Progresul, iulie-decembrie 1866 (Anul 4, nr. 45-82)
1866-11-19 / nr. 75
No. 75 anul IV. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI. IN IASSI pronumeraţiunea ae face la Tipografia IT. Goldner, uliţa Limatigiei, pianul se publică de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii,Sâmbătă 19 Noemv. 1866. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale.. Inserarea unui rând de 85 litere costa un leu, cursul fiscului. Iaşii 19 Noemvrie. La 15 (27) Noemvrie, la ameaţii. Măria Sa Domnul Romănilor, au intrat în sala Adunăreî, unde era întrunit şi Senatul. Toţi deputaţii s’au sculat în picioare şi l’au priimit cu salve de aplaude repeţite şi strigări de Ura. Măriea Sa au cetit următorul mesagiu : Donni Senatori, Domni Deputaţi, Sunt fericit a mă afla în mijlocul representaţiunei naţionale. Poporul român ne-au încredinţat şi regenerarea lui; de la împlinirea misiune! noastre cu credinţă şi cu devotament, depinde soarta Patriei, Guvernu şi Corpuri legiuitoare, să ne rădicăm şi la înălţimea datoriei noastre, şi sâ ne facem demni de măreaţa menire ce provedinţa ne pâstreaţie. Astăzii Statul Roman, constituită pe base stabile, poate privi cu încredere viitorul seu asigurat în contra fluctuaţiunelor politice din afară. Români ! fiţi măndri şi gelos! de aceşti! viitor, care de acum înainte este în mările voastre, încredinţat simţimentelor, cugetărilor ei şi faptelor voastre patriotice, el poate deveni atât de mare şi de strălucită, pe cătă vom voi şi vom şti cu toţii sâ’l facem. în căt mâ priveşte, credincioşii tradiţiunelor, strămoşilor mei, îmi voiă pune tote puterile pentru a’mî împlini cu demnitate misiunea. Nimică nu mâ va putea abate din această cale ; şi păstreză credinţa neclintită, că Dumnezeu îmi va ajuta şi va încorona cu succese silinţele mele. Nici o datâ mana Provedinţei nu s’aă arătat mai vederată în destinele omeneştî, ca în tot cursul grelelor împrejurări prin care am trecut în timp de nouâ luni. Constituţiunea ce avem este lucrarea a însăşi naţiune!. Ea trebue mănţinută sacră şi neviolabilă. Recunoaşterea mea şi a dinastiei mele de înnalta Poartă şi de Puterile garante, s’aă suită la mărimea unui eveniment politic, şi aă fost considerată de cătră toate cabinetele europene ca o garanţâ de pace şi de siguranţă pentru viitoru. Mulţumită inteliginţei prudinţî şi energicei stăruinţî ce poporul romănă aă desvoltată de la 11 Fevruarie şi pănă astâţiî, noua stare politică a României s’aă recunoscută, fără a se jigni câtuşi de puţină vre unul din drepturile ţăreî. Au fost îndestul să preschimbă procedări de politeţă cu înalta Poartă şi să declară Majestăţei Sale Sultanului, că dorinţa mea fermă e de a se respecta Suzeranitatea sa pe basa vechelor noastre tratate cu Imperiul Otomană. Românii care au simţirea adevăratului patriotism!!, şi carii doresc ca naţiunea loră jună şi viguroasă, să se râdice la rangul ce li se cuvine între celelalte naţiuni, aă salutată cu bucurie călătoriea mea la Constantinopole, în care el aă vădut confirmarea dorinţeloră şi speranţeloră loră. Fericita soluţiune ce aă dobândită dificultăţile exteriore, am asigurat într’un mod definitiv deplina nostră autonomie şi drepturile noastre. Amiciţia şi concursul înaltei Porţi şi ale puterilor garante, ne asigură pacea şi deplina libertate, necesare pentru a ne ocupa de organisaţiunea interioră a ţerei noastre. Ne pot încredinţa de simţimintele de simpatie şi de interes ale înaltelor Puteri pentru Româul. Mai mult de căt ori cănd ne putem rezema în ocasiunile dificile ce vom mai avea a strobate, pe sprijinul lor, care nu ne va lipsi, pe căt timp, ne vom ţine cu înţelepciune în cercul drepturilor şi al aspiraţiunilor noastre, celor legitime. Temeliile sunt aşezate cu tărie, ne rămâne acum să ridicâm edeficiul ce am început cu atăta vigoare şi succes. La lucru Romănî, la lucru cu probitate şi cu zel! Uitaţi acele lupte şi rivalităţi, care pentru satisfacerea intereselor personale, pot compromite securitatea ţarei întregi. Adunaţi-ve cu încredere împrejurul meu, şi nu aveţi altă cugetare decăt acea, de a stirpi prejudiciile şi relele obiceiuri. Veniţi să punem în aplicare principiile salutarii de probitate, de moralitate, de muncă şi de economie, care duc naţiunile la civilisaţiune, la bogăţie şi la tărie. Guvernul meu, în credinţa sa că condiţiunea principală de stabilitate şi de progres este respectul constituţiunel şi stricta esecutare a legilor, cere concursul activ al tuturor cetăţenilor pentru a stirpi violurile, atăt de adânci înrădăcinate în administraţiune şi în justiţie. Numai cu acestă piesă vom putea ridica prestigiul autorităţei, vom introduce sincera şi reala respectare a instituţiunilor, a libertăţei bine înţelese, a legalităţei şi a drepturilor tuturor. Seceta care aă bântuit ţera şi aă ameninţat'o de fomete, şi epidemia cholerei, doue biciurî grozave, aă venit sâ lovéscâ ţâra nostră, şi aă adus în sinul familiilor desolaţiunea, descurajarea şi îngrijerea. Recomandă la solicitudinea Domniiloră Vóstre mesurile ce s’ar putea lua pentru a preveni pe viitor o asemenea calamităţi. Sperăm în generositatea publică, care în anul trecut au dat cele mai necontestabile dovezie de caritate creştină. Principiul de câpitenie, care ridică un Stat ca şi pe un individ, este paza îndatoririlor contractate. Guvernul meă s’aă aflat din cea d’întâî ţii în faţă cu contracte încheiate de guvernul trecut, contracte împovorătore. El ’şî-aă dat totă silinţa pentru a ve propune modificaţiunî, care să le facă mal puţin oneroase pentru Stat. Naţiunile trebue să respecte ţle, pe cât se pute, contractele sale, câcî numai astfel ele ’şi pot întemeia creditul şi trage spre dănsele capitalurile, necesitate vitală, pentru desvoltarea bogăţiei naţionale. Cu o crisâ financiară cu aceea prin care amă trecut, şi care s’au mărit şi mal mult prin reua recoltă din cel din urmă doi ani, cu o datorie flotantă grozavă, cu un budget ce nu era cu putinţă a se equilibra; discreditul ajunsese la culme. Bonurile de tesaur venite la scadenţă şi mandatele se scontau cu o perdere de 30 la sută; nu puteam face faţă nici măcar la cele mai indispensabile necesitâţi de hrană a soldaţilor şi de salariu al impiegaţilor. Aceste împregiurărî au impus guvernului meu imperioasa necesitate, de a ave recurs la un împrumut, cu condiţiunî grele, dară indispensabile, al cărui resultat a fost de a ridica creditul public şi de a pune în circulaţiune numerarul necesariă transacţiunelor agricole şi comerciale, în toate ramurile administraţiune!, miniştrii mei au încercată a aduce, prin reducţiunî însemnate, economii, care să facă căt mai puţină simţitoare lipsa de mijloace, şi budgetul anului viitor va fi equilibrat fără de a împedeca serviciul administraţiuneî. S’au făcut României la Esposiţiunea universală o posiţiune avantajoasă în toate privirile. Acesta participaţiune, fiindă de natură a face cunoscute productele ţării, va asigura târguri noue industriei noastre agricole. Cu toată strimtorirea financiară şi cheltuelele, ce trage după sine această participaţiune, am crezută, că trebue sâ ne impunemu acest sacrificii şi să facem tot ce va fi cu putinţă, ca să figurăm cu demnitate la această luptă a muncei şi a civilisaţiuneî. Să nu ne facem ilusiunî. Avemă să lucrâmă foarte multă, ca să ajungem a pune lucrările pe adevărata cale de progres. Am ferma credinţă, că, urtănd cu desevărşire animositâţile şi patimile personale, deliberaţiunile Domniilor voastre se vor apăra de discuţiunî infructuose şi vor fi bogate în resultate folositoare Patriei noastre. Căt pentru mine, mă veţi găsî totdeauna nestrămutat pe calea datoriei. Voiă împlini cu mândrie misiunea ce mi s’a încredinţat, pentru a ajunge la mărirea şi desvoltarea Patriei mele. Voiă lovi cu justiţie, însâ fără cruţare, răul pretutindeni, şi veţi gâsi în guvernul meu un concurs asigurat în decisiunile ce vă veţi lua pentru binele adevărat al ţăreî. Lăsăndă de-o parte orice ambiţiune, să nu avem altă voinţă, de către aceea de a lucra neîntreruptă la progresul şi la desvoltarea României. Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare pentru anul 1866 spre 1867 este deschisă. CAROL, loan Ginea, I Cantacuzin, K. Ilaralamb, P. Mavrogheni, D. Sturza, I. Strat. CIRCULARA PROCURORULUI GENERAL lângă Curtea de Apel din Iaşi, cătră I. I. Procurorii de judeţe a circonscripţiunei acei Curţi. Domnule Procurorul Am avut ocasiune a constata că sub diferite alegaţiuni nu se îndeplinescă strictă formalităţile cerute de lege pentru actele de încetare din vieaţă, (vedi Cartea I, titlul II, Capitul IV Codul Civil); subscrisul ma simtă datoriă a provoca serioasa Dv. privighere întru aceasta. Vă invită totodatâ a pune în vederea Directorilor, sau îngrijitorilor de închisori, sâ comunice în viitoră Ministeriuluî Publică respectivă, copii de pe actele de decedare, spre a le anecsa la dosare. Procuroră General I. Mano. No. 1725. 1866 Noemvrie 19. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura județ. laşi. No. 13,136. In considerație că la terminul de 7 a curentei publicat prin Foae, nu s’au presentat nici un concurent pentru a se putea efectua darea în an--