 Iuli. Starea sănătăţii este mulţemitoare. Provenirile de la Alecsandria şi Constantinopol, tre­­buieacă a ţinea carartina la insula Delos.“ „Triest, 13 Iuli. Carantina de aici este deşertată cu totul, înse se aşteaptă un vapor al Lordului, şi un altul Italian, cu 311 persoane, venind de la Constan­tinopol, care vor trebui să ţină o carantină de 7 zile.“ „Neapol, 10 Iuli. O fregată Svedica, ajungând în golful de aici, n’au primit libera practică, pentru că, în venirea sa din Orient au atins la Malta. Ea au fost nevoită de a sta în Mare la ancoră, şi fiind pusă în obser­vaţiune, de­şi foarte de­parte de la port, ea au preferit a pleca din acele regiuni ne­ospitaliere. Frica de cholera este aici, dar mai ales în Sicilia, fără mar­gini. Poporul Sicilian este încă de tot ignorant, supersticios şi gata la escesele cele mai sălbatice, dacă înfricoşatul morbit ar veni a’la bântui.“ —De la întrerumperea, negociaţiunii pr­intre gurvernul Italian şi al Papii, au început agitaţiunile partitului clerical şi reacţionariu a se manifesta cu multă vio­­lenţâ, şi sub diferite forme. La Turin, o ziuâ întrea­gă, o trupă de uvrieni, au neliniştit oraşul, înferbin­­taţi şi instigaţi de clericali, tulburătorii au percursu stradele sub strigătul: să trăiască Garibaldi­ şi Roma sau Moartea. Poliţia au trebuit să intervină, au ur­mat apoi lupte, răniri, arestări şi în fine totul au re­intrat în linişte, în ziua de Sf. Petru, dupâ ce s’au publicat deja încetarea negociaţiunilor, Papa au pontificat în bise­rica cea mare acestui Sfânt la Roma, şi la această ocasiune ei au ridicat voacea sa şi în o alocuţiune fulgerătoare contra „Prădătorilor bisericii“ au mai reînoit spiritul şi cuprinsul altor alocuţiuni ţinute con­tra Piemontului. La Italia da sud şi Sicilia, preoţii predică revolta şi făcu, la publica demonstraţiuni în favoarea Bur­­bonilor, Guvernul, în faţa tuturor acestor abater, ţine o a­­titudine demnă, şi numai la­caşuri mai grave pro ede, cu legea în mână, la pedepsirea culpaşilor. Ast­fel, mai în zilele trecute, ei au ordonat închiderea mai multor semin­arie archiepiscopale din causa că tinerii seminarişti, imitându pe superiorii lor, s’au abătut la escesuri politice şi s’au opus făţişii la o revisiune şcolară delegată de guverne —Asti este, pe scurtu, frisca dar adevărată situaţiene a Italia!. — în Francia, o^uniunea publică este mult ocupată şi se prepară în vederea apropriatelor alegeri a coa­­silielor municipale. Iată ce zice Independinţa Bel­­gica în astă privire : „mişcarea pentru alegerile mu­nicipale se desina în Francia. După cât se asigură, pârlitul democratic se crede asecurat de a triumfa la scrutin. Alianţa între toate fracţiunile oposante ale opiniunei publice, fără a escepta chiar pe acea clericală, pare a fi un fapt câştigat, cel puţin în care odate departamente. Guvernul aşa­dar nu va fi apu­­s neaşteptate prin nişte resultate neaşteptate ; şi­­necesitatea de a conforma politica sa la noua si­­tuaţiune care se prepară, trebuie fireşte să fie pen­tru dânsul obiectul unor serioase preocupaţiunî.“ Tot în simţul acesta se esprima şi Ost­deutsche­ Post. „Raporturile, zice el, care vin din departamente, arată o vie mişcare electorală mai ales în oraşele cele mari, unde Legitimiştii, Orleaniştii şi Democra­ţii, uşor se înţelege, între sine asupra listelor de can­­didaţi liberali, pentru a da voturile lar acestora, şi pentru a respinge pe democraţii imperiali cu mai multă energie de­cât chiar pe candidaţii oficioşi.“ — Recolta grâului S3 aruncie bună în cea mai mare parte a Franciei, mal cu samă în regiunile ce se ocupă cu producere de grăunţe. E sigur că re­colta va fi aceea a unui an­ de mijlocii. Către a­­ceasta se mai adaoge încă un rest de 17 pănâ la 18 milioane octolitre din anii trecuţi. Un esport for­te însemnat şi productiv, mal cu samă pentru Anglia este în adevăr. — Io anii aceşti doi, din urmă, mai toate staturile, sub impulsiunea împăratului Napoleon, au încheiat întru sine tractate de comerţu, prin care vechiul sistemu de proibiţiune şi protecţiune au căzut. Singu­ră , umil Rusia «­ mal rămasă pe lăngâ vechile da­tini comerciale, înse şi ea s’a­ văzut nevoită de a face concesiuni în favoarea industriei şi a spiritului liberei schimbări al articolilor comerciale. Astfel că ne spune Ost­deutsche­ Post că, spre înlesnirea co­­municaţiunilor, vămile şi tresele de import, pentru multe articole de comerţu, pe fruntariele Europiene, parte s’au ridicat de totă, parte au fost mult scă­zute; pentru artico­le ce vin din porturile Transcau­­casiene, taesele sunt de aseroine foarte reduse; în fi­ne tacsa de una la sută pentru esportu pe fruntaria asiatică este desfiinţată. Afară de aceasta prin ueaza imperiala, s’au des­părţit direcţiunea poştelor de aceea a căilor de co­­municaţiune, şi s’au subtrasu de la departamentul de interne, constituinduse ambele în depa­rtamente ministeriale, cea dintâi sub titlu de miciateriu de poste şi telegafe, iar cea din urmă sub acel de mi­nisteriul căilor de comunicaţiune. — Poarta Otomană, după mijlocirea lui Abd el- Kader, şi prin învoirea majorităţii ambasadorilor puterilor garante, au amnistiat pe capii Sirieni, com­promişi în măcelul din 1862, în virtutea art. III din Statut. Am ordonat şi ordonam ce urmează: Art. I. Legea asupra monopolului tutunului şi tabacului se va aplica de la 1 August 1865, observându-se în intervalele acolo prescrise, prescripţiunile art. 34 pine la 39 din acea lege. Art. II. Fabricaţiunea tutunului şi tabacului nu se va mai face de regie. Statul își va exercita monopolul său, numai asupra comerciului tutunului și tabacului, văzând tutunul în starea brute prin agenți speciali, care ţigerile și tabacurile, se vor vinde de­o­cam dată, aşa cum sunt fabricate în străinătate sau în ţare. Art. III. Cumpărarea tutunului și tabacului se va face de către guvern în virtutea art. 45, din legea monopolului, după prețuri­le ce sunt frcsate prin alăturata tabela. Art. IV. Modalitatea plaţii prețului tutunului și tabacurilor, în ce privește negoţarea prevăzută prin Art. 36 ale legii monopo­lului, se va face precum urmează : Proprietarii de tutunuri și tabacuri, ce au sa priimeascâ o va­loare mai mica de 10.000 lei, vor priimi îndată dupâ constatare 20g în numerariu și restul în bonuri. Cei ce au si priimeascâ o valoare de la 10.000 lei, pânâ la 25.000 lei, vor priimi 15g în numerariu și restul în bonuri. Cei ce au sâ priimeacâ o valoare de la 25.000 lei, pânâ la 40.000 lei, vor priimi 10g,‘în numerariu și restul în bonuri. Cei ce au sâ priimeascâ o valoare de la 40.000 lei, în sus, v­­r priimi 5g­ în numerariu și restul în bonuri. Art. V. Fie­care bon, nu va putea cuprinde o valoare mai mare de 10.000 lei. Terminul fie­carui bon, va fi macsimum de un an. Art. VI. Bonurile vor produce o dobânda de 8­i pe an. Poseso­rul de bonuri, a caror valoare unita, trece peste 10.000 lei, va primi dobânda cuvenita, dupa trei luni de la liberarea celui din urma bon. Art. VII. Peste prețurile frcsate pentru vânzătorii cu rădicata, se va mai adauga celor cu amănuntul, câte o zecime la suta, asupra valoarea tutunurilor și tabacurilor lor. Art. VIII. Debitanții tutunurilor şi tabacurilor în socoteala Statului, vor avea drept a priimi ca comision de vânzare, con­form art. 16 din lege, 20% din beneficiul reservat Statului. Art. IX. Pentru câtimile de tutun şi tabac aduse pe apa, spre vânzare în porto­flancurile Brăila şi Galaţi, se va scadea pro­prietarului la achitarea dreptului seu, dreptul vâmii din prețul, de plată. Art. X. Ministrul Nostru de Finance va Întocmi serviciul nece­­sariu pentru aplicarea legii asupra monopolului tutunului, în mo­dul regulat mai sus, formând și budgetul necesariu spre aceasta, cu scăderile cuvenite din creditul ce este deschis pentru aceasta. Facem cunoscut şi ordonâm ca cele de faţâ, învestite cu sigilul Statului, şi trecute în Buletinul Legilor, sâ fie adresate Curţilor, Tribunalelor şi Autorităţilor Administrative ca sâ le înscrie în re­gistrele lor, sâ le observe şi sâ facâ a le observa, şi Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiţiei a privighea pu­blicarea lor. Dat în Ruginoasa la 3 Iulie 1865. ALECSANDRU IOAN. Ministru Secretar de Stat la Ministru Secretar de Stat la De-Departamentul Financelor.­partamentul Justiţiei, Cultelor şi N. Creţulescu. Instrucţiunei Publice. No. 970. D. Cariagdl. Tarifa prețurilor de cumpărătoare* tutunurilor­, ți­gărilor şi tabacurilor de la actualii proprietari. Felurimea. Lei, par. Tutunuri. Pentru una ocu tutun boccea Iaca...............................43 — io­n * » Orta ...................................go ,— n « « » Cîr...................................22 — „ „ Prisicean și Basma cal. 1..............................21 — » » » » cal. II................................... g _ n n n „ Cal. III........................................ „ „ Rom. din sem. Tur. cal. 1.............................12 — n » V n Cal. II................................... ... n n n n Cal. III........................... 7 _ „ „ „ indigen, cal. 1.................................7 __ » » n­­» cal., II.................................. .. n » »» n cal. III........................ 2 — .. »• ». .» Rusesc (Mahorca) .... 4 _ Țigări. Pentru suta țigări Havana, cal. I............................10 ___ »» »» »» „ cal. II................................27 _ ». .» ». ., Diverse........................... 13 __ ».. .» Indigene, calitatea 1............................. 7 »» »» »» ., cal. II. . ^ . . 5 _ Ta­bacuri. Pentru o­oca tabac num­it Carot, cal. L........................... ..­­» »» »» ». — II...........................25 — »»­­ »» »» Ceam ..........................43 — »1 1» » fi Schet ....................... 25 .— Cetim în Monitorii. ALECSANDRU IOAN I. Cu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţională Domn Principatelor­­ Unite. La toţi de faţâ şi viitori sânâtate. Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat la De­partamentului Finanţelor No. 28.134. Vădind jurnalul Consiliului Nostru de Miniștri de la 30 Iunie curent. Ascultând și opinia Consilului Nostru de Stat.

Next