Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-01-22 / nr. 5
No. 5. ANUL IY. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIAE DIN RESORTUL CURTII DE AEL DIN IASI. 5 IN IASI pren mueraţiunea se fa e la Tipografia H Goldner uliţa Chiruiigiel. piarul s publica de la 3 — 6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 22 Ianuar 1866. In *listrutele României, pr numeraţi nea se face la bib irourile postale Inserarea unui rând de 35 litere iv'stâ 'n len, cursul fls.-ulu Iaşi, 22 Ianuarie. ANUNCIU. Cu finrea anului trecutt, a mai mulţi din D-nii abonaţi a acestui Diar, au espirat abonameitul, inse, spre a se evita lipsa ce D-lor pot suferi de acest ţ)iar; p in aceasta cu onoare se anansaze D-lor, ca dacâ mai vora a priimi acest ţ)iaru, sâ bine voească asi re’noi abonamentele, trimeţind 1 galbân pe 4 luni, sau 3 galbeni pe an.— ţ)iarul se poate espeda în tot teritoriul României^_______________ Revistă Politică. Gazeta de Berlin, de luni 21 Ianuarie elice, se spune în Berlin, cura ca guvernul Prusian ar fi în plecare a da Ducelui de Augustenburg, una sumă de trei milioane taleri, ca pentru aceasta sumă să renunţe la drepturile ce le are asupra ducatelor de Elba în favoarea regelui de Prusia, înse ducele au respinsu toate acestea propuneri. In mai multe adunârî publice a poporului din ducatele de la Elba, unde au luat parte un mare immer de cetăţeni din tote părţile ducatelor, s’aîi pronunţatu cu toţii contra anecsiunel cu regatul Prusiei, au declarat în unanimitate libertatea lor, şi la casa contrariu se se lupte pănă la cea mai de pe urmă picătură de sânge. Tot lumea se află în linişte; despre insurecţiunea din Spania, cu trecerea generalului Primir peste fruntarie în Portugalia, nu se mai vorbeşte nimica: discursul Imperatorelui Napoleon, care, mal ’nainte de a fi rostita de cătră Imperatore în Camera, se aştepta cu cea mai mare impacienţa, în elu sperau omenii politici că vor gâsi cheia lucruriloru şi afaceriloru celor mai importante, în elu credeu că vor gâsi totu acea, ce are a se face în acestu anu. înse mal la urmă s’aîi vâzutu, câ Imperatorele în discursul seu a fostu forte pacificii, s’aîi mulțemitu a arăta mal în detailu starea actuală în raportu cu cea precedentă, a arâtatu progresulu ce s’a fâcutu cum și diferite alte lucruri ce depindu de starea interiorâ a Imperiului. Earâ cât priveşte pentru politica esteriorâ, el se resumâ în puţine cuvinte, se mulţemeşte a spune câ voeşte a se mânţinea neutralii cu Germania; spune cu o mulţemire bunele ralaţiunî ce esistîi între Franţia şi Anglia, câ chiar flotele acestorîi puteri, suntîi staţionate în unul şi acelaşi porţii. Singura cestiune de care se mai ocupă lumea politică, şi care încă nu se ştie ce va aduce cu sine, deşi Imperatorele Napoleonii în discursul ei seci, arată că se afla în amiciţie cu statele unite aproape de un secol, şi câ se înţelege cu Imperatorele Macsimilianti asupra epocei, când sâ’șî retragă trupele sale din Mecsica. Precum se poate vedea din depeșa trimasâ la 30 Noemvrie de D. Bigelova cătră D. Sevard, D. Druuin de Lhuys a trimesâ pe representantele statelor unite cu tânguirele sale nu la Imperatorele Macsimilianti, ci la Preşedintele Juareza, şi prin cuvintele: „D-vostre aveţi acolo aceleşî medii, pe care le avem şi noi, nu a voiţii a, ^ice alta, de câta puterea armelor şi resbelii. In^privinţa situaţiunel congresului în Wasingtonui sunt urmâtorele date interesante: Senatul a acceptaţii resoluţiunea, prin care preşedintele este rugata pentru lămurire asupra ordinului de oprire a esportaţiei armelor la confintele Californiei, întrebăndu, daca prin asemenea ordinu nu se vatama neutralitatea vis-a-vista de republica raecskcană. Congresul a făcut încheiere, prin care preşedintele este rugaţii a depune corespondenţa relativă la luarea copilului unei americane în urbea Mecsica, de către „usurpatorele acelei republici,“ sub cuvăntu de a face din acela copil şi un Prinţu imperiala. Afară de asta preşedintele mai este rugata, a comunica congresului, dacă intervenţiunea statelor unite în acesta istorie a copilului, s’au ajunsi scopul, de a se efectua darea înapoi a copilului la părinţi, şi ce feb! de demarse s’au făcuţii în asta privinţă. Asta resoluţiune se relată la copilul. Domne! Iturbide. Iturbide este un copila a unei americane, pe care Imperatorele Macsimiliano în lip- I sa de unu eredetor propriu al seu, l’a adoptata pe acesta ca următorifi în tronul seu O adunare publicâ s’a ţinutii în institutul Cooper sub preşedinţa generalului Rosencranttt, pentru a protesta contra atacului Spaniei asupra Chili şi a presenţei Francesilor, în Mecsico. Mai mulţi membri a congresului au ţinuţii oraţiuni şi s’au făcutii conclusiunea, ca după decenile să se adune din nou. Asupra unui discursu al representantelui de la Chili contra Spaniei, s’au făcutu conclusiunea, că prin susţinerea doctrinei Monroe, Statele Unite a luatui îndatorirea vis-a-vis de republici de a le susţinea, şi câ ar fi o înjosire şi o desenare, a neglija doctrina Monroe sau a o tâgâdui. Din Chihuahua se anunţă, că Juarezu ’şi continuă preşidenţa sa, fârâ ca să ’i se facă oposiţie. Generalul Mejia a pretinşit de la locuitorii de Matamo-A rosu ca se jure credinţă împăratului, şi opri toti comercialii cu partea americană de peste Fluviu. După o telegramă sosită la New-yorca din Neworleans din 5 Ianuarie se ajice câ s’a lăţită ştirea despre recrutarea generalului Crawford, pentru serviţiulă republicei mecsicane, şi imperialii în Matamorosa sub generalul Mejia baricadéela pana şi uliţele oraşului, fiind câ se temu de un atacu fără de veste a divisiunei americane a lui Crawford. Crawford se spune că are intenţiunea a se uni mai întâi cu Escobedo şi a lua oraşulu Monterey, pentru a face acest oraş îl basa operaţiunelor şi lor. Multe familii din Matamorosa pârǎsesc urbea şi trecu pe partea nordicâ a Fluviului Rio Grande. Generalulu Mejia a puso o dare silnică asupra corporaţiunel negoţitorilor, pentru a da 10.000 de dolari. Publicâm aicea corespondenţa din Paris şi Wasington asupra Mecsicului, ce sunt de o mare importanţă şi care sunt estrase din corespodenţa data Senatului americană. Corespondenţa Franceso-Americană asupra Mecsicului. JXet-gereit 10 Ianuarie. Corespondența diplomatică relativă la Mecsica s’a supusă congresului. în luna Iulie din anul trecută, guvernul împăratului Macsimiliano a făcut prin mijlocirea Dlui Montolonă o încercare inutile cătră Statele Unite pentru recunoșterea Imperiului Mecsicană prin ele. La 16 Noemvrie scrie Seward câtra Bigelova, se constate, că presenţa şi operaţiunele armatei Francese în Mecsica, cum şi susţinerea unei autorităţi în aceasta prin intervenirea" lor, nu este bine primită la Statele Unite. Numai puţină Statele Unite au a face încă mai multe obiecţiunî cinară contra autorităţei, care în astă situaţiune se susţine de autoritatea francesâ şi care este cu totula contrarie cu politica guvernului şi principiului pe care se basază asta din urmâ. Experienţa făcută prin operaţiunele militare de tote filele, constată rectitudinea opiniunelor cunoscute de guvernul Uniune! din momentulu, cănd au primită încunoştiinţare despre proiectură, de a statornici acea autoritate. Statele Unite consideră încercarea înfiinţerei unui guvernă imperială în Mecsico iscată din afară ca un ce nerealisabili, fiind ca Statele Unite nici gândesc a încuviinţa aceasta, căci atuncea s’ar compromite situaţiunea, pe care au adoptat’o mai ’nainte. Ele nu sunt preparate a recunóşte sau a se îndatora, a reuneşte mal târtfiu, ori şi ce feliu de în orânduire politică în Mecskco, care stă în contrazicere cu guvernul republicană, cu care ele au susţinută ună timpă atât de lungă relaţiunî amicale. Seward mai spune, că pentru acea face aste observaţiunî politice, cu atâta energie, fiindcă ele în present, formezâ punctul de purcedere tuturor afacerilor comerciale în spiritul poporului american. La 30 Noemvrie scrie Bigelow, că el a cetit depeşa lui Sevard D-lui Drouin de Lhuys. tst din urma s’a mulțemit, înse cu toate acestea s’a crezut îndatorat, a’i spune, că aceasta comunicare nu ar fi dispusă, a’l mulțemi. La 16 Decemvrie scrie Seward cătră Bigelowa, că preşedintele doreşte, ca Franţia să fie cu tota supunerea încunoştiinţată : 1. Câ Statele Unite doresc din totâ inima a ţinea cu Franţia o adevărată amiciţie. 2. Că acestă politică ar fi ameninţată de un pericol apropiat, de cumva Franţia nu va voi a recunoaşte, că interesele şi onoarea sa î i permit, a interveni cu armată în Mecska, şi a nimici guvernul republican staţionariă, şi pe ruinele lui a râdica o monarhie din ţară streină. D. Sevard face conclusiunea cu declaraţie, ca Statele Unite şi după retragerea trupelor Francese din Mecsic nu vor recunoşte pe imperatorele Macsimilian. O scrisoare confidenţială a Ministrului Drouin de Lhnys cătră D. Montholon din 18 Octomvrie re’noeşte siguranţa mare! dorinţî a guvernului francesă, a’şî retrage trupele din Mecsic, cât s’ar putea mai curând. Guvernul frances este preparat a priimi fără perdere de timpii proposiţiele unei înţelegeri cu guvernul de la Wasington. El cere de la Statele Unite o garanţie numai pentru acea, că ele nu au în vedere, a prepara piedici no de, ordine întărite, şi garanţia cea mai dorita ar fi recunoşterea imperatorului Macsimilian prin guvernul uniune!. La 6 Decemvrie scrie D. Seward cătră Montholon : După ce Preşedintele a luat în consideraţie propunerile făcute de D-vostre, s’a esprimat mulţemirea sa asupra încredinţărilor împărtăşite de D-vostre relative la bunele disposiţiunî ale imperatorului, înse cu părere de rea se ved silit a ve spune, că cerinţele espuse de imperatorele au'î sunt acceptibile. Independinţa Belgicâ din 25 Ianuarie spune despre situaţiunea actuală a Bavariei : Junele Rege Ludwig se părea dintr’untâiu a urma esemplului Părintelui seu atâta de memorabil şi de iubit de poporul bavaresct, se încungiură de consilierii părintelui seu Macsimilian, acela care puse capât lungelor conflicte dintre ţarâ şi coronă prin cuvintele memorabile: „Voia sâ trăescu în pace cu poporul meu;“ succesorele seu înse din nenorocire încungiurat şi înşelat de o camerita chiar dintre membrii familiei sale, carii abuzind de juneţa şi confienţa sa, l’au obligat a se separa nu numai de Miniştrii Tatălui seu, dar chiar şi de persoanele cele mai intime ale sale, pentru care avea o afecţiune, şi al cărora merit era o adevărată barieră intereselor partidului reacţionarii. Presenţa I). Cocii la Ministerial de Interne asigură cu toate acestea opiniunea publică ; ea avea încredere în sentimentele cele chiare şi în tactul politic al acestui bărbat eminent, înse el mare, și perderea sa a pus îîi cestiune toate afacerile. Astă perdere este considerată ca o nenorocire publică. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Dicasteria Sf. Mitropolit. No. 4228. Se publică perderea și nevaliditatea actului de desfacere eliberat. D-lui Ștefan Gordianu,, sub No. 2281, la 22 Iunie anul trecut.