Progresul, iulie-noiembrie 1867 (Anul 5, nr. 48-90)

1867-11-08 / nr. 84

No. 84. ANUL V. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI ’ T­­­IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N­. Goldner, uliţa Hiristigiei. Cianul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ.­ Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Mer­cur , 8 Noemv. 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii 8 Noemvrie. Consiliul judeţului Fălciu în sesiunele 1866 şi 1867, au luat o­otărâre din cele mai importente in privinţa mai multor judeţe a­le noastre, şi care în parte este menită a contribui şi la înflorirea o­­raşuluî Iaşii. Această otărire tinde de a efectua navigabilitatea viului Prutului, prin mijloace şi subvenţiunî a le însuşi judeţelor şi limitrofe. Noi publicăm chiar re­stul acestei otărârî cuprinse în trei procese verbale a­le consiliului judeţianii. Propunerea D-luî Membru Mihail Cogălnicean­u încuviinţata de Consiliul judeţian de Fălciu­ in sesiunea anului respirat 1866. Navigabilitatea Prutului este o chestiune de vieaţă pentru judeţele reverane, Inşii, Tutova, Covurlură, Calmi, Ismail, Bolgrad, şi în deosebi pentru judeţul nostru Fulc­ă. Statul în faţa grelilor sarcini poate încă prelungi cu ani curăţirea acestui riit. Trebue clar ca însuşi judeţele interesate să fie ini­ţiativa unei asemine lucrări de mari importanţe. Sub­scrisul propune : 1) . A se institui o comisiune compusă de câte un delegat, ales din sinul Consiliului respectivă, din partea judeţelor Iaşii, Fulc­ă, Tutova, Covurlui, Cahul, Ismail şi Bolgrad ; această comisiune se va pune în înţelegere cu Ministerul lucrărilor publice, pentru a dobândi in­ginerii cuveniţi, şi o subvenţie din partea Statului. 2) . Această comisiune numită­­ Comisiunea de na­vigabilitate a Prutului, sub controlul şi povăţuirea Mi­­nisteriului lucrărilor publice, va executa toate lucră­rile trebuitoare pentru cât mai curând curăţirea Pru­tului. Ea se va modela în mică, de atributele şi re­gulamentele comisiunei unei internaţionale pentru cu­răţirea Dunărei. 3) . A se face cunoscut guvernului ca consiliul ge­neral de Falc­ă, din partei şi pe 3 ani efectuează la această lucrare, câte 2 olde de muncă pe ană, dată de fie­care locuitoriă din judeţă, care plăteşte către Stat una din dările directe, fie­care locuitoriă va ave dreptul a se libera de această dare în natura prin pla­tă de 4 lei cursul pieţei. 4) . Această propunere se va comunica de îndată prin telegramă consiliilor judeţiene interesate, cu in­vitaţiune de a proceda de îndată la numirea dele­­gaţilor­­ Prutului, când pe de altă parte companiele de asigu­rare se refuză de a mai asigura vasele ce se hasardea­­ză pe Prut, încât din aceste împrejurări şi puţina navi­gaţiune ce în anii trecuţi s’au făcut pe Prut, tinde a dispărea pe viitornă, apoi spre a se evita ună asemine râă pentru interesele agricole a­le judeţului Fălciu, consiliul în unanimitate decide: % 1) . Votul dat de consiliu în sesiunea trecută se în­­întareşte din noă de Consiliu, şi delegatul sef D. Cogâlniceanu este invitat a insista cu tot dinadinsul pentru a se aproba de Guvern zilele ptârâte pentru curăţirea Prutului. 2) . Fiind­ că această încuviinţare din partea Gu­vernului mai poate a se prelungi, dar până atuncea este neaparată ca chiar în iarna aceasta, să se eie măsuri spre a nu se închide cu desăvârşire în pri­măvară navigaţia Prutului, se afectează din resursele budgetului judeţeană 29.670 lei 15 parale, care să se pună la dispoziţia D. Prefectă asistată de membrii Consiliului Permanenţă, pentru ca cu a­­ceasta sumă, la timpul cel mai apropiat şi mai favo­rabil, să se efectueze scoaterea râdăcinelor­ şi a ta­­raşilor în localităţile cele mai periculoase, şi pe unde neaparată nevoia va cere, să se ezasca şi gârlele cele ce împiedecă navigaţiunea. Această lucrare se încre­­dinţază patriotismului De Prefect şi a membrilor Co­mitetului Permanent, şi dar se lasă cu totul în dis­posiţia­­ sale, de a adopta­ în întrebuinţarea acestor bani modul cel mai practic şi mai energică. 3) . Fiind­că la navigaţia Prutului^ sunt de o potrivă interesate şi judeţele limitrofe, dar mai alesă Iaşii, Covurtură, Cahul, Ismail şi Bolgrad, apoi se va co­munica această încheiere deselor consilii judeţiane, cu mijlocire călduroasă ca şi ele să însemneze în budget­­ele lor cifre băneşti, spre a putea şi acele judeţe efectua pe teritorul lor, lucrarea de curăţirea matcei Prutului. Consiliului judeţului Iaşi, ca cel ce este mai avut şi mai interesat la navigaţiunea Prutului, ca un­ mijloc de prosperitate şi pentru oraşul Iaşii, ci se va face mai în special invitaţiune de a vota sumi, că se poate mai mari spre curăţirea Prutului, de nu mai departe dar cel puţin până la Cotul-morii. 4) . D. Delegată va­ stărui^la Ministerul lucrurilor­ publice, spre a se repeta ordinele cuvenite către ad­ministraţiile judeţelor riverane, că chiar în cursul er­­nei să se taie pădurele de-a­ lungul malurilor Prutu­lui, ast­fel că încâtă să i se asigureze halagiul (tragerea la idică) a vaselor plutitoare pe Prută, şi tot o dată­­ să se mărginească cu deosebire deschiderea a nouă gârle care nu pot decât a împedeca esistenta navi­gaţiune, ci din contra a se şi astupa cele înfiinţate, fondurile anului viitori d­ ear la cază când nici aceas­ta nu ar fi suficientă, D. Prefect sâ facă prin sub­­prefecţi în lipsă provisorie de fonduri, a se da mun­citorilor câte ună certificat de plata ce li s'ar cuveni, spre a li se plăti la timpă de câtră Comitetul Per­manentă. 2) . Pentru ca muncitorii sâ nu fie nevoiţi a lua mandate de la Comitat, şi a’şi perde timpul cu ele stăruind la casierie ca să fie bani, Comitetul să fie autorizat ca pe respunderea sa, sâ aleagă pe unul din Membri în calitate de Casierie, care se poată rădica odată de la Casierie o sum­â oare care, și să plâteas­­câ muncitorilor Z’?î mai sus, dândă în urmă conturi regulate și bazate pe acte justificative. 3) . D. Prefect sâ fie rugat că chiar de pe acuma să deie ordine, ca locuitorii de prin comunele situate pe linia Prutului, sâ scoatâ butucii care astâzi după scăderea apei sunt remaşi pe marginea Prutului; căci râmâind aşa, în primăvară când apa nâvâleşte earăşi ’i acopere şi ’i muta din locurile lor, încât facă des­tulă piedică şi daune navilor; tot­o­datâ acei locuitori să fie îndatoraţi a face numai­decât şi poduri peste gârlele care sunt deschise din Prut, tăindu-se în lăr­gime de 2 stâni, Plaja, spinii, în fine ori­ce hâlâciu­­gă va fi crescută pe malul Prutului, de la curăţirea lui încoace spre a nu se putea împedeca umblarea de pe mală, fiind că întru aceata au urmat anume disposiţiuni a­le Înaltului Guvern­, şi al 4) . Fiind că pentru curăţirea Prutului încă de la anul 1861, D. Mihail Calognomu şi repos. Ioan Po­­lihroniadi au luat iniţiativa, este mai mult decât si­gură că D. Calognomu are destulă ispită întru a­­ceasta, propună­­ a l i se face o poftire ca să primească însărcinarea pentru toată întinderea Prutului, de a da luminatul­­ sale concursă, şi la caz, de a nu re­fuza sâ fie rugat a se înţelege cu D. Prefect şi Co­mitetul Permanent. (K­. Tulbure, T. Tutoru­, Hofineanul, i). Bere. Proves- Verbal. Consiliul general al judeţului Fulc­ă în şedinţa de astăzi 31 Octomvrie 1867, pe temeiul întrebarei făcute de consiliul judeţului Iaşii, despre măsurile luate de a­­cest consiliu, spre a efectua navigabilitatea Prutului, consiliul judeţului Fâlc­ă ascultând lămurirele date de delegatul sef în această chestiune de mare importanţă D. Mihail Cogâlniceanu, s’au informat, că înaintea corpurilor legiuitoare, este pendintă chestiunea prin înfâţoşarea unei convenţiuni încheieta cu statele Aus­triei şi Rusiei, că această convenţiune ţintind a des­­naţionaliza Prutul, s’a­ refuzat de majoritatea secţiu­­nelor Adunarei, şi că prin urmare soarta acelei con­­venţiuni este o chestiune de ună îndelungat viitoriă. Aşa dar considerând că nevoia de a se înlesni navi­­gaţiunea pe Prut, devine mai ales pentru judeţele ri­verane o chestiune de vieaţă. Considerând că earuşi după imformaţiunele date de Domnul Cogâlniceanu, şi companiile de navigaţiune şi proprietarii de cai ce se îndoescă de a se mai risca pe Prut, din cauza râdăcinelor de copaci şi a tara­­şilor de mori, care stau încă în mare parte în marea PROPUNERE încuviinţată de Consiliul judeţului Fălciu in se­siunea anului 1807. Sub­scrişii avândă în vedere că Onor. Consiliu au votat in şedinţa de erî, suma de lei 29.670 par. 15 pentru curăţirea Prutului, propunem: 1). Că aşa precum suma citată s’au alocat în bud­getul anului viitor 1868, care abia de pe la 1 Ianua­rie acel ană, vor începe a se aduna dările când se vor aduna şi zecimele judeţului, încăt cu aseminea urmare curăţirea Prutului ar trebui să se facă în pri­măvară, când apele vin mari şi când va fi imposibi­litate de a se curâţi, pe când asemenea curăţire tre­bue să se efectueze mult până la finele lui Februarie anul viitor, când apa Prutului este mică şi muncitorii nu se ocupă cu treaba câmpului, şi spre a se pute face aceasta, Comitetul Permanent sâ fie autorizat ca prin înţălegere cu D. Prefect, să fie din fondurile a­­nului acestuia cu mod de împrumut, sumele ce ar­ fi necesarie, şi la cază de trebuinţă, sâ se fie şi din vecimele săteşti care au prisosit de la înlesnirea ce­lor în lipsă de hrană, care se vor înlocui îndată din ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII 5 Noemvrie 1867. Căldura 10 grade, ploae într’o­­p­e' una au ninsu, epizootiea nu esistă, epidemie nu esistâ. Preţurile curente sunt: Grâu cocor calitatea I-a chila 250 lei, a 2-a 240, a 3-a 222, popuşoî călit. I-ea 111, a II-a 100, a lil­a 90, sacarâ calitatea I-ea 148, a 11-a 140, malaiu calitatea I-ea 111, a 11-a 110, orzii calitatea I-ea 74, all-a 70, ovâsu calitatea I-a 65, a Il-a 62, carul lânâ 74, 70, 60, boala de mijlocu consumativu 340, vaca 240 lei, carne de vacâ o­­ca 56 parale, oca jemnâ 60—56 parale, oca pâne 50, 48 și 46 pa­rale, oca­lănâ neagră 2 lei 20 parale, alba 3 lei 20 parale, ţi­gae 5 lei, rachiul spirt de 30 grade, temperatura 14, se vinde la velniţi vadra 28 lei pe locu, preţulu vinului calitatea I-ea vadra 10 lei, a Il-a 7 lei, şi a IlI-ea 6 lei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE Profecέia jisdeţ. liaşî. No. 13,007. Depeşa D. Ministru de Interne No. 21,803, se publica aicea mai joşii în toata a eî cuprindere spre generala cunoştinţa. DEPEŞĂ. Prin înaltulfi decret No. 1606 din 4 curentă, colegîurile electorale pentru deputaţi şi senatori sunt convocate astfel­: Alegătorii Colegiului al 4-lea în Zilele de 27, 28, 29 şi 30 Noemvrie curent, vor alege pe de­legaţii lor, (art. 48 din legea electorală). Delegaţii aleşi de sus Zisul colegiu, întruniţi la reşedinţa judeţului în Ziua de 10 Dec­emvrie

Next