Progresul, ianuarie-iunie 1866 (Anul 4, nr. 1-44)

1866-02-26 / nr. 15

No. 15. ANUL IV. FOAEA PUBLICAŢIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEADE APEL DIN IAŞI. IN I­A­SI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Chiristigiel. Ziarul publicâ de la 3 —­6 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Sâmbătă 26 Fevruar 1866. In districtele României, prenumeraţi­unea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşi! 26 Fevruarie. DEPEŞA TELEGRAFICĂ. Bucureşti 26 Fevruarie [10 Martie] 1866. Iţtimete sfii­t primite de Gu­­verna, ne asigurea de dobândi­rea de Principe străina. Ministru de Interne, D. GHICA. Revista Politică. Foaea oficială din Viena publică cu data din 1 Martie doue rescripte regale către dieta din Croa­ţia. Una respunde la adresa tronului într’un mod forte decisivil, care de sigur va găsi în Pesta o priimire mai bună, de câtă în Agram, deşi dă a înţelege chiar Ungurilor, că constituţia ţereî nu pate a fi altfeliu, de câtu numai concordanţă cu constituciunea întregului imperiu. Al doilea res­cript respinge într’un mod determinat rugămintea dietei de Croaţia pentru recrutaţie. Scrrile cele mai noue din Berlin spimit: pri­­n con­siliul de Miniştri sub preşedinţa regelui, la care au luat parte guvernul din Slesvig, Generalul Manteiffel, precum şi graful de Goltz şi generalul­ Molete, s’au luat decisiunea asupra difinitivului în ducate. Modul cum s’au făcut astă decisiune, nu este cu­noscut, totuşî în articlele corresp. Provine, şi în gazeta de Colonia se gasesc o preşî-care notiţie. Aşa întâiul organ semneză ca neadeverat, că cor­­respondenţa dintre Viena şi Berlin ar urma, şi dreptu dovadă la acesta aduce, că o depeşă aus­triacă din 7 Februarie trimasa la Berlin a răm­as fără respuns. După gazeta de Colonia, correspon­­dinţele dintre Viena şi Berlină s’au întrerumptu. Prusia va triimite Austriei numai „o ultimă so­maţie“ pentru a cere îndepărtarea din Chielu a prin­ţului ereditarii­ Frideric de Augustenburg. Gazeta generala de nord­­lice, asupra celei mai curren­te petiţiuni a guvernului din Holstein, voru res­punde factele. Tactica Prusie! este clară. Alai în­tâi debite să se îndepărteze trupele aliate din Hol­stein.­lor să le urmeze Augustenburg, şi mai la urmă vine rândul şi asupra trupelor austriace. Dacă se va respinge în depărtarea lu! Augustenburga? Va întrebuinţa Prusia puterea? La casă dacă a­­cesta ar fi, atunci conflictul este gata, şi atuncea puterea armelor­ va fi acea, care va decide lu­­crul ei. în Berlin tot se vorbeşte despre o înştiin­ţare ce a făcut-o regele ţereî, prin care arată ne­cesitatea ce are Prusia în anecsarea ducatelor­. Gazete­ de Yezer i se telegrafiazâ din Viena: „Este o manifestaţiune imperială, care susţine şi recuno­­şte esistenţa guvernului din Holstein şi nesocote­şte adresa a noi re-pre-t recea.“ Cinci-p­leci şi şepte deputaţi din camera de sus a Prusiei, ca­ a treia parte a acestui corpi­, au înmânat regelui de Pru­sia o adresă de adestare la politica ministeriului Bismarc. Toate actele Ministeriului se acceptă cu prisosinţă în acea adresă, dar cât priveşte consti­tuţia nu se vorbeşte nici un cuvânt în ea, ci con­trariul se vorbeşte mai mult numai despre pute­rea nemărginită a regelui, ca uniculă şi cehi mai puternic mijloc a mărirei Prusiei. Adresa demon­­streză într’un mod direct contra ultimelor înche­ieri a Camerei. Plovenza 24 Fevruarie. Desbaterea bugetu­­­lui a urmat cu o mare majoritate pentru guvern.­­ La marmora ministru preşedinte a ţinut un discurs,­­ în care s’aă urmărită scopulă scă, îndreptându’şi Ipolitica şi sistema cabinetului contra pîrilor in­dicate asupră’i, şi timjind la un vot de încredere din partea camerei. Expunerile generalului se în­­­­depărtai­ mai cu osebire contra criticelor­ a doi din deputaţii camerei Boggio şi Rattazi din care cel de pe urmă este rivalul seă la preşedinţă. Tot din Italia se anunţie, că Giuseppe Mazzini s’aă ales deputat al parlamentului italian în Me­­sina. După o „generală correspondență italiană“ astă alegere s’a făcut mai în unanimitate. Totă dupâ astă fae se spune, câ Mazzini este osindită la morte, și îndată la sosirea sa în Italia va tre­bui să fie prinsă. Messinii adecă locuitorii din Messina l’au ales presupuindă o amnestie contra celor osindiţi şi esilaţi pentru cause­­politice. Cu greă Ministerială Lamarmora va putea să facă asta, căci guvernul Franciei la fine ’şi va pune un Veto al seă în acesta, sail că va pretinde es­­tradarea lui Mazzini, fiind­că este cunoscută, că acesta (Mazzini) este condamnat la morte şi de către judecătoriele francese. Presa liberă din Viena publică o notiţie despre moartea unui omă, cu numele Iosef Crele, care a fost născut la 1725 în apropiere de Detroit, în provincia Wisconsin, care prin urmare a fostă în etate de 140 ani. El a fost născut cu 7 ani mai înainte de ce s’a nâscut Gheorghie Yasington şi fu de 50 ani, când a isbucnit revoluţiunea ame­ricană. El chiar atuncea a putut să se dispenseze de serviciul militarii­ din causa etăţei sale. Fu de 44 ani când Napoleon­­ se ivi la luminâ, minie­ră 62, când s’a format constituţia federală, şi 84, când Abraam Lincoln se născu în pădurile secu­lare a­le vestului Statelor-Unite. Pe cât este cu­noscut, numai un omă fu mai bătrân în timpură modernă, de cât Crele, şi anume un Englesă, cu numele Parr, care s’a născut la anul 1483 şi mult în etate de 152 ani la 1635. Dioa, în care Crele , s’a botezat este însemnată în matricola din tem- , plul Franceso-catolic în Detroit, aşa, în cât eta­tea acestuea s’a putut areta cu totă esactitatea. Declaraţiunea resbelului din partea republice! Peru contra Spaniei este următorea: Mariano Ignacio Prado, preşedinte provisoriu a republice! Peru , în considerare, că, din mai multe cause bine­cuvântate, Peru, are a cere satisfacere de la guvernul spaniol, pentru nişte grele ofense contra republicei, de aceia este de datoria acestei republici, a considera, afacerile Spaniei îndreptate contra republicai Chili, ca şi contra sa însăşi, în­­ puterea carnea consideraţii tractatul de alianţie o­­fensiv şi defensivă dintre republica Peru şi Chili s’au sub­semnat, şi ratificat, spre apărarea mutu­ală şi spre siguranţia Americei contra agresiunea celei nedrepte şi brutale a Spaniei. Decretaţii : Art. 1. Republica este declarată în stare de res­­bel cu guvernul Spaniei. Art. 2. Ministrul exterior este autorizat, a în­ştiinţa acestă declarare de resbel dinpreună şi cu­­ un manifest asupra motivelor naţiunelor amice. Art. 3. Miniştrii sunt îndatoriţi fie­care în de­­­­partamentul seă, a încunoştiinţa acest decret şi­­ a’lă publica cu totă splendoarea cuvenita.“­­ Urmeazâ sub­ semnaturile lui Prados şi a Mi­­nistrilor­. LOCOTENENŢA DOMNEASCÂ A P r i ii c i p a t e I o r-U n i t e-R o ni A n o. La toţi de faţă şi viitorin sănătate. Am întărit și întărim, am promulgat și promulgăm: LEGE Pentru un împrumut național de 30 milioane (Estract din procesul verbal al adunarei elective.) Art. 1. Se autoriza guvernul a contracta un împru­mut naţional de 30 milioane, pentru acoperirea defici­tului anilor trecuţi. Art. 2. Pentru sub­scrierea acestui împrumut nați­onal de 30 milioane lei, se emit obligațiuni de 300 lei, 1500 lei și 3000 lei. Art. 3. Fie­care obligațiune se împarte în trei sec­țiuni de o valoare egala, cuprinsa în aceiaşi foie, și însemnate prin No. 1, 2 și 3. Fie­care secțiune se poate separa de portor din corpul obligaţiune­ şi circula isolat. Art. 4. Toate obligaţiunile sunt la portor şi cursul fix cu care se mit de guvern este de 80‘V0. Fie­care portor poseda astfel un titlu de 100 pentru o valoare de 80 ce au platit, caci restul până la 100 represinta dobânda anticipata. Art. 5. Obligațiunile vor fi platibile de către gu­vern în timp de 3 ani, însâ pe secțiuni adicâ : Secțiunea No. 1 se va plati la 31 Martie 1867. Secţiunea No. 2 la 31 Martie 1868. Secțiunea No. 3 la 31 Martie 1869. Art. 6. Sub­scripțiunile nu se pot face de cât cel puțin pentru o întrega obligaţiune, în­cât minimum unei subscripţiuni va fi de 300 lei. Art. 7. Fie­care subscriptor de obligaţiuni va văr­sa de­odatâ cu subscrierea sea şi valoarea obligaţiu­ne!, priimind în schimb titlul obligaţiune!. Art. 8. Vărsările se pot face sau în numerariu, sau în bonuri de tesaur cu scadenţă ajunsă sau în mandate de tesaur. Art. 9. Impozitele de ori­ce natură plătibilâ, după 30 Septemvrie 1866, se pot plăti către tesaur şi ca­sele sale publice, pe jumătate prin valoarea integrală a secţiuneî No. 1 din fie­care obligaţiune. Dupâ 30 Septemvrie 1867, prin valoarea integrală a secţiuneî No. 2. După 30 Septemvrie 1868, prin valoarea integrală a secţiuneî No. 3. Cealaltă jumătate se va plăti în numerariu. Art. 10. Cu aceleaşi condiţiuni şi la aceleaşi ter­mine prevăzute la articolul precedent, guvernul va primi secţiunile obligaţiunilor sale, drept plata jumâtâ­­tei sumelor ce cine­va va datori tesaurului pentru drepturile de importaţiune sau esportaţiune. Cealaltă jumătate se va plati în numerariu. Art. 11. Pentru ori­ce fel de rămăşiţe din imposite, datorite tesaurului de câtre contribuabili până la 1 Iulie 1865, tesaurul public şi casele sale, vor primi în plată valoarea întreagă a acelor trei secţiuni unite, ale unei obligaţiuni, aşa în­cât contribuabilii se vor putea ajuta cu un beneficii­ de 20 “­ Art. 12. Statul îşi reserva dreptul de a plati şi strânge obligaţiunile sale, sau secţiunile obligaţiunilor sale, şi mai înaintea scadenţei lor, arătată la art. 5, în modul şi cu cursul urmatoriu : In 1866 cu cursul de 86 grum. lei. In 1867 idem............93 lei. In 1868 idem............100 lei. Art. 13. Sub­scripţiunea obligaţiunilor se va des­chide la şi se va închi­de la Ea se va face în Bucureşti, prin Mininister­ul fi­­nanţelor, în judeţe prin prefecţi, care în oraşele unde prefecţii nu ’şi au reşedinţă, prin primarii comunelor urbane. Art. 14. Titlurile obligaţiunelor vor fi scosa din registrul cu matcă longitudinală, în care se va cu­prinde câte-şi trele secțiunile și vor fi sub­scrise de Ministrul financelor.

Next