Progresul, iulie-noiembrie 1867 (Anul 5, nr. 48-90)
1867-11-08 / nr. 84
No. 84. ANUL V. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI ’ TIN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia N. Goldner, uliţa Hiristigiei. Cianul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Mercur , 8 Noemv. 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biurourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. Iaşii 8 Noemvrie. Consiliul judeţului Fălciu în sesiunele 1866 şi 1867, au luat ootărâre din cele mai importente in privinţa mai multor judeţe ale noastre, şi care în parte este menită a contribui şi la înflorirea oraşuluî Iaşii. Această otărire tinde de a efectua navigabilitatea viului Prutului, prin mijloace şi subvenţiunî a le însuşi judeţelor şi limitrofe. Noi publicăm chiar restul acestei otărârî cuprinse în trei procese verbale ale consiliului judeţianii. Propunerea D-luî Membru Mihail Cogălniceanu încuviinţata de Consiliul judeţian de Fălciu in sesiunea anului respirat 1866. Navigabilitatea Prutului este o chestiune de vieaţă pentru judeţele reverane, Inşii, Tutova, Covurlură, Calmi, Ismail, Bolgrad, şi în deosebi pentru judeţul nostru Fulcă. Statul în faţa grelilor sarcini poate încă prelungi cu ani curăţirea acestui riit. Trebue clar ca însuşi judeţele interesate să fie iniţiativa unei asemine lucrări de mari importanţe. Subscrisul propune : 1) . A se institui o comisiune compusă de câte un delegat, ales din sinul Consiliului respectivă, din partea judeţelor Iaşii, Fulcă, Tutova, Covurlui, Cahul, Ismail şi Bolgrad ; această comisiune se va pune în înţelegere cu Ministerul lucrărilor publice, pentru a dobândi inginerii cuveniţi, şi o subvenţie din partea Statului. 2) . Această comisiune numită Comisiunea de navigabilitate a Prutului, sub controlul şi povăţuirea Ministeriului lucrărilor publice, va executa toate lucrările trebuitoare pentru cât mai curând curăţirea Prutului. Ea se va modela în mică, de atributele şi regulamentele comisiunei unei internaţionale pentru curăţirea Dunărei. 3) . A se face cunoscut guvernului ca consiliul general de Falcă, din partei şi pe 3 ani efectuează la această lucrare, câte 2 olde de muncă pe ană, dată de fiecare locuitoriă din judeţă, care plăteşte către Stat una din dările directe, fiecare locuitoriă va ave dreptul a se libera de această dare în natura prin plată de 4 lei cursul pieţei. 4) . Această propunere se va comunica de îndată prin telegramă consiliilor judeţiene interesate, cu invitaţiune de a proceda de îndată la numirea delegaţilor Prutului, când pe de altă parte companiele de asigurare se refuză de a mai asigura vasele ce se hasardează pe Prut, încât din aceste împrejurări şi puţina navigaţiune ce în anii trecuţi s’au făcut pe Prut, tinde a dispărea pe viitornă, apoi spre a se evita ună asemine râă pentru interesele agricole ale judeţului Fălciu, consiliul în unanimitate decide: % 1) . Votul dat de consiliu în sesiunea trecută se înîntareşte din noă de Consiliu, şi delegatul sef D. Cogâlniceanu este invitat a insista cu tot dinadinsul pentru a se aproba de Guvern zilele ptârâte pentru curăţirea Prutului. 2) . Fiind că această încuviinţare din partea Guvernului mai poate a se prelungi, dar până atuncea este neaparată ca chiar în iarna aceasta, să se eie măsuri spre a nu se închide cu desăvârşire în primăvară navigaţia Prutului, se afectează din resursele budgetului judeţeană 29.670 lei 15 parale, care să se pună la dispoziţia D. Prefectă asistată de membrii Consiliului Permanenţă, pentru ca cu aceasta sumă, la timpul cel mai apropiat şi mai favorabil, să se efectueze scoaterea râdăcinelor şi a taraşilor în localităţile cele mai periculoase, şi pe unde neaparată nevoia va cere, să se ezasca şi gârlele cele ce împiedecă navigaţiunea. Această lucrare se încredinţază patriotismului De Prefect şi a membrilor Comitetului Permanent, şi dar se lasă cu totul în disposiţia sale, de a adopta în întrebuinţarea acestor bani modul cel mai practic şi mai energică. 3) . Fiindcă la navigaţia Prutului^ sunt de o potrivă interesate şi judeţele limitrofe, dar mai alesă Iaşii, Covurtură, Cahul, Ismail şi Bolgrad, apoi se va comunica această încheiere deselor consilii judeţiane, cu mijlocire călduroasă ca şi ele să însemneze în budgetele lor cifre băneşti, spre a putea şi acele judeţe efectua pe teritorul lor, lucrarea de curăţirea matcei Prutului. Consiliului judeţului Iaşi, ca cel ce este mai avut şi mai interesat la navigaţiunea Prutului, ca un mijloc de prosperitate şi pentru oraşul Iaşii, ci se va face mai în special invitaţiune de a vota sumi, că se poate mai mari spre curăţirea Prutului, de nu mai departe dar cel puţin până la Cotul-morii. 4) . D. Delegată va stărui^la Ministerul lucrurilor publice, spre a se repeta ordinele cuvenite către administraţiile judeţelor riverane, că chiar în cursul ernei să se taie pădurele de-a lungul malurilor Prutului, astfel că încâtă să i se asigureze halagiul (tragerea la idică) a vaselor plutitoare pe Prută, şi tot o dată să se mărginească cu deosebire deschiderea a nouă gârle care nu pot decât a împedeca esistenta navigaţiune, ci din contra a se şi astupa cele înfiinţate, fondurile anului viitori d ear la cază când nici aceasta nu ar fi suficientă, D. Prefect sâ facă prin subprefecţi în lipsă provisorie de fonduri, a se da muncitorilor câte ună certificat de plata ce li s'ar cuveni, spre a li se plăti la timpă de câtră Comitetul Permanentă. 2) . Pentru ca muncitorii sâ nu fie nevoiţi a lua mandate de la Comitat, şi a’şi perde timpul cu ele stăruind la casierie ca să fie bani, Comitetul să fie autorizat ca pe respunderea sa, sâ aleagă pe unul din Membri în calitate de Casierie, care se poată rădica odată de la Casierie o sumâ oare care, și să plâteascâ muncitorilor Z’?î mai sus, dândă în urmă conturi regulate și bazate pe acte justificative. 3) . D. Prefect sâ fie rugat că chiar de pe acuma să deie ordine, ca locuitorii de prin comunele situate pe linia Prutului, sâ scoatâ butucii care astâzi după scăderea apei sunt remaşi pe marginea Prutului; căci râmâind aşa, în primăvară când apa nâvâleşte earăşi ’i acopere şi ’i muta din locurile lor, încât facă destulă piedică şi daune navilor; totodatâ acei locuitori să fie îndatoraţi a face numaidecât şi poduri peste gârlele care sunt deschise din Prut, tăindu-se în lărgime de 2 stâni, Plaja, spinii, în fine orice hâlâciugă va fi crescută pe malul Prutului, de la curăţirea lui încoace spre a nu se putea împedeca umblarea de pe mală, fiind că întru aceata au urmat anume disposiţiuni ale Înaltului Guvern, şi al 4) . Fiind că pentru curăţirea Prutului încă de la anul 1861, D. Mihail Calognomu şi repos. Ioan Polihroniadi au luat iniţiativa, este mai mult decât sigură că D. Calognomu are destulă ispită întru aceasta, propună a l i se face o poftire ca să primească însărcinarea pentru toată întinderea Prutului, de a da luminatul sale concursă, şi la caz, de a nu refuza sâ fie rugat a se înţelege cu D. Prefect şi Comitetul Permanent. (K. Tulbure, T. Tutoru, Hofineanul, i). Bere. Proves- Verbal. Consiliul general al judeţului Fulcă în şedinţa de astăzi 31 Octomvrie 1867, pe temeiul întrebarei făcute de consiliul judeţului Iaşii, despre măsurile luate de acest consiliu, spre a efectua navigabilitatea Prutului, consiliul judeţului Fâlcă ascultând lămurirele date de delegatul sef în această chestiune de mare importanţă D. Mihail Cogâlniceanu, s’au informat, că înaintea corpurilor legiuitoare, este pendintă chestiunea prin înfâţoşarea unei convenţiuni încheieta cu statele Austriei şi Rusiei, că această convenţiune ţintind a desnaţionaliza Prutul, s’a refuzat de majoritatea secţiunelor Adunarei, şi că prin urmare soarta acelei convenţiuni este o chestiune de ună îndelungat viitoriă. Aşa dar considerând că nevoia de a se înlesni navigaţiunea pe Prut, devine mai ales pentru judeţele riverane o chestiune de vieaţă. Considerând că earuşi după imformaţiunele date de Domnul Cogâlniceanu, şi companiile de navigaţiune şi proprietarii de cai ce se îndoescă de a se mai risca pe Prut, din cauza râdăcinelor de copaci şi a taraşilor de mori, care stau încă în mare parte în marea PROPUNERE încuviinţată de Consiliul judeţului Fălciu in sesiunea anului 1807. Subscrişii avândă în vedere că Onor. Consiliu au votat in şedinţa de erî, suma de lei 29.670 par. 15 pentru curăţirea Prutului, propunem: 1). Că aşa precum suma citată s’au alocat în budgetul anului viitor 1868, care abia de pe la 1 Ianuarie acel ană, vor începe a se aduna dările când se vor aduna şi zecimele judeţului, încăt cu aseminea urmare curăţirea Prutului ar trebui să se facă în primăvară, când apele vin mari şi când va fi imposibilitate de a se curâţi, pe când asemenea curăţire trebue să se efectueze mult până la finele lui Februarie anul viitor, când apa Prutului este mică şi muncitorii nu se ocupă cu treaba câmpului, şi spre a se pute face aceasta, Comitetul Permanent sâ fie autorizat ca prin înţălegere cu D. Prefect, să fie din fondurile anului acestuia cu mod de împrumut, sumele ce ar fi necesarie, şi la cază de trebuinţă, sâ se fie şi din vecimele săteşti care au prisosit de la înlesnirea celor în lipsă de hrană, care se vor înlocui îndată din ŞTIRI AGRICOLE ŞI ECONOMICE. IAŞII 5 Noemvrie 1867. Căldura 10 grade, ploae într’ope' una au ninsu, epizootiea nu esistă, epidemie nu esistâ. Preţurile curente sunt: Grâu cocor calitatea I-a chila 250 lei, a 2-a 240, a 3-a 222, popuşoî călit. I-ea 111, a II-a 100, a lila 90, sacarâ calitatea I-ea 148, a 11-a 140, malaiu calitatea I-ea 111, a 11-a 110, orzii calitatea I-ea 74, all-a 70, ovâsu calitatea I-a 65, a Il-a 62, carul lânâ 74, 70, 60, boala de mijlocu consumativu 340, vaca 240 lei, carne de vacâ oca 56 parale, oca jemnâ 60—56 parale, oca pâne 50, 48 și 46 parale, ocalănâ neagră 2 lei 20 parale, alba 3 lei 20 parale, ţigae 5 lei, rachiul spirt de 30 grade, temperatura 14, se vinde la velniţi vadra 28 lei pe locu, preţulu vinului calitatea I-ea vadra 10 lei, a Il-a 7 lei, şi a IlI-ea 6 lei. PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE ProfecÎia jisdeţ. liaşî. No. 13,007. Depeşa D. Ministru de Interne No. 21,803, se publica aicea mai joşii în toata a eî cuprindere spre generala cunoştinţa. DEPEŞĂ. Prin înaltulfi decret No. 1606 din 4 curentă, colegîurile electorale pentru deputaţi şi senatori sunt convocate astfel: Alegătorii Colegiului al 4-lea în Zilele de 27, 28, 29 şi 30 Noemvrie curent, vor alege pe delegaţii lor, (art. 48 din legea electorală). Delegaţii aleşi de sus Zisul colegiu, întruniţi la reşedinţa judeţului în Ziua de 10 Decemvrie