Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)
1866-02-26 / nr. 15
No. 15. ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEADE APEL DIN IAŞI. IN IASI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul publicâ de la 3 —6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 26 Fevruar 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşi! 26 Fevruarie. DEPEŞA TELEGRAFICĂ. Bucureşti 26 Fevruarie [10 Martie] 1866. Iţtimete sfiit primite de Guverna, ne asigurea de dobândirea de Principe străina. Ministru de Interne, D. GHICA. Revista Politică. Foaea oficială din Viena publică cu data din 1 Martie doue rescripte regale către dieta din Croaţia. Una respunde la adresa tronului într’un mod forte decisivil, care de sigur va găsi în Pesta o priimire mai bună, de câtă în Agram, deşi dă a înţelege chiar Ungurilor, că constituţia ţereî nu pate a fi altfeliu, de câtu numai concordanţă cu constituciunea întregului imperiu. Al doilea rescript respinge într’un mod determinat rugămintea dietei de Croaţia pentru recrutaţie. Scrrile cele mai noue din Berlin spimit: prin consiliul de Miniştri sub preşedinţa regelui, la care au luat parte guvernul din Slesvig, Generalul Manteiffel, precum şi graful de Goltz şi generalul Molete, s’au luat decisiunea asupra difinitivului în ducate. Modul cum s’au făcut astă decisiune, nu este cunoscut, totuşî în articlele corresp. Provine, şi în gazeta de Colonia se gasesc o preşî-care notiţie. Aşa întâiul organ semneză ca neadeverat, că correspondenţa dintre Viena şi Berlin ar urma, şi dreptu dovadă la acesta aduce, că o depeşă austriacă din 7 Februarie trimasa la Berlin a rămas fără respuns. După gazeta de Colonia, correspondinţele dintre Viena şi Berlină s’au întrerumptu. Prusia va triimite Austriei numai „o ultimă somaţie“ pentru a cere îndepărtarea din Chielu a prinţului ereditarii Frideric de Augustenburg. Gazeta generala de nordlice, asupra celei mai currente petiţiuni a guvernului din Holstein, voru respunde factele. Tactica Prusie! este clară. Alai întâi debite să se îndepărteze trupele aliate din Holstein.lor să le urmeze Augustenburg, şi mai la urmă vine rândul şi asupra trupelor austriace. Dacă se va respinge în depărtarea lu! Augustenburga? Va întrebuinţa Prusia puterea? La casă dacă acesta ar fi, atunci conflictul este gata, şi atuncea puterea armelor va fi acea, care va decide lucrul ei. în Berlin tot se vorbeşte despre o înştiinţare ce a făcut-o regele ţereî, prin care arată necesitatea ce are Prusia în anecsarea ducatelor. Gazete de Yezer i se telegrafiazâ din Viena: „Este o manifestaţiune imperială, care susţine şi recunoşte esistenţa guvernului din Holstein şi nesocoteşte adresa a noi re-pre-t recea.“ Cinci-pleci şi şepte deputaţi din camera de sus a Prusiei, ca a treia parte a acestui corpi, au înmânat regelui de Prusia o adresă de adestare la politica ministeriului Bismarc. Toate actele Ministeriului se acceptă cu prisosinţă în acea adresă, dar cât priveşte constituţia nu se vorbeşte nici un cuvânt în ea, ci contrariul se vorbeşte mai mult numai despre puterea nemărginită a regelui, ca uniculă şi cehi mai puternic mijloc a mărirei Prusiei. Adresa demonstreză într’un mod direct contra ultimelor încheieri a Camerei. Plovenza 24 Fevruarie. Desbaterea bugetului a urmat cu o mare majoritate pentru guvern. La marmora ministru preşedinte a ţinut un discurs, în care s’aă urmărită scopulă scă, îndreptându’şi Ipolitica şi sistema cabinetului contra pîrilor indicate asupră’i, şi timjind la un vot de încredere din partea camerei. Expunerile generalului se îndepărtai mai cu osebire contra criticelor a doi din deputaţii camerei Boggio şi Rattazi din care cel de pe urmă este rivalul seă la preşedinţă. Tot din Italia se anunţie, că Giuseppe Mazzini s’aă ales deputat al parlamentului italian în Mesina. După o „generală correspondență italiană“ astă alegere s’a făcut mai în unanimitate. Totă dupâ astă fae se spune, câ Mazzini este osindită la morte, și îndată la sosirea sa în Italia va trebui să fie prinsă. Messinii adecă locuitorii din Messina l’au ales presupuindă o amnestie contra celor osindiţi şi esilaţi pentru causepolitice. Cu greă Ministerială Lamarmora va putea să facă asta, căci guvernul Franciei la fine ’şi va pune un Veto al seă în acesta, sail că va pretinde estradarea lui Mazzini, fiindcă este cunoscută, că acesta (Mazzini) este condamnat la morte şi de către judecătoriele francese. Presa liberă din Viena publică o notiţie despre moartea unui omă, cu numele Iosef Crele, care a fost născut la 1725 în apropiere de Detroit, în provincia Wisconsin, care prin urmare a fostă în etate de 140 ani. El a fost născut cu 7 ani mai înainte de ce s’a nâscut Gheorghie Yasington şi fu de 50 ani, când a isbucnit revoluţiunea americană. El chiar atuncea a putut să se dispenseze de serviciul militarii din causa etăţei sale. Fu de 44 ani când Napoleon se ivi la luminâ, minieră 62, când s’a format constituţia federală, şi 84, când Abraam Lincoln se născu în pădurile seculare ale vestului Statelor-Unite. Pe cât este cunoscut, numai un omă fu mai bătrân în timpură modernă, de cât Crele, şi anume un Englesă, cu numele Parr, care s’a născut la anul 1483 şi mult în etate de 152 ani la 1635. Dioa, în care Crele , s’a botezat este însemnată în matricola din tem- , plul Franceso-catolic în Detroit, aşa, în cât etatea acestuea s’a putut areta cu totă esactitatea. Declaraţiunea resbelului din partea republice! Peru contra Spaniei este următorea: Mariano Ignacio Prado, preşedinte provisoriu a republice! Peru , în considerare, că, din mai multe cause binecuvântate, Peru, are a cere satisfacere de la guvernul spaniol, pentru nişte grele ofense contra republicei, de aceia este de datoria acestei republici, a considera, afacerile Spaniei îndreptate contra republicai Chili, ca şi contra sa însăşi, în puterea carnea consideraţii tractatul de alianţie ofensiv şi defensivă dintre republica Peru şi Chili s’au subsemnat, şi ratificat, spre apărarea mutuală şi spre siguranţia Americei contra agresiunea celei nedrepte şi brutale a Spaniei. Decretaţii : Art. 1. Republica este declarată în stare de resbel cu guvernul Spaniei. Art. 2. Ministrul exterior este autorizat, a înştiinţa acestă declarare de resbel dinpreună şi cu un manifest asupra motivelor naţiunelor amice. Art. 3. Miniştrii sunt îndatoriţi fiecare în departamentul seă, a încunoştiinţa acest decret şi a’lă publica cu totă splendoarea cuvenita.“ Urmeazâ sub semnaturile lui Prados şi a Ministrilor. LOCOTENENŢA DOMNEASCÂ A P r i ii c i p a t e I o r-U n i t e-R o ni A n o. La toţi de faţă şi viitorin sănătate. Am întărit și întărim, am promulgat și promulgăm: LEGE Pentru un împrumut național de 30 milioane (Estract din procesul verbal al adunarei elective.) Art. 1. Se autoriza guvernul a contracta un împrumut naţional de 30 milioane, pentru acoperirea deficitului anilor trecuţi. Art. 2. Pentru subscrierea acestui împrumut național de 30 milioane lei, se emit obligațiuni de 300 lei, 1500 lei și 3000 lei. Art. 3. Fiecare obligațiune se împarte în trei secțiuni de o valoare egala, cuprinsa în aceiaşi foie, și însemnate prin No. 1, 2 și 3. Fiecare secțiune se poate separa de portor din corpul obligaţiune şi circula isolat. Art. 4. Toate obligaţiunile sunt la portor şi cursul fix cu care se mit de guvern este de 80‘V0. Fiecare portor poseda astfel un titlu de 100 pentru o valoare de 80 ce au platit, caci restul până la 100 represinta dobânda anticipata. Art. 5. Obligațiunile vor fi platibile de către guvern în timp de 3 ani, însâ pe secțiuni adicâ : Secțiunea No. 1 se va plati la 31 Martie 1867. Secţiunea No. 2 la 31 Martie 1868. Secțiunea No. 3 la 31 Martie 1869. Art. 6. Subscripțiunile nu se pot face de cât cel puțin pentru o întrega obligaţiune, încât minimum unei subscripţiuni va fi de 300 lei. Art. 7. Fiecare subscriptor de obligaţiuni va vărsa deodatâ cu subscrierea sea şi valoarea obligaţiune!, priimind în schimb titlul obligaţiune!. Art. 8. Vărsările se pot face sau în numerariu, sau în bonuri de tesaur cu scadenţă ajunsă sau în mandate de tesaur. Art. 9. Impozitele de orice natură plătibilâ, după 30 Septemvrie 1866, se pot plăti către tesaur şi casele sale publice, pe jumătate prin valoarea integrală a secţiuneî No. 1 din fiecare obligaţiune. Dupâ 30 Septemvrie 1867, prin valoarea integrală a secţiuneî No. 2. După 30 Septemvrie 1868, prin valoarea integrală a secţiuneî No. 3. Cealaltă jumătate se va plăti în numerariu. Art. 10. Cu aceleaşi condiţiuni şi la aceleaşi termine prevăzute la articolul precedent, guvernul va primi secţiunile obligaţiunilor sale, drept plata jumâtâtei sumelor ce cineva va datori tesaurului pentru drepturile de importaţiune sau esportaţiune. Cealaltă jumătate se va plati în numerariu. Art. 11. Pentru orice fel de rămăşiţe din imposite, datorite tesaurului de câtre contribuabili până la 1 Iulie 1865, tesaurul public şi casele sale, vor primi în plată valoarea întreagă a acelor trei secţiuni unite, ale unei obligaţiuni, aşa încât contribuabilii se vor putea ajuta cu un beneficii de 20 “ Art. 12. Statul îşi reserva dreptul de a plati şi strânge obligaţiunile sale, sau secţiunile obligaţiunilor sale, şi mai înaintea scadenţei lor, arătată la art. 5, în modul şi cu cursul urmatoriu : In 1866 cu cursul de 86 grum. lei. In 1867 idem............93 lei. In 1868 idem............100 lei. Art. 13. Subscripţiunea obligaţiunilor se va deschide la şi se va închide la Ea se va face în Bucureşti, prin Mininisterul finanţelor, în judeţe prin prefecţi, care în oraşele unde prefecţii nu ’şi au reşedinţă, prin primarii comunelor urbane. Art. 14. Titlurile obligaţiunelor vor fi scosa din registrul cu matcă longitudinală, în care se va cuprinde câte-şi trele secțiunile și vor fi subscrise de Ministrul financelor.