Progresul, iulie-decembrie 1866 (Anul 4, nr. 45-82)

1866-11-19 / nr. 75

No. 75 anul IV. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI pronumeraţiunea ae face la Tipografia IT. Goldner, uliţa Lim­atigiei, pianul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii,Sâmbătă 19 Noemv. 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 85 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 19 Noemvrie. La 15 (27) Noemvrie, la amea­ţii. Măria Sa Dom­nul Romănilor, au­ intrat în sala Ad­unăreî, unde era întrunit şi Senatul. Toţi deputaţii s’au scu­lat în picioare şi l’au priimit cu salve de aplau­de repeţite şi strigări de Ura. Măriea Sa au cetit următorul mesagiu : Donni Senatori, Domni Deputaţi, Sunt fericit a mă afla în mijlocul representa­­ţiunei naţionale. Poporul român ne-au încredinţat şi regenerarea lui; de la împlinirea misiune! noastre cu credin­ţă şi cu devotament, depinde soarta Patriei, Gu­­vernu şi Corpuri legiuitoare, să ne rădicăm şi la înălţimea datoriei noastre, şi sâ ne facem demni­­ de măreaţa menire ce provedinţa ne pâstreaţie. Astăzii Statul Roman, constituită pe base sta­bile, poate privi cu încredere viitorul seu asigu­rat în contra fluctuaţiunelor­ politice din afară. Români ! fiţi măndri şi gelos! de aceşti! viitor, care de acum înainte este în mările voastre, în­credinţat simţimentelor­, cugetărilor ei şi faptelor voastre patriotice, el poate deveni atât de mare şi de strălucită, pe cătă vom voi şi vom şti cu toţii sâ’l facem. în căt mâ priveşte, credincioşii tradiţiunelor, strămoşilor mei, îmi voiă pune to­te puterile pentru a’mî împlini cu demnitate mi­siunea. Nimică nu mâ va putea abate din a­­ceastă cale ; şi păstreză credinţa ne­clintită, că Dumnezeu îmi va ajuta şi va încorona cu suc­cese silinţele mele. Nici o datâ mana Provedin­­ţei nu s’aă arătat mai vederată în destinele o­­meneştî, ca în tot cursul grelelor­ împrejurări prin care am trecut în timp de nouâ luni. Constituţiunea ce avem este lucrarea a însăşi naţiune!. Ea trebue mănţinută sacră şi ne­vio­­labilă. Recunoaşterea mea şi a dinastiei mele de în­­nalta Poartă şi de Puterile garante, s’aă suită la mărimea unui eveniment­ politic, şi aă fost con­siderată de cătră toate cabinetele europene ca o garanţâ de pace şi de siguranţă pentru viitoru. Mulţumită inteliginţei prudinţî şi energicei stă­­ruinţî ce poporul romănă aă desvoltată de la 11 Fevruarie şi pănă astâţiî, noua stare politică a României s’aă recunoscută, fără a se jigni câtuşi de puţină vre unul din drepturile ţăreî. Au fost îndestul să preschimbă procedări de politeţă cu înalta Poartă şi să declară Majestăţei Sale Sul­tanului, că dorinţa mea fermă e de a se respec­­­­ta Suzeranitatea sa pe basa vechelor noastre tra­tate cu Imperiul Otomană. Românii care au simţirea adevăratului patriotism!!, şi carii doresc ca naţiunea loră jună şi viguroasă, să se râdice la rangul ce li se cuvine între celelalte naţiuni, aă salutată cu bucurie călătoriea mea la Con­­stantinopole, în care el aă văd­ut confirmarea do­­rinţeloră şi speranţeloră loră. Fericita soluţiune ce aă dobândită dificultăţile exteriore, am asigurat într’un mod definitiv depli­na nostră autonomie şi drepturile noastre. Ami­ciţia şi concursul înaltei Porţi şi a­le puterilor­­­ garante, ne asigură pacea şi deplina libertate, ne­cesare pentru a ne ocupa de organisaţiunea in­­terioră a ţerei noastre. Ne pot încredinţa de sim­­ţimintele de simpatie şi de interes a­le înaltelor Puteri pentru Româul. Mai mult de căt ori cănd ne putem rezema în ocasiunile dificile ce vom mai avea a strobate, pe sprijinul lor, care nu ne va lipsi, pe căt timp, ne vom ţine cu înţelepciune în cercul drepturilor şi al aspiraţiunilor noastre, ce­lor legitime. Temeliile sunt aşezate cu tărie, ne rămâne a­­cum să ridicâm edeficiul ce am început cu atăta vigoare şi succes. La lucru Romănî, la lucru cu probitate şi cu zel! Uitaţi acele lupte şi rivalităţi, care pentru satisfacerea intereselor personale, pot compromite securitatea ţarei întregi. Adunaţi-ve cu încredere împrejurul meu, şi nu aveţi altă cu­getare de­căt acea, de a stirpi prejudiciile şi re­lele obiceiuri. Veniţi să punem în aplicare prin­cipiile salutarii de probitate, de moralitate, de muncă şi de economie, care duc naţiunile la civi­­lisaţiune, la bogăţie şi la tărie. Guvernul meu, în credinţa sa că condiţiunea principală de stabilitate şi de progres este res­pectul constituţiunel şi stricta esecutare a legilor, cere concursul activ al tuturor cetăţenilor pentru a stirpi violurile, atăt de adânci înrădăcinate în administraţiune şi în justiţie. Numai cu acestă piesă vom putea ridica prestigiul autorităţei, vom introduce sincera şi reala respectare a instituţiu­­nilor, a libertăţei bine înţelese, a legalităţei şi a drepturilor tuturor. Seceta care aă bântuit ţera şi aă ameninţat'o de fomete, şi epidemia cholerei, doue biciurî gro­zave, aă venit sâ lovéscâ ţâra nostră, şi aă adus în sinul familiilor desolaţiunea, descurajarea şi în­­grijerea. Recomandă la solicitudinea Domniiloră Vóstre mesurile ce s’ar putea lua pentru a pre­veni pe viitor o asemenea calamităţi. Sperăm în generositatea publică, care în anul trecut au dat cele mai necontestabile dovezie de caritate creştină. Principiul de câpitenie, care ridică un Stat ca şi pe un individ, este paza îndatoririlor contrac­tate. Guvernul meă s’aă aflat din cea d’întâî ţii în faţă cu contracte încheiate de guvernul trecut, contracte împovorătore. El ’şî-aă dat totă silinţa pentru a ve propune modificaţiunî, care să le facă mal puţin oneroase pentru Stat. Naţiunile trebue să respecte ţle, pe cât se pute, contractele sale, câcî numai ast­fel ele ’şi pot întemeia creditul şi tra­ge spre dănsele capitalurile, necesitate vitală, pen­tru desvoltarea bogăţiei naţionale. Cu o crisâ financiară cu aceea prin care amă trecut, şi care s’au mărit şi mal mult prin reua recoltă din cel din urmă doi ani, cu o datorie flotantă grozavă, cu un budget ce nu era cu pu­tinţă a se equilibra; discreditul ajunsese la culme. Bonurile de tesaur venite la scadenţă şi manda­tele se scontau cu o perdere de 30 la sută; nu puteam face faţă nici măcar la cele mai indispen­sabile necesitâţi de hrană a soldaţilor şi de sa­lariu al impiegaţilor. Aceste împregiurărî au im­pus guvernului meu imperioasa necesitate, de a ave recurs la un împrumut, cu condiţiunî grele, dară indispensabile, al cărui resultat a­ fost de a ridica creditul public şi de a pune în circula­­ţiune numerar­ul necesariă transacţiunelor agricole şi comerciale, în toate ramurile administraţiune!, miniştrii mei au încercată a aduce, prin reducţiunî însemnate, economii, care să facă căt mai puţină simţitoare lipsa de mijloace, şi budgetul anului viitor va fi equilibrat fără de a împedeca serviciul adminis­­traţiuneî. S’au făcut României la Esposiţiunea universală o posiţiune avantajoasă în toate privirile. Acesta participaţiune, fiindă de natură a face cunoscute productele ţării, va asigura târguri noue industriei noastre agricole. Cu toată strimtorirea financiară şi cheltuelele, ce trage după sine această partici­paţiune, am crezută, că trebue sâ ne impunemu acest sacrificii­ şi să facem tot ce va fi cu pu­tinţă, ca să figurăm cu demnitate la această luptă a m­uncei şi a civilisaţiuneî. Să nu ne facem ilusiunî. Avemă să lucrâmă foarte multă, ca să ajungem a pune lucrările pe adevărata cale de progres. Am ferma credinţă, că, urtănd cu desevărşire animositâţile şi patimile personale, deliberaţiunile Domniilor voastre se vor apăra de discuţiunî infructuose şi vor­ fi bogate în resultate folositoare Patriei noastre. Căt pentru mine, mă veţi găsî tot­dea­una nestrămutat pe ca­lea datoriei. Voiă împlini cu mândrie misiunea ce mi s’a­ încredinţat, pentru a ajunge la mări­rea şi desvoltarea Patriei mele. Voiă lovi cu jus­tiţie, însâ fără cruţare, răul pretutindeni, şi veţi gâsi în guvernul meu un concurs asigurat în de­­cisiunile ce vă veţi lua pentru binele adevărat al ţăreî. Lăsăndă de-o­ parte ori­ce ambiţiune, să nu avem altă voinţă, de căt­re aceea de a lucra neîntreruptă la progresul­ şi la desvoltarea Ro­mâniei. Sesiunea ordinară a Corpurilor­ Legiuitoare pentru anul 1866 spre 1867 este deschisă. CAROL, loan Ginea, I Cantacuzin, K. Ilaralamb, P. Mavrogheni, D. Sturza, I. Strat. CIRCULARA PROCURORULUI GENERAL lângă Curtea de Ap­el din Iaşi, cătră I­. I­. Procurori­i de judeţe a circonscrip­­ţiun­ei acei Curţi. Domnule Procurorul Am avut ocasiune a constata că sub diferite a­­legaţiuni nu se îndeplinescă strictă formalităţile ce­rute de lege pentru actele de încetare din vieaţă, (vedi Cartea I, titlul II, Capitul IV Codul Civil); sub­scrisul ma simtă datoriă a provoca serioasa Dv. privighere întru aceasta. Vă invită tot­o­datâ a pu­ne în vederea Directorilor, sau îngrijitorilor de în­chisori, sâ comunice în viitoră Ministeriuluî Publică respectivă, copii de pe actele de decedare, spre a le anecsa la dosare. Procuroră General I. Mano. No. 1725. 1866 Noemvrie 19. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura județ. laşi­. No. 13,136. In considerație că la terminul de 7 a curentei publicat prin Foae, nu s’au presentat nici un concurent pentru a se putea efectua darea în an--

Next