Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-02-26 / nr. 8

70 REVISTA ECONOMICA Nr. 8. — 26 Februarie 1021 de transporturi, atunci exportul rămâne aproape exclusiv pe seama industriei. Să lăsăm la o parte economiile care se impun statului in cheltuielile sale, precum și supraveghiarea importului, industria noastră destul de diversă și complectă, atât cea din vechiul regat, dar mai ales cea din nouile regiuni alipite, ar contribui in bună parte la Îmbunătăţirea actualei stări. Din toate părţile se cere cu stăruinţă intensificarea producţiunei şi aceasta numai in e scopul de a se satisface cerinţele consumului intern. Nimeni sau prea puţini sunt preocupaţi de maximum de productive al industriei noastre, fireşte in limitele posibilităţii şi faţă cu Împrejurările in care ii e dat să lucreze, pentru a putea alimenta şi exportul. Nu ştim dacă produsele noastre se pot vedea pe pieţele străine, in schimb la noi se văd apărând zilnic noui produse şi nu puţine care să poarte mărcile unor state, noui Întemeiate sau ale unora care au suferit de pe urma războiului ca şi noi. Mai toate statele, unele chiar care n'au o valută strălucită, sunt preocupate de chestiunea exportului de fabricare, in cel mai inait grad. De unde la noi lipsesc produsele, pe care să le trecem peste graniţă, nu alte state acestea sunt din prisosinţă, dar nu pot ieşi din ţară căci nu-şi găsesc un câmp de desfacere. Cu toate că eie incă n’au ajuns să-şi normalizeze producţiunea totuşi — faţă de sărăcia in care se sbat mai toate popoarele mici trecute prin răsboiu şi cari având bani prea ieftini, deşi lipsite, refuză marfa — au incă stocuri mari de fabricare. Lipsindu-le debuşeurile, n’au unde să-şi plaseze produsele şi exportul astfel se micşorează. In acest caz fabricanţii sunt siliţi a reduce lucrul şi numărul muncitorilor. Apare şomajul. Dar statele mari producătoare în această situaţiune, nu se dau învinse şi prin felurite mijloace caută să-şi facă reclamă mărfurilor, să recomande şi să le apere. Pe acest tărâm se face o întinsă propagandă. In ziarele atât cele străine cât şi cele de la noi apar informaţii şi reclame, anunţând o mulţime de expoziţii şi târguri. Aşa Belgienii anunţă pentru începutul lunei Aprilie o mare expoziţie la Bruxelles, care se crede că va fi cea mai vastă, mai interesantă şi cea mai vizitată. Toate statele au fost invitate a lua parte pentru expunerea produselor lor. Belgienii cunoscuţi prin îndatorirea şi dragostea, pe care o au de a servi bine pe străini, oferă acestora toate îndrumările şi grijea cu primirea şi aranjarea produselor, cu călătoria şi găzduirea vizitatorilor, etc. Dela 21 Februarie până la 4 Martie a. c. imperiu! britanic işi expune in «Târgul industrielor britanice», organizat deodată in Londra, Diascow şi Birmingham şi pe care il consideră ca cel mai mare eveniment comercial din Anglia, căci intr’adevăr ei iţi dă putinţa să treci in revistă integral, ceea ce producţiunea britanică oferă In industriele sale. Urmează apoi marele târg dela Lyon, la care va participa şi o delegaţie română. De asemenea nu putem trece cu vederea expoziţia nouilor noştri vecini Ceho-Slovacii, care cu multă grije şi ardoare, printr'o expoziţie la Praga, vor arăta cu mândrie fumei, capacitatea industriei lor. Alte nenumărate târguri vor mai fi in acest an in mai multe oraşe ale Germaniei şi o expoziţie la începutul lui iunie la Belgrad. In timpurile mai de mult, când multe din roadele civilizaţiei de astăzi lipseau, comerţul se făcea foarte anevoie. In timpurile noastre producătorul la o depărtare de mii de kilometrii, peste nouă mări şi nouă ţări de comerciant, poate contracta cu acesta o afacere comercială, prin telegraf, dându şi bine seamă de ceea ce cumpără, cercetând cu deamănuntul preţurile curente, cataloagele şi mustrele. Va primi marfa cât se poate de repede pe uscat cu trenuri repede sau pe apă cu paqueboturile moderne, nu se va pierde mult de-i rătăceşte sau fură marfa căci el o are asigurată, cum deasemenea nu va fi preocupat cum să-şi Împacheteze galbenii sau alte monede, căci el e scutit de acestea, folosindu-se de credit. Dacă in trecut târgurile se bucurau de mare trecere şi erau in mare număr, acest fapt e datorit în primul rând «lipsei de căi de comunicaţiune». Cu cât starea acestora s’a Îmbunătăţit, cu atât ele au perdut din rolul pe care l’au jucat odinioară. Cel mai bun exemplu in privinţa aceasta, pe care i’am avut şi-l mai avem e Rusia. Se ştie, că ea sufere de căi de comunicaţiune şi acolo târgurile sunt incă in floare. Astăzi chestiunea transporturilor iarăşi la ordinea zilei. Mărfurile călătoresc încet şi sunt expuse. Cum multe state industriale au supra-producţie, produsele lor nu mai sunt căutate, nu mai sunt cerute. Cum deasemenea nu toate produsele se pot transporta uşor unde pentru a putea fi expuse şi pentru ca vizitatorul, cuprinzând cu privirea totalul să poată compara produsele ţării sau regiunei respective şi astfel să-i lase o impresiune cât mai tare, şi pentru facilitarea insuşi a legăturilor de comerţ, târgurile şi expoziţiile de astăzi incă işi au rostul lor. Expoziţia din anul trecut dela Timişoara, pentru noi a fost de un folos real. Nepretenţioasă, căci ea a fost făcută mai mult pentru a ne cunoaşte noi de noi, a dat prilejul vizitatorului de a-şi face o idee clară de felul şi forţa producţiunii noastre industriale. Pe lângă produsele industriei din Timişoara s’a putut vedea un produs din Constanţa sau mai departe, unul din Moldova de nord. Aşa cum suntem astăzi, nu ni s’ar fi putut spune proverbul: «Ce-i lipseşte chelului», dacă ne-am fi gândit şi noi la o expoziţie a noastră, fireşte fără a-i da aceleaşi proporţii ca statele din apus, ci numai aşa după cum vedem că fac şi cei din apropierea noastră. Ceea ce s'ar recomanda să facem cu această ocaziune, e că să luăm o parte cât mai activă, la aceste târguri şi expoziţii.