Revista Economică, 1921 (Anul 23, nr. 2-49)

1921-01-22 / nr. 3

Sibiiu, 22 ianuarie 1921. TA ECONOMICA ORGAN FI­NA­NC­IAR-ECONOMIC. Organul „SOli­DHIDITAŢII“, federala institutelor financiare româneşti. Nr. 3. Apare odată pe săptămână. SUMARUL: Bănci şi Întreprinderi comerciale-industriale noui. — Adunarea generală a „Solidarităţii“. — Argus. — Chemare la abonament. — Cronică. Impozitul excepţional progresiv pe capital. Scutirea de impozit a invalizilor de răsbeiu. Schimbul in natură. Moneta metalică austro-ungară. ABONAMENTUL: PE 1 AN LEI 100­, PE Vs AN LEI 50'­. == NUMĂRUL 2 LEI. = SUB DIRECŢIUNEA D-LOR: ION I. LĂPEDATU şi CONSTANTIN POPP. Redactor responsabil: SOFRON ROŞCA. TAXA PENTRU INSERŢIUNI: DE SPAŢIUL UNUI cm* CATE 50 BANI. Membri ai asociaţiunii „SOLIDARITATEA“ sunt: Agricola (Ecica), Agricola (Hunedoara), Agricola (Lugoş), Agricola (Sebeşul-săsesc), Albina, Ancora, Ardeleana, Arieşana, Armonia,­Auraria, Aurora (Baia-mare), A­vrigeana, Bănăţana, Banca Poporală(Caransebeş), Banca Poporală (Dej),Banca Poporala, Arpaşul-inf) Berzovia, Bihoreana, Bistriţana, Bocşana, Brădetul, Buciumana, Cassa de păstrare (Mercurea),Cassa de păstrare, (reuniune) (Sălişte), Cămpiana, Cărţişoreana, Criorana, Chiseteiana, Codreana, Codrul (Buteni), Codru (Lupşa), Comuna, Concordia (T.­Uzdin), Concordia (Gherla), Cordiana, Coroana (Bistriţa), Corgineana, Creditul, Crişana, Cugiereana, Decebal, Detunata, Doina, Drăganul, Dunăreană, Economia (Cohalm), Economul, Făgeţana, Frăţia, Frăţietatea, Furnica, Geogeana, Gloria, Grăniţerul, Hateeana, însoţire de credit (Veştem), Institut de credit (Mehadia), Institut de credit (Gavoşdia), Isvorul­ (Sângiorgiu), Isvorul (Sebeşul-inf.), Isvorul (Ighiu), Iulia, Lăpuşana, Ligediana, Lipovana, Luceafărul, Lumina, Mărgineana, Mercur, Mielul, Minerva, Munteana (Corniareva), Murăşiana Murăşanul,Maramureşana,Nddideana,Negoiul, Noiana, Olteana, Oraviciana, Orientul, Patria, Piatra, Plugarul (Săcădate), Poporul (Lugoş), Poporul (Sălişte), Porumbăceana, Progresul, Rem­. de impr. şi păstrare (Ilva-mare), Rîureana (Cap.­Mănăştur), Săcana, Soltmăreana,Sebeşana (Caransebeş), Sebeşana (Sebeşul-săsesc), Secăşana, Selăgeana, Sentinela, Silvania, Someşana, Speranţa (Hosman), Steaua, Şercăiana, Şoimul (Uioara), Şoimul (Vaşcău), Târnăveana, Tmişana, Jibleşana, Unirea, Vatra, Victoria, Viitorul, Voileana, Vlădeasa, Vulturul (Sânmărtin), Vulturul (Tăşnad), Zărăndeana, Zlăgneana, Zorile. Bănci şi întreprinderi comerciale­­industriale noui. Caracteristica timpurilor de după răsboaie mai mari este în cele economice— între altele — şi înviorarea extraordinară a spiritului de între­prindere. Aceasta se explică pe de o parte prin inflaţia monetară obicinuită după terminarea răsboaielor mari şi costisitoare pentru statele cari le-au purtat, iar pe de alta prin obicinuinţa oamenilor de a intreprinde orice şi cu orice fizic. Inflaţia monetară aduce cu sine urcarea preţurilor, ca urmare inomisă, iar aceasta dă îndemn producţiunii şi mai ales speculaţiunii. Aşa se explică stările de înflorire economică, cari de obiceiu urmează răsboaielor celor mai dezastroase. Vecinicul echilibru, care incontestabil există în toate acţiunile omeneşti — luate una cu alta — chiar fără voia şi ştirea oamenilor, îşi re­clamă şi aici dreptul său. Cele distruse cer refacere grabnică pentru că sunt oameni, cari simt nevoia, de-a ajunge iarăşi la aceea ce au perdut în răsboiu şi apoi sunt alţii cari câşti­gând în răsboiu mult, râvnesc tot la mai mult. Sunt goluri cari trebuesc umplute şi sunt energii şi­ ambiţiuni, cari cer să fie folosite resp. sa­tisfăcute. Supuşi şi noi Românii acestei legi natu­rale de evoluţie economică, avem de înre­gistrat aceleaşi fenomene de înviorare econo­mică şi aceleaşi tendinţe de refacere. Un lucru trebue reţinut însă, aici şi anume, că în general şi fără excepţie spiritul de intreprindere şi în­viorarea la afaceri noui şi cât mai rentabile, în cazuri de acestea — nu numai la noi Românii, — au un caracter cu totul individual şi egoistic. Puţini se gândesc la refacerea bunurilor obşteşti, sau numai într-atâta le au în vedere, întrucât prin refacerea acestora îşi văd şi interesele proprii individuale intr un mod deosebit promovate. In special la noi mişcarea economică din cei doi ani din urmă mai are încă o caracte­ristică, din nefericire destul de dureroasă. Parte fiindcă România s’a aflat şi în acest restimp, mare parte încă în stare de răsboiu, iar parte din cauza întârzierii condamnabile a unor reforme prea necesare de ordin financiar, mişcarea eco­nomică la noi mai are încă şi azi caracterul nesiguranţei de ziua de mâne. Speculaţiunile cele mai murdare de valute, contrabandele faimoase cu monede şi oscilaţiunile mari de preţuri fac dovadă de afirmaţiunea de mai sus. Afară de aceasta, dar de sigur în legătură şi în parte chiar ca urmare a acestor stări, mai suferim apoi încă de o boală destul de peri­culoasă. Scumpetea traiului, care nu numai că n’a putut fi suprimată — cu toată bogăţia ţării noastre — de organele statului, ci dimpotrivă a fost direct alimentată prin măsurile paliative, inconsecvente şi incomplecte, ce s’au luat. 3

Next