Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-11-19 / nr. 89
ROAE A PUBLICAŢIUNELOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ IN IASSI prenuperaţiunea se face la Tipografia H. Goldner,uliţa Primăriei. J^iarul se publicâ de la 1—2 coaie pe septâmănâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă. Mercuri 19 JYoemvr. 1869 In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile postale. * Inserarea anul rând de 35 litere, costa uncă cursul fiscul ^ Iaşii, 19 Noemvrie 1869. Depose Telegrafice. ISMAILIA, 22 Noembre. — Imperatricea Eugenia a sosită dela Suez şi va pleca mâne spre Francia. VIENA, 22 Noembre. — Diariula Pressatice : In cele din urmă lupte din Dalmația, s’aă găsită cadavre de Montenegrenî. Nu mal remane deră nici ună dublă asupra participării Montenegruluî la insurecţiune. fiarele anundiă din Grahova o concentrare de forţe militare montenegrene. Lipsă de nuvele oficiale. MADRID, 23 Noembre. — Prima trămisa representanţiloru spanioli respunsulă la nota bavaresă relativă la conciliă. Ver Isara, a avută locă uă întrunire a majorităţii. Prima declarată că cestiunea candidaturei se află în statu quo. Victoră- Emanuel a promisă că acceptă candidatura pentru ducele de Genua. Montemară, ministrulă Spaniei la Florenţa, n’a putută încă începe negociările, din causa maladiei regelui. Candidatura ducelui de Genua rămâne dejă oficială. FLORENZA, 23 Noembre. — Regele a sosită ; manifestaţiuni entusiaste din partea poporului. Va primi mâne comisiunea Cameniloră. Lanza a așceptată se formeze cabinetulă. BELGRAD, 23 Noembre. — Negociarea între guvernulă serbă și Strasberg, pentru calea ferată din Serbia, aproape conchisă. PARIS, 23 Noembre. — Gazeta oficială publică resultatulă alegoriloru. Rochefort 17,978 voturi; Cremieux 20,784, Arago 18, 834. A patra circonscripție nici nnă résultats. • PORTUL SAID, 23 Noembre. — Yachtulu imperială Aigle a sosită. Totă escadra s’a adunată în portă. Mai multe vase au trecută noaptea canalulă fără se se oprească. Trecerea canalului întregă se face în 15 ore. PETERSBURG, 23 Noembre. — Se asecură că guvernulă va stabili noulă cercă guvernamentală la Dunaburg, ceaa ce ară sfâșia uniunea teritorială a provinciiloră Balticei. VARȘOVIA, 23 Noembre. — Aci ca la Petersburg, mitropolitanulă a fostă întâmpinată cu multă ostentaţie. VIENA, 24 Noembre. — Noutăţile oficiale de la Catharo însdiinţază că insurgenţii s’au retrasă în munţii fruntariei, unde nu se poate esercita mişcarea trupelor regulate. MADRID, 24 Noembre. — Generalulă Dulce a murită la Amalia (băile departamentale francese din Pirinei). (Monitorul.) MESAGIUL DOMNESCU la deschiterul Camerelor ILegimîtoare. Dominion! Senatori, Dominion! Deputaţi, Suntu fericiţii că după aproape trei luni de călătorie, ce am întreprinsă mai cu deosebire în interesul Terei, me aflu din nou în mjloculu Dvoastre, şi vă pot anuncia în persoană realizarea uneia din cele mai legitime dorinţe ale poporului Românii şi uneia din cele mai principale preocupaţiuni ale inimei mele: căsătoria mea. Salutată cu entusiasma de naţiune, privită cu plăcere de Suveranii puterilor Europene, însoţirea Mea cu Principesa Elisabeta, adaogândă încă legăturile de sânge cu celelalte familii domnitoare din Europa, află în amoarea poporului Română cea mai dulce a ei consacrare. Astfel, realizându-se una din cele mai esenţiale condiţiuni ale consolidare! dinastiei Române, consoarta Mea, încuragiată prin aceleaşi simţiminte de amoare şi devotamentă ce Mi-aţi arătată Mie, va putea împlini marea misiune ce-i impune Tronul României, pentru ca amănulor împreună, se putem el atinge scopul comună: mărirea şi prosperitatea iubei noastre Ţări. Onorurile ce am primit de la Suveranii al cărora Curţi amu visitatu, re resfrângă asupra naţiunei Române: ele erau date Domnitorului ei, care era pretutindenea însoţit şi de aureola coroanei României; şi asfaţli acele mari Puteri au unu titlu şi mai multă la recunoştinţa noastră. Bănuelile dispărându, confienţa revenindu, suntu în drept a crede că relaţiunele noastre cu înaltele Puteri garantă, au să ea d’acum înainte unu caracteră şi mai favorabilă pentru interesele noastre. Aceste Puteri n’au uitată şi nu potu uita că naţiunea Româna, aşezată la porţile Orientului, pe marginea celui mai mare arter de comunicaţiune, este chiemată prin desvoltarealilnică a forţilor sale morale şi materiale, prin paşi! sei răpeai spre civilisaţiune, a juca una mare rolă în echilibrul Europei orientale. Acest rolă ne va fi cu atâtă mai ușoră de împlinită, cu câtă lealitatea va présida mai multă la păzirea cu sântenie a îndatorirelor ce ne suntu prescrise prin tractatele, care au pusă sub puterniculă scută al Europei, legăturile noastre seculare cu înalta Poartă. Aceste Lactate au precurmată de drepta amesteculă streină în afacerile noastre interioare; însă chipul celă mai sigură şi mai nemerit de a face ca streinii se nu intervie în cele din lăuntru ale noastre, este ca şi noi se nu ne amestecămă în trebile vecinilor noştri. Atunci în adevăru că pragulă casei noastre va fi necălcată şi sântă. Că această poltică, care o urmămă şi care ne este dictată şi prin obligaţiunele noastre internaţionale şi prin posiţiunea noastră, este politica cea mai bună, se dovedeşte prin buna voinţa ce astăzi găsim, în Puterile garante, de a îndestula prin Convenţiuni internaţionale toate chestiunele noastre de interesă comună. Aşa Guvernul Imperială al Austriei a primit ca prin cale de reciprocitate, să se execute în toate provinciile representate în dieta din Viena, sentinţele tribunalelor Române în materie civile şi comerciale. Aşa doue Convenţiuni sunt a se încheia cu guvernulă Austro-Ungară, pentru otărârea puncturilor de întâlnire a căilor ferate Române cu căile ferate Austro- Ungare de la Suceava, Orşova şi Braşov. De mai multă timpii urmau drepte şi necontenite stăruinţe din partea Terei pentru a se reînoi, printr’o comisiune internaţională, vechile noastre otare dealungulă provinciilor Austro-Ungare. Guvernulă Meă are de o plăcută datorie de a vă aminti», D. V. Senatori şi D. I. Deputaţi, că guvernulă actuală al Ungariei aă dată satisfacere cerbeloru noastre. Comisinea internaţională chiar aă şi intrat în lucrare. Deşi din causa timpului înaintată, ea n’aă putută multă propuşi, totuşi de pe acum putemă a fi mulţumiţi de resultatură însemnată al constatărilor sale. Aşa co misiunea aă statornicită la judeţul Buzeă, că adevăratul otară între ambele ţerî estelisă Cheia Buzeuluî, eară nu pe unde pretindea comuna Zagonu. O altă veche calcare de otară s’aă constatată pe teritorială Română de la hulă Bârsci în susă, alăturea cu pârâul Pitacu. Disposiţiuni suntu luate pentru restabilirea pe faţa pământului a adevăratelor noastre otare, precum în unanimitate s’aă statornicită de comisiunea internaţională. D-voastră cunoaşteţi dreptele cereri ale României în cestiunea oborârei jurisdicţiunei consulare. Această stare de lucruri escepţională şi necompatibilă cu drepturile şi legile României, a fost supusă la cercetarea generoasă a Europei încă de cătră Adunările naţionale din 187. Se albi în dreptă a crede, că în fine suntem, în ajunulălilei, când şi în această cestiune România va întră în deplinulă eserciţiă al autonomiei sale. Deja negocierile noastre pentru încheierea unei convenţîuni cu scopă de a se supune naţionala ruşi la jurisdicţiunea legdară Terei, sunt sfîrşite, şi sprijinindune pe buna-voinţă a M. S. Imperatorelui Rusiei şi a guvernului seu, speră că chiar în cursulu acestei sesiuni, se va putea présenta Corpurilor Legiuitoare instrumentală definitivă. Negocieri în a eastă cesiune suntu începute şi cu celelalte puteri Europene. Terminul convenţiunei încheietă,'cu Serbia, pentru estradarea reciprocă a desertorilor şi a criminalilor fiind espiratu, s’au primit de ambele guverne încheierea unei noue convenţiuni, în care nu vor fi uitate principiile noului drept, publică European, în privinţa emigraţilor politici. Am de mulţumire de a constata că relaţiunele noastre cu buna noastră vecină Serbia, devină dinli înii mai amicale şi mai intime. Rat ficaţiunele convenţiune! pentru navigabiltatea Prutului suntu efectuate; întrunirea comisariloră Staturilor co-riverane se va face în curândă. In vederea lucrăriloră ce într'un fimpă apropiată aă a face din Prută măriă cu o navigaţiune regulată, guvernul Meă este în tratat une pentru stabilirea unui serviciu de transportată călătorii între Iaşi şi Galaţi. Toate corvenţiunele mai susă citate se vor supune aprobaţiunei D -voastre. D.D. Senatori, D.D. Deputaţi, veţi afla cu bucurie că marina noastră de comerciă din (li în (Ji merge spre desvoltare. Deja numerămă aproape de 200 bastimente de mare sub pavilionulă Română, şi care aparţină indigeniloră. Numai în anulă curentă s’aă acordată patente la pete 30 bastimente. Va fi de interesulă Terei, va fi o lucrare nu din cele mai puţină meritorii ale D voaste, dacă veţi da guvernului meu mijloacele necesarii pentru a asigura marinei noastre o desvoltare în proporţiune cu întinderea ţermurilor noastre de Dunăre şi de Mare. Celă întăiăasă spre a ajunge la acest folositură resultată, va fi negreşit, o câtă mai curândă punere în lucrare a votului D-vostre, în privinţa deschidere! portului Român de la Marea Neagră. Inbunătâţirea financelor Statului este preocupaţiunea constantă a guvernului Meu. Mai multe deficituri repetate şi acumulate din anii trecuţi, am crescută datoria flotantă pănă la o cifră care trebue să deştepte în toţi dorinţa de a regula imediată stângerea ei şi de a o mărgini pe viitoră în limitele unei simple operaţiuni de tesaură. Acest resultată va fi lesne de capalatu, îndată ce veţi stabili, în coinţelegere cu guvernulă Meă, ună adevărat ecuilibru budgetară. Ţăra are conştiinţă de resursele ei; ea aă susţinută şi susţine creditul, el la înălţimea la care vedem nu ajunse statele cele mai bine întemeiate. Rămâne ca şi D voastră să'l veniţi în ajutoră cu măsurile ce veţi combina în înţelepciunea şi patriotismul. D-voastră. Guvernul Meă voaă supusă în privința aceasta, încă din sesiunea trecută, mai multe proiecte de legi. Ele se vor complecta în sesiunea prezentă prin mai multe alte proiecte privitoare la îmbunătățirea serviciilor financiare, la o mai largă desvoltare a resurselor budgetare. Bunele D-voastră intenţiunî pentru înălţarea prestigiului bisericei Române, şi pe care le-aţi arătată prin grăbnicia ce aţi pus de a vota credite pentru restaurarea de locaşuri sânte, ’şi aă dată fructul lor. Peste 24 de biserici saă monastiri se rădică astăţli din ruine, spre gloria Domnului, deosebită de sânta episcopie de Argeşă, unde s’aă făcută în anul acesta, şi cele d’intăiă şi mai dificile lucrări pregătitoare pentru a se putea începe chiar în viitoarea primăvară restaurarea radicală a acestui mere monumentă de artă şi de pietate strebunâ. Proiectul de lege organică a bisericei, care se află pe biuroul Camerei, este pentru D voastră, o altă ocasiune mare ca se dotaţi sânta noastră biserică cu o organisaţiune puternică, conformă canoanelor şi tradiţiunilor Ţărei. Apreţuindă importanţa şi urgenţa sa D- voastră, sunt fondată a spera, veţi face chiar în sesiunea aceasta ca acel proiectă să poată deveni lege. Un început de îmbunătăţire la soartea preoţilor, de milă de la bisericele Statului din câteva localităţi mai însemnate, precum şi a protopresviterilor, vi se va propune în budgetul anului viitoră. Nu mă îndoescă că D-voastră, veţi cumpăni după merită această necesitate, prin a cărei satisfacere biserica însăşi va creşte în cuviinţă şi în demnitate. Instrucţiunea publică reclamă asemenea o lege organică mai eficace după esperienţa aproape de cinci ani, la care a fost supusă legea actuală. Una din condiţiunile esenţiale ale îmbunătăţirei instrucţiunei publice va fi înfiinţrea unei eforii speciale a şcoalelor. Guvernul meu vă va propune un proiect, spre modificarea unor părţi din actuala lege. Budgetul pe 1870, având a fi presentată întru tată, conform acelui proiect. să pună femeiă pe rolul şi activitatea-voastră, de a’l face se dobândească sancţiunea legislativă, în decursul acestei sesiuni. Spre generalisarea instrucţiune! primare, prescrisă de mai mulţi ani în legele noastre, aă lipsită pănă acumă o sistemă îndestul de complectă de inspecţiune, care se fie tot de-odată în mijlocă puternică de a o activa. Guvernul Meă vă va propune instituirea în toate districtele de revisori şcolari, cu atribuţiuni mai întinse, şi am toate cuvintele de a crede că aici sta începutul cel serioşii al luminărei, la care poporul are dreptă şi pe care legele ne îndatorează a ’i-o înlesni. Sunt mai multe părţi din legea instrucţiune!, care până acumă n’aă fostă încă puse în lucrare; guvernul Meă aă prevăzută înfiinţarea, în anul 1870, de mai multe şcoale de meserii în deosebite oraşe ale Ţerei. Basele puse pentru organisarea puterilor noastre militare, prin legea de la 11 Iunie 1868, s’aă stabilită în acest ană din ce în ce mai multă. Diferite regulamente şi instrucţiuni aă venită se pue în lucrare şi se desvolte acele base. Oştirea noastră permanentă s’aă armată cu arme mai perfecţionate; armele necesarii miliţiilor sunt sosite în parte, şi astfel că nu peste mult timpă vom vedea fiincţionândă şi noul elementă al forţelor noastre miltare, miliţieie. Guvernul Meă s’aă ocupată şi se ocupă pentru a pregăti toate instrucţiunele şi depozitele trebuincioase ca, la întrea chiemare şi sosire a miliţielor, dânsele să se poată convinge că sunt o parte însemnată a mijloacelor de apurare a ţerei noastre. Pentru că armat permanentă se serve bine de şcoala ostăşască în toate ramurile ştiinţei militare, prin care se treacă toţi tinerii români. în anul acesta ’i s’aă dată ocasiunea cunoaşte şi serviciul în campanie, prin manevrarea în corpuri mai numeroase. Formarea taberei de la Furceni, în timpulă căria am fostă mândru de a fi însu’mi în capul armatei, aă produsă rezultatele cele mai satisfăcătoare, atât în privinţa spiritului de cârpă, câtă şi în privinţa instrucţiune!, prin manevre sistematice ; cu această ocasiune armata română, atâtă de devotată dinastiei s’au arătată că este la înălţimea misiune! sale. Guvernul Meă recunoaşte că nu este lesne nici bine a modifica din nou legea constitutivă a armare țerei.