Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-11-19 / nr. 89

R­O­AE A PUBLICA­ŢIUNELOROFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞÎ IN IASSI prenu­peraţiunea se face la Tipografia H. Goldner,uliţa­­ Primăriei. J^iarul se publicâ de la 1—2 coaie pe septâmănâ.­­ Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenă. Mercu­ri 19 JYoemvr. 1869 In districtele României, prenumeraţiunea se face la birrourile postale. * Inserarea anul rând de 35 litere, costa un­­că cursul fiscul­ ^ Iaşii, 19 Noemvrie 1869. Depose Telegrafice. ISMAILIA, 22 Noembre. — Imperatricea Eugenia a sosită dela Suez şi va pleca mâne spre Francia. VIE­NA, 22 Noembre. — Diariula Pressa­t­ice : In cele din ur­mă lupte din Dalmația, s’aă găsită cadavre de Montenegrenî. Nu mal remane deră nici ună dublă asupra participării Montenegru­­luî la insurecţiune. fiarele anundiă din Grahova o concentrare de forţe militare montenegrene. Lipsă de nuvele oficiale. MADRID, 23 Noembre. — Prim­a trămisa representanţiloru spanioli respunsulă la nota bavaresă relativă la conciliă. Ver I­sara, a avută locă uă întrunire a majorităţii. Prim­a de­clarată că cestiunea candidaturei se află în statu quo. Victoră- Emanuel a promisă că acceptă candidatura pentru ducele de Genua. Montemară, ministrulă Spaniei la Florenţa, n’a putută încă începe negociările, din causa maladiei regelui. Candidatura ducelui de Genua rămâne dejă oficială. FLORENZA, 23 Noembre. — Regele a sosită ; manifestaţiuni entusiaste din partea poporului. Va primi mâne comisiunea Ca­­meniloră. Lanza a așceptată se formeze cabinetulă. BELGRAD, 23 Noembre. — Negociarea între guvernulă serbă și Strasberg, pentru calea ferată din Serbia, aproape conchisă. PARIS, 23 Noembre. — Gazeta oficială publică resultatulă ale­­goriloru. Rochefort 17,978 voturi; Cremieux 20,784, Arago 18, 834. A patra circonscripție nici nnă résultats. • PORTUL SAID, 23 Noembre. — Yachtulu imperială Aigle a sosită. Totă escadra s’a adunată în portă. Mai multe vase au trecută noaptea canalulă fără se se oprească. Trecerea canalului întregă se face în 15 ore. PETERSBURG, 23 Noembre. — Se asecură că guvernulă va stabili noulă cercă guvernamentală la Dunaburg, cea­a ce ară sfâșia uniunea teritorială a provinciiloră Balticei. VARȘOVIA, 23 Noembre. — Aci ca la Petersburg, mitropoli­­tanulă a fostă întâmpinată cu multă ostentaţie. VIENA, 24 Noembre. — Noutăţile oficiale de la Catharo în­­sdiinţază că insurgenţii s’au retrasă în munţii fruntariei, unde nu se poate esercita mişcarea trupelor­ regulate. MADRID, 24 Noembre. — Generalulă Dulce a murită la Ama­lia (băile departamentale francese din Pirinei). (Monitorul.) MESAGIUL­ DOMNESCU la deschiterul Camerelor ILegimîtoare. Dominion! Senatori, Dominion! Deputaţi, Suntu fericiţii că după aproape trei luni de călătorie, ce am întreprinsă mai cu deosebire în interesul­ Terei, me aflu din nou în m­jloculu Dvoastre, şi vă pot­ a­­nuncia în persoană realizarea uneia din cele mai legi­time dorinţe ale poporului Românii şi uneia din cele mai principale preocupaţiuni ale inimei mele: căsătoria mea. Salutată cu entusiasma de naţiune, privită cu plăcere de Suveranii puterilor­ Europene, însoţirea Mea cu Prin­cipesa Eli­sabeta, adaogândă încă legăturile de sânge cu celelalte familii domnitoare din Europa, află în amoarea poporului Română cea mai dulce a ei consacrare. Ast­fel, realizându-se una din cele mai esenţiale con­­diţiuni ale consolidare! dinastiei Române, consoarta Mea, încuragiată prin aceleaşi simţiminte de amoare şi de­­votamentă ce Mi-aţi arătată Mie, va putea împlini ma­rea misiune ce-i impune Tronul­ României, pentru ca amănulor împreună, se putem el atinge scopul­ comună: mărirea şi prosperitatea iub­­ei noastre Ţări. Onorurile ce am primit de la Suveranii al cărora Curţi amu visitatu, re resfrângă asupra naţiunei Române: ele erau date Domnitorului ei, care era pretutindenea înso­ţit şi de aureola coroanei României; şi asfaţli acele mari Puteri au­ unu titlu şi mai multă la recunoştinţa noastră. Bănuelile dispărându, confienţa revenindu, suntu în drept a crede că relaţiunele noastre cu înaltele Puteri garantă, au să ea d’acum înainte unu caracteră şi mai favorabilă pentru interesele noastre. Aceste Puteri n’au uitată şi nu potu uita că naţiunea Româna, aşezată la porţile Orientului, pe marginea ce­lui mai mare arter de comunicaţiune, este chiemată prin desvoltarea­­lilnică a forţilor sale morale şi materiale, prin paşi! sei răpeai spre civilisaţiune, a juca una mare rolă în echilibrul­ Europei orientale. Acest rolă ne va fi cu atâtă mai ușoră de împlinită, cu câtă lealitatea va présida mai multă la păzirea cu sântenie a îndatorirelor ce ne suntu prescrise prin trac­tatele, care au pusă sub puterniculă scută al Europei, legăturile noastre seculare cu înalta Poartă. Aceste Lactate au precurmată de drepta amesteculă streină în afacerile noastre interioare; însă chipul celă mai sigură şi mai nem­erit de a face ca streinii se nu intervie în cele din lăuntru ale noastre, este ca şi noi se nu ne amestecămă în trebile vecinilor­ noştri. A­­tunci în adevăru că pragulă c­asei noastre va fi ne­căl­cată şi sântă. Că această pol­tică, care o urmămă şi care ne este dictată şi prin obligaţiunele noastre internaţionale şi prin posiţiunea noastră, este politica cea mai bună, se do­vedeşte prin buna voinţa ce astăzi găsim, în Puterile garante, de a îndestula prin Convenţiuni internaţionale toate chestiunele noastre de interesă comună. Aşa Guvernul­ Imperială al Austriei a­ primit ca prin cale de reciprocitate, să se execute în toate provinciile representate în dieta din Viena, sentinţele tribunalelor­ Române în materie civile şi comerciale. Aşa doue Convenţiuni sunt­ a se încheia cu guver­­nulă Austro-Ungară, pentru otărârea puncturilor­ de în­tâlnire a căilor­ ferate Române cu căile ferate Austro- Ungare de la Suceava, Orşova şi Braşov. De mai multă timpii urmau drepte şi ne­contenite stăruinţe din partea Terei pentru a se reînoi, printr’o comisiune internaţională, vechile noastre otare dealun­­gulă provinciilor Austro-Ungare. Guvernulă Meă are de o plăcută datorie de a vă aminti», D. V. Senatori şi D. I­. Deputaţi, că guvernulă actuală al Ungariei aă dată satisfacere cerb­eloru noastre. Comisinea internaţională chiar aă şi intrat în lucra­re. De­şi din causa timpului înaintată, ea n’aă putută multă propuşi, totuşi de pe acum putemă a fi mulţumiţi de resultatură însemnată al constatărilor sale. Aşa co misiunea aă statornicită la judeţul Buzeă, că adevăratul otară între ambele ţerî este­­lisă Cheia Buzeuluî, eară nu pe unde pretindea comuna Zagonu. O altă veche calcare de otară s’aă constatată pe te­ritorială Română de la h­ulă Bârsc­i în susă, alăturea cu pârâul Pitacu. Disposiţiuni suntu luate pentru restabilirea pe faţa pă­­mântului a adevăratelor noastre otare, precum în una­nimitate s’aă statornicită de comisiunea internaţională. D-voastră cunoaşteţi dreptele cereri ale României în cestiunea oborârei jurisdicţiunei consulare. Această sta­re de lucruri escepţională şi ne­compatibilă cu dreptu­rile şi legile României, a­ fost supusă la cercetarea ge­neroasă a Europei încă de cătră Adunările naţionale din 18­­7. Se albi în dreptă a crede, că în fine suntem, în ajunulă­­lilei, când şi în această cestiune România va întră în deplinulă eserciţiă al autonomiei sale. Deja negocierile noastre pentru încheierea unei con­venţîuni cu scopă de a se supune naţionala ruşi la ju­­risdicţiunea legdară Terei, sunt sfîrşite, şi sprijinindu­­ne pe buna-voinţă a M. S. Imperatorelui Rusiei şi a guvernului seu, speră că chiar în cursulu acestei se­siuni, se va putea présenta Corpurilor Legiuitoare in­­strumentală definitivă. Negocieri în a eastă ces­iune suntu începute şi cu ce­lelalte puteri Europene. Terminul convenţiunei încheietă,'cu Serbia, pentru es­tradarea reciprocă a desertorilor şi a criminalilor fiind espiratu, s’au primit de ambele guverne încheierea u­­nei noue convenţiuni, în care nu vor fi uitate princi­piile noului drept, publică European, în privinţa emi­graţilor politici. Am de mulţumire de a constata că relaţiunele noas­tre cu buna noastră vecină Serbia, devină din­­li în­­ii mai amicale şi mai intime. Rat ficaţiunele convenţiune! pentru navigabil­tatea Pru­tului suntu efectuate; întrunirea comisariloră Staturilor­ co-riverane se va face în curândă. In vederea lucrăriloră ce într'un fimpă apropiată aă a face din Prută m­ă­riă cu o navigaţiune regulată, gu­vernul­ Meă este în tratat une pentru stabilirea unui ser­viciu de transportată călătorii între Iaşi şi Galaţi. Toate cor­venţiunele mai susă citate se vor supune aprobaţiunei D -voastre. D.D. Senatori, D.D. Deputaţi, veţi afla cu bucurie că marina noastră de comerciă din (li în (Ji merge spre desvoltare. Deja numerămă aproape de 200 bastimente de mare sub pavilionulă Română, şi care aparţină in­­digeniloră. Numai în anulă curentă s’aă acordată pa­tente la pe­te 30 bastimente. Va fi de interesulă Terei, va fi o lucrare nu din ce­le mai puţină meritorii ale D voaste, dacă veţi da gu­vernului meu mijloacele necesarii pentru a asigura ma­rinei noastre o desvoltare în proporţiune cu întinderea ţermurilor noastre de Dunăre şi de Mare. Celă întăiă­a­să spre a ajunge la acest folositură re­­sultată, va fi negreşit, o câtă mai curândă punere în lucrare a votului D-vo­stre, în privinţa deschidere! por­tului Român de la Marea Neagră. Inbunătâţirea financelor Statului este preocupaţiunea constantă a guvernului Meu. Mai multe deficituri repetate şi acumulate din anii tre­cuţi, am crescută datoria flotantă pănă la o cifră care trebue să deştepte în toţi dorinţa de a regula imediată stângerea ei şi de a o mărgini pe viitoră în limitele unei simple operaţiuni de tesaură. Acest resultată va fi lesne de capalatu, îndată ce veţi stabili, în coinţelegere cu guvernulă Meă, ună adevărat ecuilibru budgetară. Ţăra are conştiinţă de resursele ei; ea aă susţinută şi susţine creditul, el la înălţimea la care vedem nu ajunse statele cele mai bine întemeia­te. Ră­mâne ca şi D voastră să'l veniţi în ajutoră cu măsurile ce veţi combina în înţelepciunea şi patriotis­­mul. D-voastră. Guvernul Meă voaă supusă în privința aceasta, încă din sesiunea trecută, mai multe proiecte de legi. Ele se vor complecta în sesiunea prezentă prin mai multe alte proiecte privitoare la îmbunătățirea serviciilor­ fi­nanciare, la o mai largă desvoltare a resurselor bud­getare. Bunele D-voastră intenţiunî pentru înălţarea presti­giului bisericei Române, şi pe care le-aţi arătată prin grăbnicia ce aţi pu­s de a vota credite pentru restau­rarea de locaşuri sânte, ’şi aă dată fructul lor. Peste 24 de biserici saă monastiri se rădică astăţli din ruine, spre gloria Domnului, deosebită de sânta episcopie de Argeşă, unde s’aă făcută în anul acesta, şi cele d’in­­tăiă şi mai dificile lucrări pregătitoare pentru a se pu­tea începe chiar în viitoarea primă­vară restaurarea ra­dicală a acestui mere monumentă de artă şi de pietate strebunâ. Proiectul de lege organică a bisericei, care se află pe biuroul Camerei, este pentru D voastră, o altă oca­­siune mare ca se dotaţi sânta noastră biserică cu o or­­ganisaţiune puternică, conformă canoanelor şi tradiţiu­­nilor Ţărei. Apreţuindă importanţa şi urgenţa sa D- voastră, sunt fondată a spera, veţi face chiar în sesiu­nea a­ceasta ca acel proiectă să poată deveni lege. Un început­ de îmbunătăţire la soartea preoţilor, de milă de la bisericele Statului din câte­va localităţi mai însemnate, precum şi a protopresviterilor­, vi se va pro­pune în budgetul anului viitoră. Nu mă îndoescă că D-voastră, veţi cumpăni după merită această necesitate, prin a cărei satisfacere biserica însăşi va creşte în cu­viinţă şi în demnitate. Instrucţiunea publică reclamă asemenea o lege orga­nică mai eficace după esperienţa aproape de cinci ani, la care a­ fost­ supusă legea actuală. Una din condiţiunile esenţiale ale îmbunătăţirei instrucţiunei pu­blice va fi înfiinţ­rea unei eforii speciale a şcoalelor­. Guvernul meu vă va propune un proiect, spre modi­ficarea unor părţi din actuala lege. Budgetul pe 1870, având a fi presentată întru tată, conform acelui proiect. să pună femeiă pe rolul şi activitate­a-voastră, de a’l face se dobândească sancţiunea legislativă, în decursul acestei sesiuni. Spre generalisarea instrucţiune! primare, prescrisă de mai mulţi ani în legele noastre, aă lipsită pănă acumă o sistemă îndestul de complectă de inspecţiune, care se fie tot­ de-o­dată în mijlocă puternică de a o activa. Guvernul Meă vă va propune instituirea în toate dis­trictele de revisori şcolari, cu atribuţiuni mai întinse, şi am toate cuvintele de a crede că aici sta începutul cel serioşii al luminărei, la care poporul are dreptă şi pe care legele ne îndatorează a ’i-o înlesni. Sunt mai multe părţi din legea instrucţiune!, care până acumă n’aă fostă încă puse în lucrare; guvernul Meă aă prevăzută înfiinţarea, în anul 1870, de mai mul­te şcoale de meserii în deosebite oraşe ale Ţerei. Basele puse pentru organisarea puterilor noastre mi­litare, prin legea de la 11 Iunie 1868, s’aă stabilită în acest ană din ce în ce mai multă. Diferite regula­mente şi instrucţiuni aă venită se pue în lucrare şi se desvolte acele base. Oştirea noastră permanentă s’aă armată cu arme m­ai perfecţionate; armele necesarii miliţiilor sunt sosite în parte, şi ast­fel că nu peste mult timpă vom vedea fiincţionândă şi noul elementă al for­ţelor noastre miltare, miliţiei­e. Guvernul Meă s’aă o­­cupată şi se ocupă pentru a pregăti toate instrucţiunele şi depozitele trebuincioase ca, la întrea chiemare şi so­sire a miliţielor­, dân­sele să se poată convinge că sunt o parte însemnată a mijloacelor de apurare a ţerei noastre. Pentru că armat permanentă se serve bine de şcoala ostăşască în toate ramurile ştiinţei militare, prin care se treacă toţi tinerii români. în anul acesta ’i s’aă dată o­­casiune­a cunoaşte şi serviciul în campanie, prin ma­nevrarea în corpuri mai numeroase. Formarea taberei de la Furceni, în timpulă căria am fostă mândru de a fi însu’mi în capul armatei, aă produsă rezultatele cele mai satisfăcătoare, atât în privinţa spiritului de cârpă, câtă şi în privinţa instrucţiune!, prin manevre sistema­tice ; cu această ocasiune armata română, atâtă de de­votată dinastiei s’au arătată că este la înălţimea misiu­ne! sale. Guvernul Meă recunoaşte că nu este lesne nici bine a modifica din nou legea constitutivă a armare­ țerei.

Next